N-am să încetez să o spun: relevanţa pentru viaţă a unor conţinuturi din programele şcolare nu este neapărat proprietatea intrinsecă a acelor conţinuturi. Relevanţa este o degajare de sens, rezultatul unor operaţii intelectuale (şi al unor procese afective) pe care profesorul şi elevul ar trebui să le desfăşoare împreună. Personal, nu m-am simţit niciodată limitat de programele şcolare în această privinţă.
Ca să folosesc câteva dintre exemplele de aseară ale lui Selly, voi spune că nimic nu împiedică un profesor de economie să-şi înveţe elevii ce este indicele ROBOR în cadrul lecţiei despre pieţele monetare şi financiare, cum să economisească, cum să-şi gestioneze finanţele sau cum să conceapă un plan de afaceri. Nimic nu-l împiedică să predea noţiuni legate de consum plecând de la obişuinţele de cumpărător ale elevului, ba chiar să vorbească despre pericolele obezităţii sau ale anorexiei când predă conţinuturi din programă şi formează abilităţi de alegere raţională (tot conform programei).
De asemenea, nimeni nu împiedică un profesor de logică să predea tipurile de inferenţe studiind paralogismele zilnice ale marilor noastre personulităţi (pun intended) şi nici să descifreze cu elevii lui cum se pot ascunde conţinuturi aparent foarte tehnice (de exemplu distribuirea termenilor în inferenţele deductive) în rateurile gândirii noastre (de la stereotipurile de gen la prejudecăţile cele mai nocive; de exemplu, atunci când eşti convins că nu există COVID-19 pentru că tu nu cunoşti niciun caz, încalci legea distribuirii termenilor).
Despre reclamaţia că elevii nu învaţă despre instituţiile de bază ale democraţiei naţionale şi europene nu am prea multe de spus: acestea se studiază la educaţie civică în gimnaziu şi, din câte ştiu, şi la alte obiecte, de exemplu geografie sau istorie.
Pentru a mări însă relevanţa şcolii cred că trebuie să avem mai mulţi profesori care să nu se mai închine la manual, să urmeze programele şcolare în sensul şi în spiritul lor formator, care să-şi propună ca elevul educat de ei să devină un om substanţial din punct de vedere moral, un om informat şi curios şi un cetăţean responsabil mai degrabă decât un performer la examene.
Atunci când încep logica cu o nouă clasă de adolescenţi de 15 ani, am în minte elevul pe care l-aş vrea peste două, trei decenii. Iar elevul meu nu va fi atât cel care a luat 10 la Bac pentru că a găsit corect obversa conversei unei propoziţii particulare, ci acela pentru care aceste date tehnice se vor traduce într-o gândire limpede şi conştientă, elevul care nu va avea şanse să sfârşească într-o fundătură a conspiraţiilor 5G.
Pe de altă parte, m-ar ajuta teribil ca elevii mei să vină de la bun început cu bunăvoinţă şi chef de treabă, să înţeleagă că, de multe ori, relevanţa a ceea ce studiază nu este evidentă de la început, să încerce să ia la fel de în serios temele jucăuşe precum le iau pe cele rigide şi supradimensionate şi să nu-şi mai imagineze că şcoala serioasă este doar şcoala în care se tocesc steril tone de maculatură doctă.
“Imaginează-ţi că eşti un cărucior de cumpărături la Kaufland. Ce oameni ai cunoscut azi? Ce au cumpărat ei? În ce fel i-ai descrie plecând de la cumpărăturile făcute?” Aşa sună uneori o temă la economie.
“Găseşte un silogism în ultimul vlog făcut de Selly. Motivează alegerea făcută”. Aşa poate suna o temă la logică.
Relevanţa nu înseamnă mularea confuză a conţinuturilor pe interesele de moment ale elevului. Relevanţa devine tot mai substanţială şi mai evidentă pe măsură ce ştii şi înţelegi mai mult.
Iar dacă intenţionaţi să mă certaţi că îi acord prea multă atenţie lui Selly, voi spune că, dacă eşti profesor, nu ai dreptul să nu fii atent la ce spune un ins pe care îl ascultă atâţia elevi din România. Cel puţin nu dacă te pretinzi un profesionist.
Despre autor:
Doru Căstăian este profesor de Filosofie la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, unde le predă copiilor începând cu clasa a V-a și până la clasa a XII-a. Este publicist, traducător, doctor în filosofie (Universitatea de Vest din Timișoara).
