Ideea salarizării diferențiate a profesorilor în funcție de performanță este în continuare o temă intens dezbătută în spațiul public. Am observat însă că multe dintre dezbaterile pe această temă omit câteva idei importante despre care am să discut mai jos:
- Salarizarea diferențiată nu este singurul mecanism de motivare a profesorilor. Dincolo de o salarizare de bază decentă, un profesor este motivat când se simte respectat la locul de muncă, respect care poate fi oferit de către conducerea școlii și de către cei de la ISJ [Inspectoratul Școlar Județean] printr-un management corect și empatic. Cunosc cazuri concrete în SUA unde profesorii și-au dat demisia din cauza managementului defectuos al direcțiunii școlii, în ciuda salariului și a beneficiilor foarte mari pe care le aveau lucrând la acea școală. Sau situații în care profesorii au migrat masiv de la un district școlar care plătea foarte generos, dar care își trata profesorii cu superioritate și lipsă de empatie, la un district școlar vecin care plătea cu aproape 8.000 dolari pe an mai puțin, însă care oferea un climat școlar mult mai prietenos și directori mult mai empatici și mai profesioniști. E important însă de contextualizat această diferență salarială: Salarizarea anuală a profesorilor din districtul școlar care plătea generos (pentru 8 ore de muncă zilnică în școală timp de 190 de zile pe an) varia între 40,000 și 90,000 de dolari (brut), în funcție de vechimea în învățământ și studii. Dar trebuie să ținem cont și de faptul că multe cheltuieli în SUA sunt mai mari decât în România (mai ales cu serviciile). Însă ideea principală e că după ce se oferă un salariu de bază rezonabil, există alți factori care contribuie la motivația profesorilor.
Și în România există multe situații în care motivația profesorilor variază în funcție de deciziile luate de către directori și inspectori. Atunci când directorii sau inspectorii vin cu sarcini de pe o zi pe alta, încarcă profesorii cu un volum imens de muncă sau cer situații fără să comunice clar și să își justifice deciziile cu empatie, motivația profesorilor are de suferit, iar acest lucru se va reflecta în performanța acestora la clasă. Iar câteva sute de lei în plus la salariu nu vor compensa niciodată climatul toxic dintr-o instituție în care profesorii nu se simt respectați de către conducerea școlii.
Pe de altă parte, tratarea cu respect a profesorilor poate avea un impact pozitiv foarte mare asupra moralului acestora și aceasta poate începe prin crearea unui climat de predictibilitate și respectarea timpului profesorilor. De exemplu, în România uneori profesorii iau parte la ședințe interminabile (uneori spontane), care arată mai degrabă a „șezători” decât a comunicări profesionale, în care unii profesori se angajează în discuții irelevante pentru majoritatea participanților. Iar la finalul acestor ședințe, profesorii ies mai obosiți decât dacă ar fi predat la o clasă de elevi diagnosticați cu ADHD. În schimb, unul dintre primele lucruri pe care le-am apreciat când am lucrat prima dată într-un liceu din SUA a fost faptul că la începutul anului școlar am primit orarul ședințelor care urmau să aibă loc în acel an școlar (din luna august când a început școala, până la finalul lunii mai) și timpul maxim alocat acestor ședințe (între 15:30 și ora 17:00). Niciodată nu am avut ședințe spontane, care să abuzeze de timpul nostru liber. La ședințe se comunica doar ce nu se putea comunica prin email. În plus, atitudinea directoarei de a-și organiza ședința eficient și de a nu încuraja discuțiile care se abăteau de la subiect au fost doar câteva din mecanismele prin care aceasta îi făcea pe profesori să se simtă respectați. Iar acest sentiment de respect este de neprețuit!
- 2. Unde sunt exemplele pozitive din alte țări?
