„A existat o creștere a salariilor profesorilor. Dar trebuie atenție și la modul cum se stabilește această creștere. Există o legătură slabă între creșterea salariilor și creșterea performanței profesionale. Încurajăm diferențieri”, a declarat astăzi Elizabeth Fordham, senior advisor la OCDE Directorate for Education and Skills, la lansarea oficială a raportului OCDE «Reforma învățământului preuniversitar în România: consolidarea sistemelor de guvernanță, de evaluare și de sprijin».
- Raportul „conține recomandări privind implementarea reformelor adoptate anul trecut prin noua lege a învățământului preuniversitar, conform viziunii strategice «România Educată»”, a anunțat Ministerul Educației cu doar 15 minute înainte de evenimentul de prezentare a documentului.
- Presa nu a fost invitată la conferință, ci doar îndreptată, cu foarte puțin timp înainte, să urmărească o transmisie pe Facebook. Reporterilor Edupedu.ro care au venit să asiste fizic, dat fiind interesul public ridicat în legătură cu acest subiect, persoane implicate în organizare le-au transmis inițial că nu este permis accesul presei. La întrebările reporterilor cu privire la identitatea celor care au impus această interdicție, persoanele respective au revenit asupra deciziei și au hotărât să permită prezența jurnaliștilor la conferința organizată de Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformelor Structurale (DG REFORM) a Comisiei Europene, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Ministerul Educației.
„85% dintre școlile dezavantajate din România sunt în zone rurale. Dar există mult mai mult personal în București decât în provincie. Legea promite mai multe cheltuieli. Dar legea și schimbă modul cum sunt alocate resursele. E nevoie de revizuirea organizării proceselor administrative pentru o folosire mai eficientă a cheltuielilor publice”, a atras atenția Elizabeth Fordham.
Elizabeth Fordham, senior advisor la OCDE Directorate for Education and Skills, cele mai importante declarații:
- Când un guvern apelează la OCDE, noi apreciem că această deschidere indică un proces de decizie politică bun
- Legislația din 2023 este foarte ambițioasă
- Urmărim reorganizarea responsabilităților pentru evaluarea și sprijinirea școlilor, investiții publice eficiente, transformarea carierei didactice, construirea unui sistem solid de monitorizare
- Impactul final: îmbunătățirea calității, echității și eficienței în sistemul educațional din România
- Strategia România Educată explică provocările. Sistemul nu le permite tuturor elevilor să-și atingă potențialul, cu impact asupra evoluției și dezvoltării țării
- Cele mai recente date PISA, din decembrie: circa 40% dintre elevi, aproape jumătate, nu au competențe suficiente să participe.
- 18 recomandări și peste 70 de sugestii la societate
- Evaluarea școlară: legea din 2023 stabilește ARACIIP ca singură unitate. Credem că este un lucru foarte bun. Oferim sfaturi cum să-și exercite mandatul cât mai bine. Dar punem în evidență și elemente ale „moștenirii”, care trebuie abordate
- Cum au loc evaluările: Legislația promite o creștere a personalului ARACIIP. Încrederea în evaluarea și abilitățile evaluătorlor sunt importante. Bugetul ARACIIP – mai mare și mai predictibil.
- Propunem ca evaluările să se focuseze pe zonele dezavantajate, să fie prioritizate resurse pentru sprijinirea școlilor din zone sărace
- ARACIIP ca singur evaluator: județele pot avea mai multă libertate de mișcare pentru acțiune locală
- 85% dintre școlile dezavantajate din România sunt în zone rurale. Dar există mult mai mult personal în București decât în provincie. Legea promite mai multe cheltuieli. Dar legea și schimbă modul cum sunt alocate resursele – e nevoie de revizuirea organizării proceselor administrative pentru o folosire mai eficientă a cheltuielilor publice
- Incluziune: Legea promite mai multe investiții, propune un nou centru pentru educație incluzivă. Analizăm cum România poate folosi bunele practici din UE
- Protocoale clare pentru identificarea școlilor și elevilor care au cea mai multă nevoie
- Standarde diferențiate pentru profesori vor stabili așteptări și roluri pentru diferite etape ale carierei
- A existat o creștere a salariilor profesorilor. Dar trebuie atenție și la modul cum se stabilește această creștere. Există o legătură slabă între creșterea salariilor și creșterea performanței profesionale. Încurajăm diferențieri
- OCDE recomandă României să revizuiască sistemul de salarizare a cadrelor didactice pentru a consolida legătura dintre performanță și recompensă și pentru a îmbunătăți transparența.