C.I.
Mircea Bertea
Proiectulmerito.ro
Costin Ionescu
Raluca Pantazi
11 comments
Dar mai exact de unde ati dedus ca nu incurajez dezbaterea si (auto)interogarea? Din juxtapunerea a doua propozitii care, apropos, nu se exclud in vreun fel? Dezbaterea si problematizarea sunt oricand binevenite in orele mele, mai mult, as spune ca sunt abordarile fundamentale si pot depune marturie toti cei ce mi-au fost elevi. Pe de alta parte, exista lucruri care se inscriu intre cunostintele riguros validate de-a lungul timpului unde, ma veti ierta, dezbaterea ar fi inutila. Validitatea inferentelor deductive este un continut din programa de logica si argumentare. Rolul meu e sa imi ajut elevul sa inteleaga condititiile de validitate ale unor inferente deductive, sa fie apt sa contruiasca astfel de inferente, sa le recunoasca la altii si sa le evalueze. Dar n-am sa le cer sa argumenteze impotriva legii distribuirii termenilor, asa cum un profesor de fizica nu va cere argumente pro sau contra formulelor din mecanica newtoniana. Nu orice merita si trebuie dezbatut. Presupun ca vreti ca avionul cu care zburati sa fie construit pe baza unei fizici riguroase, nu pe baza unor dezbateri.
Comentariul este pentru dna Ana S.
// Dar mai exact de unde ati dedus ca nu incurajez dezbaterea si (auto)interogarea?
———
Raspunsul se gaseste in chiar afirmatiile dvs. care tradeaza certitudini, iar nu indoieli: “în rateurile gândirii noastre (de la stereotipurile de gen la prejudecăţile cele mai nocive”, “atunci când eşti convins că nu există COVID-19 pentru că tu nu cunoşti niciun caz”, “Iar elevul meu nu va fi atât cel […], ci acela pentru care aceste date tehnice se vor traduce într-o gândire limpede şi conştientă, elevul care nu va avea şanse să sfârşească într-o fundătură a conspiraţiilor 5G”.
Aici as indrazni sa va intreb doar atat: ce stiti despre 5G si despre radiațiile de frecvență radio?! Au ele efecte nocive (documentate stiintific, prin numeroase studii de cercetare si raportari in reviste de specialitate) asupra sanatatii omului? Si daca da, care sunt acelea?!
// Din juxtapunerea a doua propozitii care, apropos, nu se exclud in vreun fel?
———
“Iar elevul meu nu va fi atât cel […], ci acela pentru care aceste date tehnice se vor traduce într-o gândire limpede şi conştientă, elevul care nu va avea şanse să sfârşească într-o fundătură a conspiraţiilor 5G”. – Recunosc, eu personal, nu-mi dau seama ce se exclude aici. Din contra, eu vad o certitudine in ceea ce afirmati ca fiind “fundatura”, ceea ce mie imi spune ca nu prea incurajati dezbaterile si (auto)interogarile pe subiectele pentru care aveti deja formate opinii clare sau, daca le incurajati, stapaniti destul de bine discursul ca sa stiti sa “formatati” cu lejeritate niste minti crude, nelucrate. Si aici am in vedere orice subiect abordat de dvs. la ore, nu neaparat cele discutate aici.
// Dezbaterea si problematizarea sunt oricand binevenite in orele mele, mai mult, as spune ca sunt abordarile fundamentale si pot depune marturie toti cei ce mi-au fost elevi. Pe de alta parte, exista lucruri care se inscriu intre cunostintele riguros validate de-a lungul timpului unde, ma veti ierta, dezbaterea ar fi inutila.
———
Sa inteleg ca subiecte precum cele preluate/citate din discursul dvs. mai sus se inscriu si ele intre cunostintele riguros validate de-a lungul timpului si, deci, dezbaterea lor ar fi inutila?! Asa se pare… practic, prin aceasta argumentare nu faceti decat sa-mi intariti inca o data convingerea “certitudinilor” dvs. pe niste teme care, nu va fie cu suparare, dar chiar acum, in clipa asta, imparte populatia intregii planete in tabere adverse…care, ironic, par a fi agrenate intr-o nesfarsita dezbatere.