România nu este prima țară din lume care ia în considerare salarizarea diferențiată a profesorilor în funcție de performanță. De aceea, dezbaterile pe această temă ar fi bine să fie însoțite de exemple prin care aceste strategii au fost implementate cu succes în alte țări. Plusul de valoare al discuțiilor ar fi adus de către persoane care pot să declare: „Eu lucrez ca profesor în țara X și vă pot spune din experiența mea că salarizarea pe bază de performanță este…”. Asemenea discuții pe care le vedem deseori la televizor presupun eforturi mai mari din partea jurnaliștilor care organizează asemenea dezbateri (deoarece trebuie să găsească persoane care vorbesc în cunoștință de cauză), însă ar fi foarte informative. De asemenea, asemenea discuții ar ajuta publicul să înțeleagă că salarizarea profesorilor nu se face nicăieri în lume doar pe bază de performanță (așa cum se pare că este interpretat eronat în unele discuții pe această temă din România).
- 3. Care sunt dovezile științifice legate de efectul bonusurilor salariale asupra performanțelor elevilor?
În spațiul public nu se discută despre rezultatele cercetărilor științifice referitoare la efectele bonusurilor salariale date profesorilor asupra performanțelor elevilor. Am să o fac eu. O meta-analiză care a investigat efectul bonificațiilor salariale asupra performanței elevilor la teste a găsit 37 de studii experimentale publicate în ultimii 30 de ani. Rezultatele au arătat că aceste bonificații au crescut performanțele elevilor la testele standardizate cu 0.04 dintr-o abatere standard. Aceste bonificații au fost date suplimentar unui salariu de bază decent. Efectul a fost pozitiv, însă extrem de mic față de alte măsuri care pot fi luate pentru îmbunătățirea performanțelor elevilor. De exemplu, așa cum am mai scris, în experimentele pe care le-am făcut recent, modificarea strategiilor și a conținuturilor predate, creșterea frecvenței exercițiilor și ghidurile dezvoltate pentru sprijinirea elevilor au dus la creșteri ale cunoștințelor predate (2.58), a unor competențe specifice exersate la matematică și scriere (între 0.20 și 0.70), dar și a unor competențe care nu au avut legătură cu activitatea de la clasă, cum ar fi vocabularul testat prin teste standardizate (0.20), înțelegerea textului citit (.17) sau a mesajului ascultat (0.27). Cu alte cuvinte, înțelegerea științelor educației și pregătirea profesorilor pe baza dovezilor științifice poate să ducă la efecte mult mai mari asupra performanțelor elevilor, decât salarizarea diferențiată.
Interpretarea meta-analizei însă trebuie făcută cu mare grijă, deoarece majoritatea studiilor (26 din 37) au fost făcute în SUA, și nici unul în România. Deci din ce știm până acum, bonificarea profesorilor în funcție de performanță poate duce la creșteri ale performanțelor elevilor, însă nu știm cum se poate traduce aceasta în realitatea din România, iar efectele sunt foarte mici comparativ cu alte măsuri.
- 4. Bonificațiile pot fi de mai multe feluri, în funcție de nevoi.
Una din problemele tot mai mari cu care ne confruntăm în România este lipsa profesorilor calificați în anumite școli. Pentru contracararea acestei situații, e important să se discute despre bonusuri acordate profesorilor care merg în școli din zone în care cererea depășește oferta. Am să dau din nou un exemplu din SUA. Un district școlar care a avut o criză masivă de personal (peste 300 de profesori și-au dat demisia în perioada „Marea Demisie”) a reușit să atragă profesori din alte state oferind bonusuri substanțiale de relocare, cu condiția ca profesorii să rămână pe poziția respectivă cel puțin 3 ani de zile. Sau există situații în care districtele școlare oferă bonusuri agențiilor de recrutare de personal în învățământ. De altfel, există mai multe studii științifice care analizează efectul bonificațiilor asupra ratei de recrutare și păstrare a profesorilor, decât efectele asupra performanțelor elevilor. Aceste exemple vor fi din ce în ce mai relevante în contextul în care România are zone cu deficit de personal calificat.
