Salarizarea profesorilor, organizarea sistemului de școli, modul cum se desfășoară evaluarea acestora și cum sunt colectate datele – toate prezintă plusuri, dar și foarte multe minusuri, într-un raport elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) la solicitarea Ministerului Educației. Analiza, publicată marți, include nu mai puțin de 18 recomandări-cadru și peste 70 măsuri detaliate pentru autoritățile române, multe care ating elemente-cheie necesare reformei, dar care lipsesc în prezent.
- Documentul apare la jumătate de an de când Legea învățământului preuniversitar a intrat în vigoare, la un deceniu de când președintele Klaus Iohannis a lansat proiectul „România Educată” ce stă la baza acestei legi și la patru ani de când OCDE înainta o serie de propuneri președinției Române, tocmai pentru susținerea reformei din educația românească prin proiectul prezidențial.
Raportul, intitulat „Reforma învățământului preuniversitar în România: Consolidarea sistemelor de guvernanță, de evaluare și de sprijin”, a fost elaborat de OCDE „în cadrul unui proiect prin instrumentul de sprijin tehnic finanțat de Direcția Generală Sprijin pentru Reforme Structurale (DG REFORM) a Uniunii Europene, la solicitarea Ministerului Educației din România”.
- Acum, autoritățile române spun că vor pune în aplicare recomandările OCDE, care, după cum a spus ministrul Ligia Deca la evenimentul de lansare a raportului OCDE, se află în legislația primară, dar se vor vedea ”și mai clar” în legislația secundară.
Cele 18 recomandări-cadru ale OCDE vizează chestiuni care au revenit permanent în dezbaterile ce au prefațat adoptarea legilor educației și au continuat după acestea, atingând teme precum stabilirea unor legături între salarizarea profesorilor și performanța lor, eliminarea exceselor în verificări și concentrarea măsurilor de sprijin dinspre zonele cu resurse spre zonele dezavantajate, cu școli sărace, eliminarea „conflictelor de interese” care persistă, consolidarea sistemului de colectare de date relevante pentru sistem.
Aceste recomandări sunt încadrate în patru grupuri mari:
- evaluarea școlilor,
- bugetele din învățământ,
- cariera didactică,
- sisteme de monitorizare în educație.
Cele 18 recomandări-cadru ale OCDE pentru continuarea reformei în România
Restructurarea atribuțiilor de evaluare și asistare a unităților de învățământ preuniversitar
1. Dezvoltarea în continuare a cadrului de evaluare a unitățile de învățământ preuniversitar, astfel încât să evidențieze prioritățile naționale și să fie mai util pentru evaluatori, autoritățile școlare județene și unitățile de învățământ.
2. Formarea unui corp de evaluatori angajați permanent care să conlucreze cu experți externi și să asigure calitatea evaluărilor.
3. Dezvoltarea unor legături puternice și active între ARACIIP, echipele județene de asistență în materia calității și Ministerul Educației
4. Revizuirea modului în care sunt programate și finanțate evaluările și eliminarea suprapunerilor și a conflictelor de interese încă existente
5. Clarificarea modelului de asistare a unităților de învățământ preuniversitar la nivel județean și dezvoltarea unui ecosistem național de resurse
Utilizarea eficientă a bugetelor sporite în învățământ
6. Consolidarea capacității de a aplica o abordare mai strategică în bugetare, astfel încât creșterea cheltuielilor să sprijine obiectivele pe termen lung.
7. Revizuirea organizării rețelei școlare și proceselor administrative în școli pentru o utilizare mai eficientă a fondurilor publice.
8. Revizuirea mecanismelor de finanțare și de sprijinire a școlilor pentru a contribui la promovarea priorităților politice
9. Definirea unor protocoale pentru a identifica școlile și elevii care au mai multe nevoi și pentru a le oferi sprijin adecvat
Transformarea profesiei didactice într-una cu nivel ridicat de calificare și de satisfacție profesională
10. Finalizarea noilor standarde de competență profesională a cadrelor didactice și utilizarea acestora pentru a clarifica așteptările pentru diferitele etape și roluri din cariera didactică.