- Certificare și evaluare a profesorilor cu accent mai puternic asupra practicilor profesionale pot să îmbunătățească integritatea și calitatea estimărilor
- Facem recomandări și cu privire la cine evaluează profesorii. În multe țări, acest lucru e realizat de un corp dedicat al profesorilor
- Crearea unei culturi a dezvoltării profesionale colaborative în școli – cu mentori pentru profesori. Acest lucru are un impact enorm
- Includerea învățării profesionale în toate școlile
- Școlile din România trebuie să facă foarte multe raportări, dar primesc puține informații. E nevoie de schimbări în sistemul de management al datelor. România e printre puținele țări care nu are o platformă standardizată
- Întărirea instituțiilor specializate. Una dintre punctele tari – existența unor astfel de instituții de montiroizare, evaluare, raportări. Oferă informații indispensabile. Dar în prezent sunt subfinanțate, uneori nu au mandate clare și în unele aspecte aceste mandate se suprapun
VIDEO Înregistrarea evenimentului:
Informații de context
Astăzi, 5 martie, Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformelor Structurale (DG REFORM) a Comisiei Europene, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Ministerul Educației organizează conferința de închidere a proiectului „Consolidarea guvernanței învățământului preuniversitar din România”, finanțat prin Instrumentul de Sprijin Tehnic (IST) al Comisiei Europene, a anunțat Ministerul Educației, cu doar 15 minute înainte ca evenimentul să debuteze.
„Acest eveniment marchează lansarea oficială a raportului OCDE «Reforma învățământului preuniversitar în România: consolidarea sistemelor de guvernanță, de evaluare și de sprijin», care conține recomandări privind implementarea reformelor adoptate anul trecut prin noua lege a învățământului preuniversitar, conform viziunii strategice «România Educată»”, a precizat instituția.
DOCUMENT Descarcă de aici raportul OCDE finanțat de Comisia Europeană – „Reforma învățământului preuniversitar în România: Consolidarea sistemelor de guvernanță, de evaluare și de sprijin”:
Citește și:
DOCUMENT Salariile profesorilor să fie legate de performanța acestora, reformele în certificarea și evaluarea lor să fie revizuite, să fie luate măsuri care să evite suprapuneri și conflicte de interese în evaluările școlilor – printre cele 18 recomandări-cadru ale OCDE pentru Ministerul Educației
Raluca Painter, Head of Unit la DG Reform: Competențele digitale vor influența în mod major accesul la piața muncii. O serie de state au venit la DG Reform pentru a lucra pe competențele digitale pentru copii, dar extrem de importantă este formarea competențelor digitale ale personalului didactic
Ligia Deca: Reiterez angajamentul ferm al Guvernului cu privire la creșterea atractivității carierei didactice. Avem nevoie de un echilibru între îmbunătățirea performanțelor cadrelor didactice și investiții
Alexa Stănescu
Mihai Peticilă
Diana Ghimiși
G4Media.ro
Matei Pop
3 comments
Cum ramane cu SIMULAREA asigurarii calitatii educatiei – datorita trist-celebrei OUG 75-2005 (chipurile abrogata in 2023 dar transpusa copy-paste, cvasi-integral in noile legi ale invatamantului preuniversitar si cel superior L 198-2023 si L199-2023) – doar pentru a justifica birocratic si rupt de realitate finantarea anuala bugetara a fiecarei scoli si universitati acreditata de ARACIP si ARACIS, dar eludand complet principiile, tehnicile si instrumentele Managementului calitatii ? Autorii OUG 75-2005 nu au avut vointa politica si competentele necesare abordarii, conceperii si implementarii unei reale/ nesimulate asigurari a calitatii educatiei, pe baza standardelor internationale (bine cunoscute si aplicate la noi mai ales in mediul privat dar si in tot mai multe entitati publice)… A rezultat o monstruoasa, costisitoare, ineficienta – deci INUTILA – birocratie determinata de pretentiile ARACIP si ARACIS ca fiecare scoala/ universitate sa produca periodic o mare cantitate de documente – chipurile doveditoare ale indeplinirii/ satisfacerii numeroaselor criterii (denumite la noi IMPROPRIU „standarde” pentru …. impresia artistica!) prestabilite din birourile ARACIP si ARACIS, fara implicarea si consultarea celor care ar trebui sa le si realizeze…In plus a fost ocultata cu buna stiinta vechea constatare – valabila nu numai in Romania !! – „HARTIA SUPORTA ORICE”