În concluzie, salarizarea de bază a profesorilor trebuie să fie decentă pentru asigurarea prestigiului profesorilor și un nivel superior a calității vieții acestora, iar acordarea de bonificații suplimentare unor profesori cu rezultate deosebite (dacă se găsesc criterii obiective), din ce știm până acum, poate să ducă la efecte pozitive, dar foarte mici asupra performanței elevilor. Aceste efecte mici sugerează că există alți factori mai importanți care contribuie la performanța profesorilor la clasă după ce se oferă o salarizarea de bază decentă (ex. creșterea calității managementului școlar și / sau a pregătirii profesorilor). Apoi, când se discută despre bonificații, e important să nu se uite nevoia de atragere a profesorilor în școli unde cererea e mai mare decât oferta. Iar în ce privește criteriile de acordare a bonificațiilor salariale, e important ca în spațiul public din România să se discute mai mult despre cum au funcționat aceste sisteme de bonificație în alte sisteme de învățământ performante.
________
Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării. Are o experiență de 28 de ani ca profesor de învățământ primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA. Activitatea sa din ultimii ani s-a axat pe cercetare în domeniul alfabetizării și pe activități de formare a profesorilor din învățământul primar din SUA. În prezent este cercetător asociat Universității Babeș-Bolyai și directorul Laboratorului de Studii Avansate în Domeniul Alfabetizării din cadrul Institului STAR-UBB.
Dacian Dolean este consilier onorific al ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, pe zona de învățământ preuniversitar.
22 comments
Exista și acum o recompensă de care pot beneficia profesorii, gradația de merit. Problema este că foarte multe puncte pentru această gradație sunt acordate profesorilor care fac parte din diverse comisii la nivel județean sau național care știm foarte bine că sunt cu circuit închis, fac parte doar cei puși pe criterii politice, nu pe criteriul competentei, în loc să primeze performanțele obținute cu copiii la concursuri și olimpiade. Dacă ești un profesor foarte bun, implicat, dacă iubești cu adevărat copiii, poți să ai rezultate foarte bune în orice mediu. Profesorii buni preferă să predea în școlile din oraș, dar dacă ar primi diverse forme de sprijin, sporuri, ar veni să predea și în mediul rural, unde sigur vor găsi și copii deștepți cu care pot avea performanță, că doar nu sunt toți copiii de la țară proști și săraci, au nevoie doar de profesori competenți.
La starea de bine a profesorului care ar fi plătit decent v-ați gandit? Poate nu ar aduce plata aceasta un beneficiu măsurabil mare în evaluarea făcută elevilor- raportată la clasicul procedeu de evaluare, dar starea de bine a profesorului ar produce încredere în potențialul de transformare dat de educație!
Poate că a venit vremea să și măsurăm altfel decât până acum! Progresul elevilor există și se poate observa /măsura din atâtea puncte de vedere !!!! Una dintre marile greșeli ale gândirii noastre este că nu cântărim mai mult ceea ce e necesar să măsurăm/ să evaluăm!
De ce nu ne ducem spre acest subiect sensibil? Pentru că e al naibii de greu (dacă nu cumva chiar imposibil) de văzut profitul în mare varietate într-un timp scurt! Și câteodată profitul nu există, dar rămânem cu calea pe care am mers! Și e destul: exercițiul trăirii speranței de devenire dă roade!
O altă mare problemă e că o prea mare parte din salariul unor profesori e făcută în urma conlucrării neprincipiale cu directorul- care îi pune pe aceștia în contexte din care pot, de-a lungul timpului, scoate puncte, apoi muuulți bani în plus la salariu! S-au învățat unii să mintă în școală cu nerușinare, să fie mieroși, orbi pentru privilegii de toate felurile! Validarea pecuniară care stă în mâna directorului este cea mai perversă formă mafiotă! Din păcate, întreținută și rafinată în ultimii zece ani până la un nivel de neînchipuit!
Știm cu toții despre ce e vorba, nu mai enumerăm a o suta oară!
Sunt lucruri prea destepte,sa le intelegeti!Rezultatele slabe sunt de la lipsa de interes,nepasare.
Copii care invata doar la romana si mate de mici!!!
Redati respectul cuvenit scolii si profesorilor!Ei ar trebui sa va educe copii!
Cei care invata(de fapt nu invata)doar la rom si mate sunt needucatii de astazi.
Ce ati zice daca am scutura putin sistemul sa evaluam tot nu doar meditatiile.