11. Revizuirea sistemului de salarizare a cadrelor didactice pentru a consolida legătura dintre performanță și recompensă și pentru a îmbunătăți transparența.
12. Revizuirea reformelor planificate în domeniul certificării și evaluării pentru promovare a cadrelor didactice, astfel încât să se concentreze mai mult pe practica didactică
13. Stabilirea metodologiei de tranziție a cadrelor didactice pe noile trasee de carieră și de gestionare a performanțelor și progresului pe parcursul carierei
14. Consolidarea și extinderea sistemului național de mentorat pentru cadrele didactice
15. Elaborarea unei abordări mai sistemice pentru a încorpora în școli o cultură a învățării profesionale conduse de cadrele didactice
Crearea unui sistem de monitorizare solid pentru responsabilitate și rezultate
16. Stabilirea SIMS ca sursă oficială de datele educaționale la nivel național și planificarea sustenabilității sale pe termen lung
17. Asigurarea proiectării și utilizării evaluărilor naționale conform scopului lor și clarificarea planurilor de desfășurare a acestora
18. Continuarea dezvoltării sistemului de monitorizare și evaluare prin identificarea indicatorilor cheie de performanță, îmbunătățirea practicilor de raportare și prin investiții în capacitatea personalului
Raportul OCDE, integral:
Citește și:
DOCUMENT Elizabeth Fordham, OCDE, despre „reforma învățământului preuniversitar în România”: A existat o creștere a salariilor profesorilor. Dar există o legătură slabă între creșterea salariilor și creșterea performanței. Încurajăm diferențieri
Raluca Painter, Head of Unit la DG Reform: Competențele digitale vor influența în mod major accesul la piața muncii. O serie de state au venit la DG Reform pentru a lucra pe competențele digitale pentru copii, dar extrem de importantă este formarea competențelor digitale ale personalului didactic
Ligia Deca: Reiterez angajamentul ferm al Guvernului cu privire la creșterea atractivității carierei didactice. Avem nevoie de un echilibru între îmbunătățirea performanțelor cadrelor didactice și investiții
Stefan Palarie
Matei Pop
Redacția
Raluca Pantazi
14 comments
Cata vreme parintii (de multe ori fara studii sau cu …”probleme personale” care-i fac sa urasca scoala si profesorii) si elevii (care nu au calificarile necesare) vor dicta ce si cum trebuie facut in invatamant si ce examene sa se mai desfiinteze si cata vreme scolile, elevii si profesorii vor ramane pioni scosi la inaintare in plan politic, iar in functiile de conducere (ME, Inspectorate etc) vor fi persoane politice si fara pricepere in domeniu si fara decenta de a-si recunoaste nepriceperea …scoala romaneasca nu are viitor (decat, cel mult, unul sumbru).
Lăsați comentariul d-lui Radoveanu, e absolut decent. De ce pe e-mail il primesc și aici invizibil? Care e problema, dacă vedeți una?
Singura solutie Romania Civilizata 2030, initiator Marin Stas & Cie.
Restul este de BLA / BLA legea inv pre universitar conceput de Campeanu si preluata de acuala ministru Ligia DECA reprezinta o piedica, franare a dezvoltarii si modernizarii sistemului de educatie din Romania !!!
Responsabilitatea inv preuniversitar trebuie delegata la CJ, fara ISj si casa corpului didactic!
Un alt sistem de educatie, si un plan de studii adaptat nevoiilor actuala ale pietei munci si franarii exodului tinerilor din tara !
Fara liceea technologice, ajutat ciclul de Orientare Ccolara si Profesionala o distribuire a elevilor fara admitere ci in functie de reultatele scolare si aptitudini !
