Daniel David: Este o mare greșeală să legăm ideea de patriotism de România veche, care astăzi înseamnă că ești desuet, depășit și izolat în lumea globală / România modernă se va impune în câțiva ani

2.166 de vizualizări
Foto: danieldavidubb.wordpress.com
România este terenul unei lupte paradigmatice între profilul său vechi și profilul unei țări moderne. Iar “în câțiva ani România modernă se va impune, pe măsură ce generațiile acum tinere o să ocupe pârghiile de putere sociale”, spune Daniel David, autor al monografiei “Psihologia poporului român – profilul psihologic al românilor” și rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Într-un scurt interviu acordat Edupedu.ro, psihologul a vorbit despre ce este esențial ca românii să știe despre ei înșiși, pentru a-și explica mai bine scena socială și politică din România, dar și pentru a se educa în concordanță cu valorile pe care le împărtășesc.

Daniel David a avertizat că “este o mare greșeală să legăm ideea de patriotism de România veche. Patriotismul nu este apanajul celor care reflectă România veche, ci înseamnă să îți iubești limba, poporul, contează păstrarea teritoriului țării, dar valorile pot să fie diferite, iar eu cred că promovarea patriotismului în logica modernă va face mult mai bine României, decât promovarea acestuia prin paradigma veche, care astăzi înseamnă că ești desuet, depășit și izolat în lumea globală. E timpul să vorbești de limbă, popor, patriotism cu curaj în limbaj modern”.

“Foarte mulți din paradigma veche încearcă să inducă în spațiul public ideea că România modernă nu poate să fie un protector al patriotismului și al României și nu e voie să îi lăsăm să facă asta, pentru că lucrurile stau invers: a lega românismul doar de România veche înseamnă o nevalorizare a acestuia în prezent”, a precizat David. Amintim că fostul rector al UBB, Ioan Aurel Pop, în prezent președinte al Academiei Românie, a scris în urmă cu o zi, că legătura dintre Ziua Sf. Andrei și Ziua Națională este “o împlinire a proniei cerești” și că “în 89, valurile de români veneau spre centrele oraşelor cu prapori în frunte”. (Detalii aici)

Rep: Ce este esențial ca românii să știe despre ei înșiși, atunci când ajung la stadiul de a-și întemeia o familie și se confruntă cu primele probleme în educarea propriilor copii? 

Daniel David: Este important să știm că România are un profil psihocultural încă tradițional. Acest profil tradițional se caracterizează prin colectivism, iar colectivismul înseamnă că nu încurajăm diferențierea, că nu apreciem diversitatea, că nu avem încredere în necunoscut și în străini, ci numai în cei care fac parte din grupul nostru închis. 

Apoi ne caracterizăm prin concentrarea puterii: asta înseamnă că nu apreciem inițiativa și că oamenii trebuie să facă ceea ce le spune șeful, ce spun cei care ocupă pozițiile de putere.

Ne caraterizăm prin evitarea incertitudinii: altfel spus, incertitudinile sunt văzute ca pericole. Ne sperie schimbarea și diversitatea

Și ne caracterizăm prin indulgență scăzută: asta înseamnă că avem tendința să vânăm greșeli și să modelăm comportamentul social mai degrabă prin pedepse, decât prin recompense. Mă refer la toate comportamentele sociale, din familie până la nivel de societate. 

Acest profil tradițional nu este rău sau bun în sine, însă poate să devină mai util sau mai puțin util în funcție de spațiul geopolitic în care s-a integrat țara și în funcție de proiectul de țară. Or, după 2009, România s-a integrat în spațiul vestic, în NATO și UE, astfel încât există o presiune mai ales din partea noilor generații pentru schimbarea profilului tradițional, cu unul modern.

Profilul modern al României s-ar caracteriza mai degrabă prin: 

  • indivizi autonomi care aprecizează diversitatea și diferențierea, 
  • prin descentralizarea puterii: oamenii vor ca vocea să le fie ascultată, să fie contributori la deciziile luate
  • prin îmbrățișarea incertitudinii ca oportunitate, nu să o vezi ca un pericol 
  • prin modelarea comportamentului social dominant prin recompense 

România se află încă într-o fază de luptă paradigmatică între profilul României vechi și profilul României moderne.

Dacă în 2015 când am scris “Psihologia poporului român” încă profilul României vechi era destul de puternic, astăzi lucrurile s-au echilibrat și în câțiva ani România modernă se va impune, pe măsură ce generațiile acum tinere o să ocupe pârghiile de putere sociale.

De asta și vedem jocul ăsta: unele măsuri din România modernă imediat sunt duse înapoi, pentru că nu știi când și unde apar mai puternic cele ale României vechi. E un joc foarte strâns, eu știu că rezultatul este că România modernă va câștiga, dar încă se întâmplă lupte în care România veche mai câștigă. Dar nu sunt câștiguri stabile. 

Și atunci, le-aș spune părinților: inevitabil încep să își educe copiii să fie autonomi, să nu se teamă de incetitudine, ci să o vadă ca oportunitate, sa nu accepte centralizarea, să nu accepte să fie numai pedepsiți și să li se vâneze greșeli. Asta înseamnă a accepta mai degrabă diversitatea, a-ți face vocea ascultată și astea sunt noile modele de educație care sunt împinse. Și e un lucru bun, pentru că ele îi vor face pe copii mult mai acceptați în spațiul vestic. 

