Oligarhii din universitar se pregătesc să dea un tun imobiliar mai mare decât Romexpo, cu mâna Ligiei Deca – Ștefan Pălărie (Op Ed)

6.163 de vizualizări
Foto: Inquam Photos / George Călin
M-am mirat cu mâna pe inimă să văd că ministra Ligia Deca, după multe luni de absență chiar și în condițiile unor scandaluri publice uriașe, iese pentru prima oară de când este condusă de Marcel Ciolacu să facă o conferință de presă zilele acestea. Ceva părea să fie suspect de important pentru Minister și nu înțelegeam exact ce.

În conferința de presă, doamna ministru a anunțat o parte din modificările pe care Guvernul se pregătește să le facă la Legile Educației, deja a treia rundă de modificări aduse la legile nou-nouțe – astăzi deja devenite ciorne ilizibile și ilogice. 

Evident doamna ministru s-a concentrat convenabil în anunțuri pe burse școlare, pe monitorizarea video din școli, pe decontarea transportului elevilor cu CES, reintroducerea informaticii (uitată în graba batjocurii cu care a fost făcută legea) și a lăsat nemenționat cel mai mare elefant din cameră. L-am descoperit abia când ministerul a pus în transparență această ordonanță: https://edu.ro/cons_pub_40_2024_proiect_OUG_mod198_193 

Cele mai toxice și periculoase prevederi sunt cele legate de liber la jaful banului public, prin adăugarea neconstituțională a posibilității ca rectorii și administratorii de domeniu public să decidă asupra (atenție, urmează cuvânt pompos nespecialiști) dreptului de „superficie”. Rog citiți până la capăt, ca să înțelegeți bine dimensiunea ticăloșiei.

Să începem simplu, cu definiția: Superficia este dreptul de a avea sau de a edifica o construcție pe terenul altuia, deasupra ori în subsolul acelui teren, asupra căruia superficiarul dobândește un drept de folosință (Așa cum este definit în Codul Civil la articolul 693).

Prin ordonanța doamnei Deca, articolul 152 aliniatul (5) al legii învățământului superior se modifică și va avea următorul cuprins: ”(5) Drepturile subiective ale instituţiilor de învăţământ superior asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de folosinţă, de concesiune, de superficie ori de închiriere, în condiţiile legii.” 

Problema este simplă chiar dacă include niște termeni tehnici: Conform Constituției, conform Codului Administrativ și al Codului Civil, exercitarea modurilor de punere în valoare a proprietății publice a statului se poate realiza prin următoarea enumerare de proceduri: concesiune / dare în administrare / folosință gratuită / închiriere. Aceste drepturi nu se pot confunda cu dezmembramintele dreptului de proprietate privată (uz, uzufruct, superficie, abitație, servitite).

Doamna Deca, fie din inconștiență, fie din complicitate, enumeră în – Legile Educației! – o componentă a dreptului de proprietate privată în rândul drepturilor subiective pe care universitățile le vor putea avea asupra domeniului public! Alo! Ce facem doamna Deca? Ați terminat legile educație (în sensul că le-ați făcut praf) și acum vă mutați să faceți ordine în drepturile de proprietate?! V-ați consultat cu cineva înainte de asta? Întreb de juriști constituționali nu de rectori, că ce vor unii dintre rectorii ăia ajunși la 4 mandate deja știm cu toții!

Vă reamintesc că forma actuală a Legii Învățământului Superior 199/2023 (aia pe care o tot protejați în timpul dezbaterilor parlamentare prin sintagma obsesiv repetitivă „susținem varianta propusă de Guvern”) – enumeră astăzi corect și constituțional aceste drepturi – Drepturile subiective ale instituţiilor de învăţământ superior asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de folosinţă, de concesiune ori de închiriere, în condiţiile legii.