Domnule Dolean, America e una, Romania e alta. In America exista o rețea bine dezvoltata a învățământului privat și cel al școlilor de stat, subfinanțate și acolo. Comparație că între Dacie și Ford, sa zicem. Ce doriți să ne spuneți, că ați studiat în SUA? Reveniti-va, va rog! Din vokisme!
Părinți, treziți-vă la realitate!
Nu face nimeni nimic pentru a vă ajuta copiii!
Toate concursurile, vizitele, proiectele sunt pentru a strânge profesorii adeverințe să le pună în dosarul de gradație!
Au 8 000 de lei pe lună!
De aceea nu vor teste naționale pe bune, serioase, să se facă o ierarhie, să vadă toată lumea ce fac sau ce nu fac la ore!
NU vă lăsați înșelați de fișele lor de colorat, proiectele și machetele lor pe care le prezintă cu mare fast! Vă aruncă praf în ochi cu integrarea în grup, lucrul în echipă, comemorarea și omagierea până și a oului de furnică!
Pe aberațiile astea ei își iau puncte și bani! Preferă așa decât să tragă la clasă cu elevii.
Ministerul tace, știe ce se întâmplă!
D-aia rezultatele dezastruoase la evaluări!
De ce să îi scoată la tablă și să muncească cu ei, când au posibilitatea să ii inscrie într-un proiect 0 valoare educațională și să câștige punctaj ( profesorul, normal) iar copiii voștri nu exersează!
Pe bune, ești tem bela sau te prefaci, Anuțo?
Ano,da ce le știi,soro….:)) hai că m ai bine dispus azi:))
Mai se scrie într-un cuvânt”, “frate”, în situația exprimată de tine!
Corigentă la limba română, doamnă / domnișoară Ana.
Vezi bine? Știi să citești?
Rezultatele sunt dezastruoase pentru ca materialul e al Clientului.Nimeni pe lumea asta nu poate să schimbe gena.Uita-te la Ciolacu:a dat din coate și a luat bacul la 40 de ani.L-a ajutat cu ceva asta?Este mai inteligent,mai capabil?Dar el se crede mai deștept și a învățat în mod excelent sa facă ce știe el mai bine:sa corupă, sa mintă, sa ….Deci tot gena lui si-a spus cuvântul, școală nu are ce sa ii facă dacă de mic a fost setat pe șmecherie și golănie.
Vă e frică să nu pierdeți gradația?
Mai bine fabricați niște hârtii decât să munciți cu “materialul clientului”!
Aceea este pentru pile,frații de partid.Eu sunt proful acela care muncește cu ei la oră dar uneori e degeaba…Îmi pare rău dar trebuie sa înțelegi ca gena este primordială. E ca și când vrei sa pui grâu sus pe stânci. De ce când vine vorba de pus grâu toți înțeleg ca nu are niciun rost sa pui unde nu este solul prielnic dar își imaginează ca poți sa “ai productie” record în educație?Nu reușesc sa înțeleg ce nu se înțelege!🤷♀️
așa este
Din păcate pentru stăpânire contează alte aspecte:
1. ce pot fura?
2. cum sa iau comision
3. cum sa ajung în parlament?
4. power play
Ce respect? Ce modele? Ce știința?
La o firma privata se angajează un specialist comp & ben care face toate cele enumerate de dvs. La stat se angajează un incompetent care face cele enumerate de mine.
Iata aici, pentru toti, raspunsurile critice la argumentele pro PLATA PENTRU MERIT, din meta-analiza citata de dl. Dolean, pentru cine ajunge greu la sursa sau nu citeste EN:
ARGUMENTUL 1
Plata de merit îi MOTIVEAZA pe profesori să depună EFORTURI pentru îmbunătățirea REZULTATELOR elevilor și îi RECOMPENSEAZA pe profesori pentru rezultatele elevilor lor, în loc să plătească pentru inputuri care sunt slab asociate cu performanța elevilor.