Mai multe oferte de formare, optiune BAC profesional si dezvoltat pe adevaratele sistemul DUAL
Merci
Oare în care tari din lumea mare se mai face o salarizare condiționată de diferiți factori, mai mult sau mai putin aleatori?
Așa ceva nu este ok, dar este în regula sa oferi bani în plus pentru performanta.
Hai cu religia,educația tehnologică,opționale la greu,educatoarele,puericultoarele,bibliotecarele ,laborantele ,valoroșii sistemului de învățământ,care muncesc ca Făt Frumos,fara ei ceilalți nu exista,Ei toți vor bani fara număr,fara număr.😄
lăsați ca nu le strica nici educația tehnologică…la examene nu s in stare sa îndoaie și să lipească un colt de foaie…cu bibliotecarele ce aveți? de fapt,da…nu mai e in trend sa citim…mai bine la teatru sa “ne” râdem …
…ca tot ai treaba cu religia, să știi ca e la liber, adică profesorii există în școli pentru ca elevii vor să studieze religia, deci nu vor bani fără număr deloc…dacă nu sunt capabili să predea bine, nu vor avea bani…deci, te rog, nu mai acuza religia…
Dovada? Sau e pe vorbe?
Atunci the Great Pasta Monster a creat universul.
Aveți dreptate! Din păcate, “valoroșii sistemului” v-au învățat să vă exprimați și să scrieți atât de prost….Cum ați trecut promovat la limba română fără să cunoașteți reguli elementare de ortografie și punctuație?
Bună ziua! Referitor la pct. 3, “echipele județene de asistență în materia calității” știe cineva dintre dumneavoastră, vă rog, dacă acestea există deja în județe? Mulțumesc!
Din lista asta politicienii o sa inteleaga ca pot crea o noua structura care sa evalueze profesorii si in care pot sa-si angajeze clientii politici.
Experta de la OECD nu zice un cuvant explicit despre depolitizarea invatamantului. Sa nu supere pe cineva, Doamne fereste.
Totul incepe și se sfârșește cu elefantul din încăpere: infernalul conflict rezultat din apartenența politică a managerilor educaționali (de la ministru până la ultimul contabil șef). Această apartenență corupe toate așa zisele reforme. O evaluare externă a școlii, organizată de o instituție care are, precum școala, o conducere politică, va reprezenta întotdeauna o formă fără fond. Un inspectorat care generalizează colegialitatea politică intre inspectori și directori, tot un focar de corupție și conflicte de interese va fi. La fel cum va fi și școala devenită organizație politică. Luate la bani mărunți, toate reformele au reprezentat doar reglări de conturi politice, a se vedea grozăvia cu numărul de mandate, la rectori. A se vedea modul în care se suprareglementează transferurile școlare, dar portițele pentru corupția politică rămân mereu deschise. A se vedea practicile concursurilor sau interimatelor pe funcțiile de directori, sincronizate cu alegerile, mai curând decât cu nevoile instituțiilor. A se vedea rușinea de a avea drept miniștri ai educației tot traseiști, fripturiști și parveniți care s-au specializat în obediența de partid și care ajung în Ministerul Educației doar cu agende paralele educației: să permanentizeze clientela pe funcții, să furnizeze carne de tun, prin elevi și profesori, la evenimente, organizațiilor politice, cum să țină poarta deschisă pentru ca elevii să cumpere de la comerciantul care sponsorizează partidul, cum să direcționeze bugetele către firmele partidului, cum să renoveze cu domnul “senator”, cum să raporteze postări, link-uri și inimioare la postările politice din rețelele sociale etc. etc. Când acești oameni au asemenea mize, cine se așteaptă să vadă schimbări în calitatea socotelilor, în rezultatele școlare?!
Felicitari!
apare cate o tanti din asta ruptă de realitatea românească (școlară,sau nu) și și spune părerea…așa,sa fie…și noi,care ne am tras pe tușă adevărații specialiști în educație,dam din coada la orice inepție ..