Aberația ministerului educației continuă cu:

„Instituțiile de învățământ superior pot solicita acordarea dreptului de superficie pe terenurile aflate în domeniul public al statului român /al unității administrativ teritoriale, în scopul implementării de proiecte de infrastructură cu finanţare din fonduri externe nerambursabile sau din venituri proprii ale acestora. Dreptul de superficie se constituie cu titlu oneros, pe bază de convenţie, pe o durată de

  • 99 ani, în condiţii financiare aprobate prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerului Educației la propunerea instituției de învățământ superior.”

Haideți să vă explicăm noi, doamna ministru că, în primul rând, strict juridic, nu se pot inventa alte moduri de punere în valoare a proprietății publice a statului raportat la art. 136 alin. (4) din Constituție. 

Constituția României / Sursa foto: cdep.ro

În al doilea rând, cel mai probabil miza dumneavoastră și a CNR – Clanul Rectorilor din România – este aceea de a crea o nouă structura juridică prin care să se eludeze procedurile de licitație publică prevăzute în cazurile modurilor de punere în valoare a proprietății publice reglementate de codul administrativ.

Deci, dacă o primărie are un teren bun pe care o universitate vrea să construiască un cămin sau un centru, acea primărie în loc să mai facă licitație pentru valorificarea terenului, va putea oferi unei universități dreptul de construcție pe acel teren, la o valoare arbitrară stabilită prin Hotărâre de Guvern la inițiativa cui? Da, la inițiativa Ministerului Educației care propune această ticăloșie fără seamăn acum.

Am spus și susțin că acest tun imobiliar este mai mare decât Romexpo – unde 46 de hectare de teren din domeniul public se pregăteau de PSD și PNL să fie transferate la Camera de Comerț pentru ca dezvoltatori imobiliari să construiască 14 turnuri de până la 42 de etaje. Valoarea jafului public (bani pierduți de stat) era atunci de jumătate de miliard de euro. 

Dacă această ordonanță trece în forma propusă de Ministrul Deca, vorbim de eludarea în timp a multor miliarde de euro prin ocolirea licitațiilor și înlocuirea lor cu proceduri netransparente intermediate de Minister. Iar în această nouă lume creată de ordonanță – baronii universităților ies din campusurile lor și devin latifundiari și samsari imobiliari pe orice bucată atractivă din domeniul public al statului. 

Obligația noastră, a opoziției și a tuturor oamenilor cinstiți, este să vă oprim, doamna Deca, din a distruge statul cu totul. Și, stați liniștită, o vom face!

Op-ed: Ștefan Pălărie este senator, membru al partidului USR, membru în Comisia pentru Învățământ a Senatului României.


4 comments
  1. Legea e mai veche iar campania electorală duce in derizoriu toate initiativele bune.

    Superficia dată de un administrator public al unui teren domeniu public către o instituție publică a fost introdusă prin
    Legea nr. 268/2001, art 4, alin (j) :„acordarea dreptului de superficie pe terenurile agricole având clasele de calitate IV şi V, pe terenurile degradate/neproductive, pe terenurile având categoria de folosinţă curţi-construcţii, inclusiv canale, aflate în domeniul public al statului român, dacă nu afectează uzul şi interesul public naţional, şi în domeniul privat al statului român către persoane juridice de drept public şi către autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, în scopul producerii de energie electrică din surse regenerabile sau în vederea implementării de proiecte de infrastructură cu finanţare din fonduri externe nerambursabile. Dreptul de superficie se constituie cu titlu oneros, pe bază de convenţie, în condiţii financiare aprobate de Comitetul de privatizare, concesionare şi arendare la propunerea Agenţiei Domeniilor Statului.”

    Deci nimic nou sub soare… Doar că MEN vroia probabil ca terenurile respective să nu mai treacă pe la Agentia Domeniilor Statului ci să treacă de la domeniul public al primăriilor direct către scoli – și să se aplice nu doar celor cu fotovoltaice ci tuturor celor publici ce vor să atragă fonduri EU. Probabil prevederea apare și in modificarea de la preuniversitar nu numai la universitar.