Este o mare greșeală să legăm ideea de patriotism de România veche. Patriotismul nu este apanajul celor care reflectă România veche, ci înseamnă să îți iubești limba, poporul, contează păstrarea teritoriului țării, dar valorile pot să fie diferite, iar eu cred că promovarea patriotismului în logica modernă va face mult mai bine României, decât promovarea acestuia prin paradigma veche, care astăzi înseamnă că ești desuet, depășit și izolat în lumea globală. E timpul să vorbești de limbă, popor, patriotism cu curaj în limbaj modern. Foarte mulți din paradigma veche încearcă să inducă în spațiul public ideea că România modernă nu poate să fie un protector al patriotismului și al României și nu e voie să îi lăsăm să facă asta, pentru că lucrurile stau invers: a lega românismul doar de România veche înseamnă o nevalorizare a acestuia în prezent.

Dar trebuie să le spunem și celor care reprezintă România modernă că trebuie să își apere în discurs ideea de patriotism, pentru că poate într-adevăr aceasta nu a fost apreciată public în discurs. Poate că tinerii nu vorbesc atâta despre patriotism și nu vorbesc atâta despre ceea ce fac ei pentru țară. Poate e momentul să vorbească și despre asta, pentru că altfel apare ideea că România modernă nu este apărată de patriotism. 

Rep: Spuneați atunci când ați lansat Indicele de Modernitate a României că unul dintre indicii care îl compun este cel al indulgenței (în ce măsură vedem modelarea comportamentului social nu doar prin pedepse și vânarea greșelilor, ci și prin recompense). Există diferențe între indulgența arătată de societatea românească și indulgența din statele occidentale?

Daniel David: Există diferențe mari. România este una dintre țările care au indulgență foarte scăzută. În comparație cu SUA, diferența e foarte mare. România e o țară cu indulgență scăzută. 

Dar generațiile mai tinere încep să aibă un nivel mai crescut de indulgență, ceea ce arată un nivel mai ridicat de modernitate. Și am identificat modernitatea printr-o serie de indicatori care corespund profilului psihocultural vestic și dezvoltării socio-economice de acolo, în principal autonomie, descentralizarea puterii, satisfacția cu propria viață, încredere și indulgență mai crescută.

Rep: Pe de altă parte, vedem că țările care promovau la extrem indulgența în relația cu copiii – statele nordice, de exemplu – au declarat politica aceasta falimentară și ei înșiși se întorc către o relație care face apel și la autoritate. Care e calea corectă?

Daniel David: Trebuie aplicat un joc al recompenselor și pedepselor. Niciodată nu am fost într-o logică foarte permisivă, dar înțeleg pedepsele ca unele psihologice, de tipul: îl lași pe copil să se uite la desene dacă și-a făcut temele. În sensul ăsta înțeleg pedepsele, nu la logica de tipul “bătaia e ruptă din rai”. Deci susțin un joc al recompenselor și pedepselor. 

Pedeapsa exagerată poate să ducă la inhibiție sau la dezinhibiție. Copiii educați într-o logică accentuată a pedepsei devin fie inhibați, fie dezvoltă un comportament disruptiv. 

O educație adecvată trebuie să combine metodele, pentru ca în final copilul să fie dezinhibat, asertiv, dar să știe că sunt reguli. Or elementul ăsta lipsește de multe ori din educație. Mulți tineri au trecut în extrema în care educăm copilul numai în logica recompenselor: nu mai dăm premii, nu mai facem diferențe – ceea ce poate să conducă la extrema în care copilul nu înțelege nevoia de reguli. Noi vrem indivizi autonomi, asertivi, dar care au reguli, reguli care pot fi impuse chiar de ei. 

E ușor de spus, însă mai greu de aplicat instituțional, dar trebuie aplicat. Problema noastră e că nu-l asumăm ca model, spunând în toate actele Ministerului Educației și Cercetării că educația se face în acest fel, că astea sunt valori – autonomia, descentralizarea puterii, să valorizăm asertivitatea, dar să penalizăm agresivitatea. Că noi dăm greș în implementare este una, dar hai să ni le asumăm!

Întreg sistemul este în ape tulburi, pentru că a venit pe logica veche de control prin pedepse. Dar este o presiune din partea unor școli private și a unor părinți să se treacă într-un model complet opus. Întrebarea este: nu putem găsi calea de sinteză creatoare, cum spunea Hegel?

Rep: Milioanele de români care pleacă și revin din străinatate au adus în comunitățile lor valorile occidentale, astfel încât să producă schimbări la nivel local?

Daniel David: Unii dintre ei da. Sunt unii dintre actorii care contribuie la asimilarea valorilor vestice. Nu pe scară largă, dar sunt un factor important.

Un alt factor este cum ne educăm copiii la școală, iar un alt factor este internetul. Copiii văd direct cum se comportă adolescenții din spațiul vestic, copiii învață prin modelare și imitație și uitându-se la desenele animate si la poveștile din spațiul vestic. Astea sunt modalități prin care valorile vestice sunt impuse la copil indiferent de ce spune școala sau familia. 

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Cum sprijină guvernul britanic universitățile

G4Media.ro: Cum a ratat România startul testării pentru coronavirus/ 82 de aparate Real Time PCR zăceau nefolosite în laboratoare și centre de cercetare, în timp ce România prelucra doar 185 de teste pe zi

În România se găseau, la începutul crizei, mai multe echipamente pentru realizarea de teste pentru coronavirus, însă acestea au zăcut nefolosite în centre de cercetare sau universități. În cazul unor…
Vezi articolul