// Validitatea inferentelor deductive este un continut din programa de logica si argumentare. Rolul meu e sa imi ajut elevul sa inteleaga condititiile de validitate ale unor inferente deductive, sa fie apt sa contruiasca astfel de inferente, sa le recunoasca la altii si sa le evalueze. Dar n-am sa le cer sa argumenteze impotriva legii distribuirii termenilor, asa cum un profesor de fizica nu va cere argumente pro sau contra formulelor din mecanica newtoniana. Nu orice merita si trebuie dezbatut. Presupun ca vreti ca avionul cu care zburati sa fie construit pe baza unei fizici riguroase, nu pe baza unor dezbateri.
———
😊 Chiar m-ati facut sa zambesc, desi, poate, ar trebui sa plang …. Spuneati ca predati la clasa a V-a? Si aveti acelasi gen de discurs? Ma scuzati, dar incep sa ma intreb ce inteleg copiii dvs. la ore? Nu vreau sa va jignesc; eu chiar cred ca sunteti un om capabil (de exemplu, v-am citit articolul “Truse de scule, arhitecturi curriculare şi epidemii globale” si mi-a placut mult). Articolul de fata, insa, mi-a aratat altceva: ca nu sunteti decat o alta portavoce a sistemului, desi ati putea fi mult mai mult de-atat…
Concluzia: ramaneti la manual! Ceea ce puteti spune pe langa s-ar putea dovedi mult mai nociv. Nu ca nu mi-as dori profesori care sa faca ceea ce sugerati dvs., numai ca o astfel de abordare cere mult discernamant si un spirit patruns de Adevar. Ori Adevarul, azi, e floare rara iar detinatorii lui … si mai rari.
Nu ma indoiesc ca dumneavoastra parcurgeti literatura stiintifica relevanta, ca aveti la degetul mic matematicile superioare si statistica regresiva. Din fericire nu e nevoie pentru 5G, vorbim de radiatie electromagnetica in spectru radio, deci cu un potential vatamator neglijabil. E fizica elementara, iar daca nu ma credeti pe mine, puteti asculta fizicienii de meserie, Cristian Presura a produs un episod clar despre asta. Gandirea critica, stimata doamna, nu inseamna sa te indoiesti de absolut orice (nu va indoiti deloc cand afirmati asta?), ci inseamna, printre altele, sa accepti, fie si cu titlu provizoriu, ceea ce, la un moment dat, este cel mai rezonabil si mai bine sustinut de dovezi. Altminteri picam in paradoxul sceptismului total, pe care nici o forma de cunoastere transmisibila nu poate fi intemeiata. Tot fara sa vreau sa va jignesc, micile conspirationisme subtiri emise pe fondul certitudinii propriei deschideri de minte nu arata gandire critica, aduc mai mult a Dunning Kruger. In rest, nu va faceti griji pentru elevii mei: nu s-a plans absolut niciunul pana acum ca nu intelege, dimpotriva primesc tot timpul laude pentru claritate si tact pedagogic. A, sa nu uit. Am zambit si eu citindu-va comentariile: n-am intalnit de mult pe cineva sa imi tina prelegeri despre scepticism in timp ce scrie “Adevar” cu A. Toate bune si zile racoroase!
// Nu ma indoiesc ca dumneavoastra parcurgeti literatura stiintifica relevanta, ca aveti la degetul mic matematicile superioare si statistica regresiva. Din fericire nu e nevoie pentru 5G, vorbim de radiatie electromagnetica in spectru radio, deci cu un potential vatamator neglijabil. E fizica elementara, iar daca nu ma credeti pe mine, puteti asculta fizicienii de meserie, Cristian Presura a produs un episod clar despre asta.
Inteleg acum de ce esuati lamentabil in a gasi raspunsuri corecte. Cu toata logica dvs., n-ati putut sesiza un aspect elementar: de studiul efectelor factorilor nocivi asupra organismelor vii nu se ocupa fizicienii, ci biochimistii, biofizicienii, fiziopatologii, etc. In cercetarile si in raspunsurile lor la problema trebuia sa va cautati si dvs. raspunsurile daca chiar va preocupa Adevarul. Ca sa va dau, totusi, o mana de ajutor:
[1] https://www.jrseco.com/european-union-5g-appeal-scientists-warn-of-potential-serious-health-effects-of-5g/
[2] https://www.jrseco.com/wp-content/uploads/Martin_Pall_PhD_5G_Great_risk_for_EU_US_and_International_Health-Compelling_Evidence.pdf
// Gandirea critica, stimata doamna, nu inseamna sa te indoiesti de absolut orice (nu va indoiti deloc cand afirmati asta?), ci inseamna, printre altele, sa accepti, fie si cu titlu provizoriu, ceea ce, la un moment dat, este cel mai rezonabil si mai bine sustinut de dovezi. Altminteri picam in paradoxul sceptismului total, pe care nici o forma de cunoastere transmisibila nu poate fi intemeiata.
