DOCUMENT Salariile profesorilor din România să fie legate de performanța acestora, reformele în certificarea și evaluarea lor să fie revizuite, să fie luate măsuri care să evite suprapuneri și conflicte de interese în evaluările școlilor – printre cele 18 recomandări-cadru ale OCDE pentru Ministerul Educației

Salarizarea profesorilor, organizarea sistemului de școli, modul cum se desfășoară evaluarea acestora și cum sunt colectate datele – toate prezintă plusuri, dar și foarte multe minusuri, într-un raport elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) la solicitarea Ministerului Educației. Analiza, publicată marți, include nu mai puțin de 18 recomandări-cadru și peste 70 măsuri detaliate pentru autoritățile române, multe care ating elemente-cheie necesare reformei, dar care lipsesc în prezent. 

Raportul, intitulat „Reforma învățământului preuniversitar în România: Consolidarea sistemelor de guvernanță, de evaluare și de sprijin”,  a fost elaborat de OCDE „în cadrul unui proiect prin instrumentul de sprijin tehnic finanțat de Direcția Generală Sprijin pentru Reforme Structurale (DG REFORM) a Uniunii Europene, la solicitarea Ministerului Educației din România”. 

Cele 18 recomandări-cadru ale OCDE vizează chestiuni care au revenit permanent în dezbaterile ce au prefațat adoptarea legilor educației și au continuat după acestea, atingând teme precum stabilirea unor legături între salarizarea profesorilor și performanța lor, eliminarea exceselor în verificări și concentrarea măsurilor de sprijin dinspre zonele cu resurse spre zonele dezavantajate, cu școli sărace, eliminarea „conflictelor de interese” care persistă, consolidarea sistemului de colectare de date relevante pentru sistem.

Aceste recomandări sunt încadrate în patru grupuri mari:

Cele 18 recomandări-cadru ale OCDE pentru continuarea reformei în România

Restructurarea atribuțiilor de evaluare și asistare a unităților de învățământ preuniversitar

1. Dezvoltarea în continuare a cadrului de evaluare a unitățile de învățământ preuniversitar, astfel încât să evidențieze prioritățile naționale și să fie mai util pentru evaluatori, autoritățile școlare județene și unitățile de învățământ. 

2. Formarea unui corp de evaluatori angajați permanent care să conlucreze cu experți externi și să asigure calitatea evaluărilor. 

3. Dezvoltarea unor legături puternice și active între ARACIIP, echipele județene de asistență în materia calității și Ministerul Educației 

4. Revizuirea modului în care sunt programate și finanțate evaluările și eliminarea suprapunerilor și a conflictelor de interese încă existente 

5. Clarificarea modelului de asistare a unităților de învățământ preuniversitar la nivel județean și dezvoltarea unui ecosistem național de resurse 

Utilizarea eficientă a bugetelor sporite în învățământ

6. Consolidarea capacității de a aplica o abordare mai strategică în bugetare, astfel încât creșterea cheltuielilor să sprijine obiectivele pe termen lung. 

7. Revizuirea organizării rețelei școlare și proceselor administrative în școli pentru o utilizare mai eficientă a fondurilor publice. 

8. Revizuirea mecanismelor de finanțare și de sprijinire a școlilor pentru a contribui la promovarea priorităților politice 

9. Definirea unor protocoale pentru a identifica școlile și elevii care au mai multe nevoi și pentru a le oferi sprijin adecvat

Transformarea profesiei didactice într-una cu nivel ridicat de calificare și de satisfacție profesională

10. Finalizarea noilor standarde de competență profesională a cadrelor didactice și utilizarea acestora pentru a clarifica așteptările pentru diferitele etape și roluri din cariera didactică.  

11. Revizuirea sistemului de salarizare a cadrelor didactice pentru a consolida legătura dintre performanță și recompensă și pentru a îmbunătăți transparența. 

12. Revizuirea reformelor planificate în domeniul certificării și evaluării pentru promovare a cadrelor didactice, astfel încât să se concentreze mai mult pe practica didactică 

13. Stabilirea metodologiei de tranziție a cadrelor didactice pe noile trasee de carieră și de gestionare a performanțelor și progresului pe parcursul carierei 

14. Consolidarea și extinderea sistemului național de mentorat pentru cadrele didactice 

15. Elaborarea unei abordări mai sistemice pentru a încorpora în școli o cultură a învățării profesionale conduse de cadrele didactice 

Crearea unui sistem de monitorizare solid pentru responsabilitate și rezultate

16. Stabilirea SIMS ca sursă oficială de datele educaționale la nivel național și planificarea sustenabilității sale pe termen lung 

17. Asigurarea proiectării și utilizării evaluărilor naționale conform scopului lor și clarificarea planurilor de desfășurare a acestora 

18. Continuarea dezvoltării sistemului de monitorizare și evaluare prin identificarea indicatorilor cheie de performanță, îmbunătățirea practicilor de raportare și prin investiții  în capacitatea personalului 

Raportul OCDE, integral:

Citește și:
DOCUMENT Elizabeth Fordham, OCDE, despre „reforma învățământului preuniversitar în România”: A existat o creștere a salariilor profesorilor. Dar există o legătură slabă între creșterea salariilor și creșterea performanței. Încurajăm diferențieri
Raluca Painter, Head of Unit la DG Reform: Competențele digitale vor influența în mod major accesul la piața muncii. O serie de state au venit la DG Reform pentru a lucra pe competențele digitale pentru copii, dar extrem de importantă este formarea competențelor digitale ale personalului didactic
Ligia Deca: Reiterez angajamentul ferm al Guvernului cu privire la creșterea atractivității carierei didactice. Avem nevoie de un echilibru între îmbunătățirea performanțelor cadrelor didactice și investiții
Exit mobile version