Cursuri de limba română și servicii de tip afterschool pentru copii – printre principalele nevoi invocate, la doi ani de la declanșarea războiului, de refugiații ucraineni participanți la un sondaj Salvați Copiii

226 de vizualizări
Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.com
Cursurile de limba română și serviciile de tip afterschool pentru copii se numără, alături de accesul la servicii medicale și sprijin pentru găsirea unui loc de muncă, printre principalele nevoi pe care refugiații ucraineni care au apelat la sprijinul organizației Salvați Copiii le menționează într-un sondaj realizat de aceasta. 
  • La doi ani de la declanșarea războiului, Salvați Copiii România arată că, până acum, în România au intrat 5.486.365 de cetățeni ucraineni, iar dintre cei care au tranzitat România 4.460 au cerut azil. Analiza nevoilor refugiaților ucraineni se bazează pe o analiză cantitativă și pe una cantitativă (prin focus grupuri). În cazul celei cantitative, nu e precizată dimensiunea acesteia, dar ea menționează ca respondenți părinții ucraineni ai căror copii sunt incluși în programele educaționale derulate de organizația menționată. 

Potrivit acestora, jumătate dintre copiii reprezentați de eșantion (49,44%) sunt înscriși în sistemul de învățământ ucrainean, la distanță. 19% sunt înscriși și în acest sistem, la distanță, dar și în sistemul românesc. 12% merg la școli/grădinițe din România, 10% urmează o formă de învățământ de tip ucrainean în România, iar 8% nu sunt înscriși deloc în vreo formă de învățământ.

Pentru cei care nu sunt înscriși în sistemul românesc de învățământ, principala barieră invocată este cea lingvistică, menționată de aproape trei sferturi (71%) dintre respondenți.

Pe tema educației, principalele nevoi invocate de participanți sunt, la doi ani de la declanșarea războiului și sosirea unui număr semnificativ de refugiați ucraineni în România:

  • Sprijin pentru învățarea limbii române (34%)
  • Echipamente IT (28%)
  • Rechizite (15%)

În același timp, Salvați Copiii precizează că 16% dintre părinți au menționat printre principalele lor nevoi cursurile de limbă română. Iar 13% au menționat nevoia serviciilor de tip afterschool pentru copii.

Pentru părinții copiilor ucraineni refugiați în România, cea mai mare nevoie este cea sprijinului financiar, menționat de un sfert (23%) dintre respondenți, urmat de nevoia accesului la servicii medicale (19%). Trei sferturi dintre refugiați menționează că au dificultăți frecvente legate de plata chiriei și a utilităților, iar 54% spun că au dificultăți legate de vizitele la doctor sau achiziția de medicamente.

Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Învățătorii din România participă foarte puțin la programe de formare, se consultă foarte rar între ei, dar simt nevoia acută de dezvoltare profesională / Diferențe substanțiale între percepțiile profesorilor și predarea efectivă, „bazată pe manual” – studiu privind predarea Matematicii în școlile primare

Învățătorii din România simt o nevoie acută de dezvoltare profesională, dar numărul celor care au astfel de oportunități este redus, în timp ce consultările cu alți profesori, pe teme de…
Vezi articolul

Competențele digitale insuficiente și părăsirea timpurie a școlii –  incluse printre cauzele-cheie ale deficitului de forță de muncă din România, alături de fenomene precum migrația masivă a populației active – analiză PwC-AmCham / O problemă “de ordin structural și pe termen lung”: formarea, pregătirea și perfecționarea forței de muncă

Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii și întărirea programelor de consiliere în carieră în școli, mai ales în zonele defavorizate, se numără printre recomandările-cheie pentru România în eforturile ei…
Vezi articolul

Doar 1 din 50 de studenți români din peste 30 de universități din țară au beneficiat de o mobilitate academică internațională – analiză realizată de Alianța organizațiilor studențești / ANOSR: Mobilitățile „nu reprezintă un obiectiv fundamental” pentru instituțiile de profil

Mai puțin de 3%din totalul studenților înscriși în universitățile participante la o cercetare de specialitate au aplicat pentru o mobilitate internațională de studiu sau de practică, iar dintre aceștia și…
Vezi articolul

Clasamentul internațional QS după domenii de studiu – 2024: Mai puține universități românești prezente, cu mai puține apariții  față de anul trecut / Cluj-Napoca și București – singurele orașe universitare românești reprezentate / Absență pe linie la Educație, Administrație, Drept sau Comunicare

Doar șapte universități românești sunt prezente în ediția din acest an a clasamentului internațional Quacquarelli Symonds după domenii de studiu, publicată miercuri, iar primele două – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca…
Vezi articolul