Puțin peste jumătate dintre studenții din România ar recomanda programul lor de studii, „ceea ce indică un nivel mediu de satisfacție”, iar ponderea celor mulțumiți este inferioară valorii medii europene, potrivit celui mai recent raport Eurostudent, publicat de Institutul de Științe ale Educației. Aceeași analiză arată că nivelul de satisfacție a studenților față de programele de studii scade cu timpul petrecut de aceștia în facultate, iar ponderea celor care apreciază felul cum profesorii interacționează cu ei – feedback, motivare, susținere în activitățile academice – este de cel mult 50%. Cu toate acestea, dorința de finalizare a studiilor este una ridicată, comparativ cu media europeană.
Eurostudent este o cercetare cantitativă comparativă la nivel european, bazată pe un chestionar completat de studenți selectați în eșantion reprezentativ la nivel național. În României, grupul-țintă este format din studenți înscriși la studii de licență (inclusiv cele de lungă durată, considerate licență și master integrat) și studii de masterat. Pentru actualul val Eurostudent, VIII, în România au participat la cercetare 16.113 subiecți.
În România, 62% din studenții din anul 1 sunt deschiși să recomande programul lor de studii, arată analiza Eurostudent. Dar numai 55% din cei din anul 3 sunt dispuși să recomande programul, iar procentul scade mult, până 32%, în cazul studenților din anul 5 (acolo unde este cazul). În medie, doar 57% dintre studenți se declară satisfăcuți de studiile urmate, comparativ cu o medie europeană de 65%.
Între altele, sondajul Eurostudent VIII a analizat satisfacția studenților față de programul de studii, cât și sentimentul de apartenență pe care îl au aceștia față de mediul academic. A fost evaluată și percepția despre relația cu profesorii și colegii.
Aproximativ 80% dintre ei au raportat decizia de a urma studii superioare ca fiind una clară. De asemenea, sentimentul de apartenență la mediul academic este afirmat de către 71% dintre respondenți. Aceste valori se fac simțite în condițiile în care satisfacția față de studiile urmate este considerabil mai mică.
Situația financiară a studenților are, totodată, influență asupra măsurii în care aceștia se simt parte a comunității academice. Astfel, studenții cu o bunăstare mai mare în familie, fără dificultăți financiare (77%) au raportat un sentiment de apartenență mai puternic față de mediul academic, comparativ cu cei care întâmpină probleme financiare (66%). Domenii de studii precum Științele Educației sau Medicina oferă un sentiment de apartenență mai mare în rândul studenților (76%), în urma parcurgerii acestor programe de studii, față de programe precum IT, Construcții sau Matematică.
În pofida faptului că aprecierea față de studiile urmate scade în timp, dorința de a finaliza studiile se păstrează, reiese din cercetarea citată. În România, aproximativ 85% dintre studenți doresc să își finalizeze studiile, comparativ cu o medie de doar 78% raportată la nivelul țărilor participante la studiul Eurostudent.
Cum apreciază studenții relația academică cu profesorii
În ceea ce privește modul cum receptează interacțiunea academică a cadrelor didactice cu studenții, cel mult jumătate dintre aceștia din urmă consideră satisfăcătoare diverse forme de interacțiune. Astfel:
- „Aproximativ 48% dintre studenții români consideră ca profesorii le oferă feedback util” (față de 43%, media țărilor incluse în sondaj). În același timp, 29% dintre respondenți consideră contrariul, astfel că aproape o treime dintre studenți „nu se simt susținuți” de către cadrele didactice.
- Motivarea oferită de cadrele didactice studenților, pentru performanță, este semnalată de către 39% dintre studenți, aceștia simțind ca sunt încurajați de profesori să își atingă potențialul maxim (sub media țărilor participante la studiu, de 42%), în timp ce 38% admit contrariul. Masteranzii, studenții cu o tranziție întârziată, cei care muncesc în timpul studiilor pentru un timp mai îndelungat (peste 20 de ore pe săptămână), cei care se percep ca având o sănătate mintală bună și care nu au experimentat discriminare pe durata studiilor apreciază în mai mare măsură abilitatea profesorilor de a-i motiva.
- Percepția asupra calității explicațiilor cadrelor didactice: 50% dintre respondenți consideră că profesorii le oferă explicații bune la curs (față de 47% media celorlalte țări), iar 22% afirmă contrariul. Cu cât vârsta studenților crește, cu atât aceștia apreciază mai mult efortul depus de cadrele didactice pentru a le oferi explicații legate de cursuri. Cei de peste 30 de ani afirmă acest lucru în proporție de 75%, lucru mult mai rar întâlnit (43%) în cazul studenților sub 22 de ani.
Foto: © Andreysha | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.