Multi cercetatori straini si romani au demonstrat si explicat de aproape doua decenii ceea ce ei denumesc „ESECUL INTERNALIZARII ASIGURARII CALITATII EDUCATIEI IN SCOLILE SI UNIVERSITATILE ROMANIEI” (adica lipsa totala de interes, competente si activitati specifice la nivelul fiecarei scoli si universitati pentru a implementa si utiliza Managementul calitatii, una din etapele acesteia fiind exotica Asigurare a calitatii, ambele fiind ignorate total – in fond si forma – de decidentii Romaniei, inclusiv de presedintii Romaniei (ultimul fiind si profesor!) care au promulgat L 87-2006 (de aprobare a OUG 75-2005) si L-198-2023 si L199-2023… In conferinte si reviste stiintifice din strainatate si Romania, unii autori straini si romani (inclusiv membri ai echipelor unor autori ai OUG 75-2005) au demascat public acest contraproductiv demers pseudo-stiintific, dovedit a fi total ineficient si necesitand abrogarea OUG 75-2005….Oricine poate constata astazi, dupa 19 ani de COSTISITOR SIMULACRU, ca nici nu se mai poate vorbi de calitatea educatiei in scolile si universitatile romanesti, ci de NON-CALITATE, avand in vedere numeroasele CONTRAPERFORMANTE – tot mai multe, evidente si grave – mai ales in invatamantul preuniversitar, cu toate enormele resurse financiare irosite doar pentru A SIMULA asigurarea calitatii educatiei (si a justifica finantarea bugetara) si in ciuda frecventelor interventii publice privind subfinantarea cronica a educatiei in Romania…
Conform conferintelor ministrilor educatiei din UE16 de pana in anul 2003, DOAR universitatile au nevoie de asigurarea calitatii educatiei (si aceea inspirata din practicile mediului de afaceri – ciclul PDCA, modelele ISO 9001 si EFQM), NU si invatamantul preuniversitar !! Dar autorilor OUG 75-2005 nu le-a pasat de aceste recomandari, au ignorat total mediul de afaceri si elevii/ studentii pentru a aplica in stil DAMBOVITEAN – dar cu ifose pseudo-stiintifice – ceea ce stiau ei mai bine de decenii – “modelul de guvernare bazat pe Leviathan” (din Stiintele politice ale secolului al XIX-lea) care nu are absolut nimic de-a face cu asigurarea calitatii educatiei ! Dar acesta a fost decretat de impostorii autori ca fiind “modelul romanesc al asigurarii calitatii educatiei”!….
Mai mult, contrar recomandarilor ministrilor educatiei din UE16 si ignorand atat fundamentele acestora cat si REALA asigurare a calitatii educatiei, autorii OUG 75-2005 au introdus SIMULAREA asigurarii calitatii educatiei si in invatamantul preuniversitar (cu siguranta, pentru a epata si a da un “exemplu” CE si UE de ceea ce dorim si putem face noi, in Romania !!) … In consecinta ARACIP nici nu ar fi trebuit sa existe !!!! Inclusiv pentru ca nu are echivalent in statele membre ale UE!!!…. Dar si pentru ca, in 19 ani de SIMULACRE si cu o BIROCRATIE MONSTRUOASA, a consumat resurse financiare imense doar pentru A SE FACE CA JUSTIFICA finantarea bugetara a celor cca 6300 unitati de invatamant din preuniversitar … Cu costuri imense acoperite de scoli din propriile resurse si asa insuficiente… PANA CAND vor mai continua aceste CONTRAPRODUCTIVE SIMULACRE in Romania?
Constat cu surprindere ca OCDE ignora toate aceste mizerabile detalii romanesti – reprezentand cauze esentiale ale NON-CALITATII, contra-performantelor si degringoladei din educatie – mentionate si in rapoartele OCDE prezentate in Romania…. DAR LE VOR AFLA, cu siguranta! ….
Ei chiar cred că dacă legea arată bine pe hârtie va arăta așa și in realitate???
Sunt in capcană dacă e așa.
