Distanţarea şi izolarea socială a copiilor provocate de pandemie pot avea consecinţe negative pe termen lung, deoarece le afectează starea de bine şi dezvoltarea, atât în plan fizic, fiziologic, cât şi cognitiv şi psihologic, socio-emoţional şi relaţional, potrivit studiului „Efectele pandemiei COVID-19 asupra sănătății copiilor”, publicat în “Revista română de sociologie”. Studiu, realizat de profesoara și consilierul școlar Anda Rodideal și de profesoara Valentina Marinescu de la Facultatea de Sociologie a Universității din București, arată că în ceea ce priveşte cele mai multe dintre aceste riscuri, părinţii nu sunt suficient de bine informaţi, conform raportului.
Cercetarea s-a desfăşurat după încheierea semestrului I al anului şcolar 2020−2021 (perioada 8 – 15 februarie 2021) în două şcoli gimnaziale din Bucureşti, situate la polul opus în clasamentul şcolilor din Bucureşti.
Studiul realizat în cele două şcoli are rolul de a evidenţia, pe de o parte, măsura în care părinţii conştientizează (sau nu) unele dintre aspectele legate de menținerea sănătății și a stării de bine a copiilor, iar pe de altă parte, influenţa pe care statusul socio-economic şi educaţional al părinţilor o are asupra percepţiilor şi deciziilor lor referitor la educaţia online a copiilor în pandemie.
Faptul că majoritatea părinților din ambele şcoli consideră că principalul efect pozitiv al şcolii online este protejarea copiilor de efectele îmbolnăvirii şi sentimentul de siguranță oferit „acasă” dovedește faptul că stresul generat de pandemie este ridicat la nivelul familiilor, potrivit studiului.
În ceea ce priveşte problemele generate de utilizarea excesivă a internetului şi izolarea socială a copiilor în şcoala online, majoritatea părinţilor (indiferent de situaţia lor socio-economică şi educaţională) se arată la fel de puţin cunoscători vizavi de riscul afectării sănătăţii fizice şi psihice.
Potrivit cercetării, s-a dovedit importanţa statusului socio-economic şi educaţional al părinţilor în ceea ce priveşte calitatea actului educaţional mediat online. Specificul diferit al celor două şcoli se reflectă şi în datele demografice ale respondenţilor, cei de la şcoala de top (Şcoala I), au majoritar studii superioare, un loc de muncă (sunt angajaţi / salariaţi) şi o vârstă mai mare decât a celorlalţi (Şcoala II).
În aceste condiţii restrictive, rolul instituţiilor educaţionale – al profesorilor şi al şcolii – este diminuat în mediul online, părinţii şi familia rămân singurii responsabili pentru prevenirea şi diminuarea efectelor negative generate de pandemie, după cum se arată în cercetare.
- Metoda de cercetare aleasă a fost aplicarea unui chestionar online şi distribuit de profesorii diriginţi prin grupurile de WhatsApp cu părinţii fiecărei clase. Eşantionul total a avut un volum de 527 părinţi. A fost realizat un chestionar cu întrebări preponderent închise.
Foto: © Rafael Ben Ari – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.