Aici, dati-va singur replica…pentru ca raspunsul l-ati aflat deja mai sus, daca ati avut rabdare sa parcurgeti in referinta [2] lunga lista de lucrari si studii stiintifice riguroase care combat cu tarie “potentialul vatamator neglijabil” de care vorbiti.
// Tot fara sa vreau sa va jignesc, micile conspirationisme subtiri emise pe fondul certitudinii propriei deschideri de minte nu arata gandire critica, aduc mai mult a Dunning Kruger.
N-am gresit cand am zis ca sunteti o portavoce a sistemului: se practica des folosirea unor cuvinte cheie, precum “conspirationisme”, pentru a duce orice discutie in derizoriu. Din pacate, este si cazul dvs.!
// In rest, nu va faceti griji pentru elevii mei: nu s-a plans absolut niciunul pana acum ca nu intelege, dimpotriva primesc tot timpul laude pentru claritate si tact pedagogic.
Nu ma indoiesc. Retinerile mele insa tin de alte aspecte – daca n-ati priceput inca – si anume, de continutul a ceea ce transmiteti si de superficialitatea cu care tratati/abordati subiecte cheie pentru societate.
//A, sa nu uit. Am zambit si eu citindu-va comentariile: n-am intalnit de mult pe cineva sa imi tina prelegeri despre scepticism in timp ce scrie “Adevar” cu A. Toate bune si zile racoroase!
Din pacate, eu nu mai pot zambi. Lipsa de azi a unor constiinte treze… (va las pe dvs. sa completati).
Sanatate!
Cine-i Selly?
Eu nu l-am vazut si nici auzit aseara.
Sanatate si optimism ! Toate trec ! Suntem sub vremuri si asta ne consuma tot timpul !
De ce nu mi-ati publicat comentariul?!
“De asemenea, nimeni nu împiedică un profesor de logică să […] şi nici să descifreze cu elevii lui cum se pot ascunde conţinuturi aparent foarte tehnice (de exemplu distribuirea termenilor în inferenţele deductive) <> (<>; de exemplu, <>, încalci legea distribuirii termenilor).”, “Iar elevul meu nu va fi atât cel […], ci acela pentru care aceste date tehnice se vor traduce într-o gândire limpede şi conştientă, elevul care nu va avea şanse să sfârşească într-o <>.” Recitind cele de mai sus nu aveti senzatia ca vine in contradictie cu “Sunt, precum personajele lui Borges, suma lecturilor mele. Mă fascinează totul, curiozitatea mea nu are limite […].”?! Sunteti profesor de filozofie si logica… Oare aceasta pregatire profesionala nu ar fi trebuit sa va pozitioneze mai mult in sfera intrebarilor, decat a certitudinilor, in sfera cautarilor in care menirea dvs. ar presupune sa-i luati de manuta pe elevii dvs. de gimnaziu si sa la aratati cum sa-si puna corect intrebarile si cum sa caute, in masa mare de informatii, raspunsuri care au o baza stiintifica solida? N-ati avut niciodata curiozitatea sa intelegeti de ce oameni de stiinta de inalta valoare, care indraznesc azi doar sa ridice timide semne de intrebare si sa indemne la mai multa analiza si gandire critica (ca tot sunt termeni la moda), sunt imediat discreditati, marginalizati, cu cariera distrusa?! Daca dvs. n-o puteti face, lasati macar elevului aceasta libertate de a analiza, corela, medita in vederea structurarii propiilor concluzii. Nu le rapiti acest drept! Nu-i formatati, caci n-aveti acest drept!
Daca nu ne mai “inchinam” manualelor (si programelor scolare) cum mai dam examene unice ?
Urmarea programelor scolare este obligatorie, a manualelor nu. Pot respecta 100% programma scolara fara sa ating un manual daca eu consider ca dispun de miijloace didactice superioare. Ceea ce nu e nici macar dificil.
oricum, manualele de liceu sunt depasite – sunt manuale de educatie antreprenoriala, de exemplu, cu sume in lei vechi …