De remarcat cum observă foarte bine subtilitățile sistemului ,, școlile trimit foarte multe rapoarte dar nu primesc deloc feedback ”
-Aici cel mai bun exemplu ar fi EV cls 2,4 si a 6 -a in care nici macar niște grafice nu sunt returnate despre ,,starea educației ”
-Tot aici poate trebuia remarcata lipsa de transparență a celor care solicită datele (lista cu părinții plecați in străinătate dar la ce e utilă, cum aduce plus valoare educației, etc)
Personal aș interzice colectarea de date fără precizarea scopului preluării informației chiar si de către ISJ uri (e posibil sa se constate că e doar o muncă cronofagă, inutilă cu informații caduce…iar având mențiunea destinației datelor unele sa nu se mai solicite deloc)
In ceea ce privește salarizarea diferențiată trebuie întâi creat contextul, ethosul și regulamentele necesare, altfel există riscul ca unii sa primească si mai mulți bani pe munca altora ca și până acum.
Cei de la OECD sunt naivi dacă ei cred ca ARACIP o instituție anacronică grabnic vânător de hârtii poate avea vreun contact cu ideea de calitate.
Așa cum este structurată, gândită si populată in acest moment aracip NU poate sa identifice pârgii de a crește calitatea. Niciodată.
Trebuie reformată complet, pornit de la 0, cu planuri de management si acțiune adaptate pt Europa anului 2024.
Ori voi nu vă pricepeți să transmiteți informațiile primite, ori le traduce ChatGPT, ori doamna în cauză turuie niște tâmpenii fără cap și coadă.
– Când un guvern apelează la OCDE, noi apreciem că această deschidere indică un proces de decizie politică bun
”Dacă ne cheamă pe noi să ne dăm cu părerea, sunt cei mai grozavi din univers. Dacă nu ne chemau (sau nu pe noi), erau niște imbecili.”
– Urmărim reorganizarea responsabilităților pentru evaluarea și sprijinirea școlilor, investiții publice eficiente, transformarea carierei didactice, construirea unui sistem solid de monitorizare… Strategia România Educată explică provocările.
S-avem pardon? RE tocmai a schimbat legile educației (preuniversitare și universitare), tot despre ce va fi discutăm? LOR le-a trimis ME vreun document înainte să se apuce să facă declarații?
– Evaluarea școlară: legea din 2023 stabilește ARACIIP ca singură unitate. Credem că este un lucru foarte bun. Oferim sfaturi cum să-și exercite mandatul cât mai bine. Dar punem în evidență și elemente ale „moștenirii”, care trebuie abordate
– Cum au loc evaluările: Legislația promite o creștere a personalului ARACIIP. Încrederea în evaluarea și abilitățile evaluătorlor sunt importante. Bugetul ARACIIP – mai mare și mai predictibil.
ARACIIP nu poate funcționa legal în prezent. Prea multe părți ale minunatei legi noi sunt prorogate și amânate până după alegeri, că n-au ei chef să-și bată cuie în talpă și sunt oricum conștienți că NU au bani pentru mai nimic din ce scrie în legea aia ”ambițioasă”.
– ARACIIP ca singur evaluator: județele pot avea mai multă libertate de mișcare pentru acțiune locală
Adică ce vrea să zică?! De putut de vor multe, de voit se vor mai puține.
– 85% dintre școlile dezavantajate din România sunt în zone rurale. Dar există mult mai mult personal în București decât în provincie. Legea promite mai multe cheltuieli. Dar legea și schimbă modul cum sunt alocate resursele – e nevoie de revizuirea organizării proceselor administrative pentru o folosire mai eficientă a cheltuielilor publice
Are impresia că ME decide ce fac CELELALTE ministere și cum se împarte bugetul?! Poate n-a aflat că d-na Deca e absolut convinsă că cei 2.1% PIB de anul trecut erau prea destul pentru educație.
– Școlile din România trebuie să facă foarte multe raportări, dar primesc puține informații. E nevoie de schimbări în sistemul de management al datelor. România e printre puținele țări care nu are o platformă standardizată
Nu e ME singurul care se ascunde după copac (inclusiv la ”conferințe de presă” pe FB, fără oameni care să pună întrebări direct). Dar platforme standardizate?! Nici cardul de sănătate nu funcționează după 12 ani, iar d-na vrea platforme într-un sistem și mai șubred decât sănătatea…