    Și cred că ar trebui întrebați și niste arhitecți dacă e bine să granularizăm domeniul public în sute de parcele fiecare cu HG-ul ei de transfer (cum ar vrea distinsul senator Pălărie) sau să construiască toți publicii laolaltă pe parcele mai mari! Dar asta ar însemna să gândim în termeni de eficiență ai indicatorilor urbanistici -mai ales în orasele mari – și implicit ai vitezei de atragere a fondurilor EU pentru MEN – și asta ar fi intr-adevar greu în zilele astea!

  2. Așa este, clanul rectorilor, aleși pe viață, o manipulează pe această femeie, chipurile ministru.
    Mulțumim USR că reacționați, altfel ar fi jale.

  3. Oare așa se justifică de ce Deca a lansat campania de presă ,, supraveghere fără acord”?

    Nu cumva doar ca să acopere acest potențial tun imobiliar?

  4. Ar trebui sa priviți în perspectivă: tocmai se pregătește integrarea unor institute naționale de cercetare în universități! Probabil că modificările legislative se pregătesc tocmai pentru momentul când patrimoniile acelor institute vor fi la marile centre universitare!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Programul „Masă Sănătoasă” – aplicat în doar o treime dintre școlile selectate, și așa sunt prea puține față de cât cere Legea Deca Iohannis – Raport World Vision / Sunt prea puțini bani alocați, mesele calde – înlocuite adesea cu pachete / Alimentația astfel primită – principala masă a zilei pentru jumate dintre elevii din program

Programul Național „Masă Sănătoasă” (PNMS), aplicat în acest an școlar, în continuarea unora similare desfășurate în anii anteriori, a fost implementat în mod real în puțin peste o treime din…
Vezi articolul

Rata abandonului școlar la final de gimnaziu – de 3 ori mai mare la sate decât la nivel național, în 2021-2022 / Situație ieșită din comun la oraș: mai mulți elevi din cohortă au încheiat, în 2022, clasa a VIII-a decât s-au înscris la pregătitoare – Raport

Rata abandonului școlar la sfârșitul gimnaziului a atins, în anul 2021-2022, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, însă, în mediul rural, este de aproape 3 ori mai mare, o…
Vezi articolul

Antireforma Deca-Iohannis în universități: Peste 50% dintre rectorii aleși în valul 2023-2024 au depășit pragul „legal” de două mandate, iar un sfert au ajuns la al patrulea mandat / Trei din cinci rectori nu au avut niciun fel de concurență

Ultimul val de alegeri în universitățile românești, declanșat la finalul anului trecut și aflat acum pe ultima sută de metri, confirmă că una dintre problemele-majore ale sistemului românesc de învățământ…
Vezi articolul

Amplă reformă curriculară în Polonia, unul dintre liderii europeni ai PISA – începută în februarie 2024 și programată să se încheie în doar patru ani: Mai puțină materie chiar din septembrie, dar tratată aprofundat, schimbări extinse în învățământul primar din 2026

Patru ani estimează guvernul de la Varșovia că va dura o amplă reformă curriculară, reformă începută la începutul acestui an cu o fază de consultări preliminare și care ar urma…
Vezi articolul

Practica didactică în România nu reflectă obiectivele de învățare din curriculumul național, carierei didactice îi lipsesc trăsături-cheie ale unei profesii cu înaltă calificare, evaluarea competențelor profesionale nu se bazează suficient pe dovezi – raport-diagnostic al OCDE

Obiectivele curriculumului bazat pe competențe nu este reflectat nici acum în practica didactică, în condițiile în care au existat formări în domeniu, potrivit raportului-diagnostic realizat de Organizația pentru Cooperare și…
Vezi articolul

Rezultatele elevilor să devină indicator de calitate pentru școli, să fie introduse standarde pentru managementul educațional și evaluarea școlilor să se concentreze pe zonele care au cea mai mare nevoie – printre măsurile propuse de OCDE pentru reforma evaluării unităților de învățământ

Rezultatele elevilor ca indicator de calitate al școlii, standarde pentru practici de predare incluzive, descriptori pentru calitatea practicilor de predare, manuale pentru evaluatori și sprijin pentru directori: toate acestea se…
Vezi articolul