CRITICI:
1.1. Stimulentele sunt concepute pentru tehnologiile de PRODUCTIE în care efortul este direct proporțional cu rezultatul, dar factorii contextuali ce sunt IN AFARA CONTROLULUI profesorilor afectează, de asemenea, rezultatele elevilor;
1.2. Plata de merit creează concurență, ceea ce DIMINUEAZA COLABORAREA productivă a profesorilor;
1.3. Plata de merit îi determină pe profesori să se concentreze PRE MULT asupra rezultatelor rasplatite, cum ar fi scorurile la TESTE;
ARGUMENTUL 2
Plata de merit le permite profesorilor să ALEAGA în mod FLEXIBIL MODUL în care vor îmbunătăți rezultatele elevilor.
CRITICI:
2.4. Simpla rasplatire/plata a rezultatelor sumative, cum ar fi scorurile la teste, ignoră profesorii care sunt DEJA motivați, dar care nu au CAPACITATEA și SPRIJINUL necesar pentru a se îmbunătăți;
ARGUMENTUL 3
Plata de merit AJUTA AUTORITATILE educaționale să alinieze EFORTURILE profesorilor cu OBIECTILELE dorite.
CRITICI:
3.5. Alinierea autoritatilor la eforturile profesorilor necesită măsuri PRECISE și FIABILE ale eficienței profesorului, iar măsurile existente ale eficienței profesorului ar putea să nu fie SUFICIENT de demne de INCREDERE pentru a fi utilizate în diferențierea salariului;
ARGUMENTUL 4
Plata de merit este o modalitate de a DIRECTIONA resursele FINANCIARE către creșterea performanței studenților și este MAI PUTIN COSTISITOARE decât creșterea uniformă a salariului.
CRITICI:
4.6. Intoarcerea (n.r.: se refera la US) la creșterea sumei plății de merit rămâne neclară (n.r.: de a o perioada la alta), iar stimulentele salariale devin exorbitant de scumpe pentru autoritati atunci când premiile sunt prea mari;
4.7. Costurile asociate cu plata de merit se acumulează după mai MULTI ani, dar câștigul venit din rezultatele elevilor/studentilor ar putea să NU DUREZE;
ARGMENTUL 5
Plata de merit poate fi folosită pentru a recruta și menține profesori MAI eficienți, în special în școlile cu performanțe SLABE.
CRITICI:
5.8. Profesorii eficienți atrași de salariul de merit pot PLECA atunci când stimulentul NU MAI este disponibil.
nu prea înțelegem concluziile d-lui cercetător și ce va face domnia sa ca și consilier …că vorba aia.. .SUA e SUA, Ro e Ro….
Exact!
Ce propuneti?
Impactul va exista? Il masurati?
Am inteles, 0.04 e risipa, in van, asa e. Pretentiile la bani in plus de salariu sunt nejustificate.
E a doua oara cand spun ca ar fi cazul sa se gandeasca cineva la a le oferii chirii decontate sau pur si simplu case acestor profesori dornici sa mearga la tara si unde altii nu ar merge.
Cum faceti sa scoateti politrucii care dau acesti directori ce genereaza insatisfactie prin abuzul timpului profesorilor, lipsa de predictibilitate, ca sa ma refer doar la ce ati citat ca motive.
Poate domnul David? Sigur intelege o metaanaliza dar poate? Are cu cine? Are un grup de bine forta acestei mari revolutii? Pentru viitorime.
Forta e proiectul de tara. Care alta?
Sa înceapă de la ei sa plătească în funcție de performanta…de la parlamentari…medici, polițiști, etc… altfel e discriminare…Un profesor eminent cu o clasă cu copii slabi sau din medii defavorizate nu va putea face performanță niciodată, chiar daca el este un profesor excepțional…ce criterii sunt astea? mai ales în învățământul primar …Tot sistemul bugetar trebuie platit in funcție de performanta , daca profesorii vor fi plătiți astfel…👎👎👎👎👎👎
Subscriu.
Totuși, domnule Dolean?
Care sunt concluziile cercetării dumneavoastră?
Ce veți propune ministrului si implicit premierului?
Este fezabilă această discuție?
Va avea vreun impact masurabil?
Costurile implementării va conduce la o creștere vizibilă a performanței?
*vor conduce/devoala