Rezultatele PISA 2022 la Matematică: Penultima țară din Uniunea Europeană, în scădere cu 2 puncte față de testarea din 2018 și al treilea cel mai slab rezultat din istoria testării internaționale standardizate în România

15.305 vizualizări
Rezultatele obtinute de Romania la testarea PISA 2022 / Foto: OCDE
Rezultatele PISA 2022 obținute de România plasează țara noastră pe locul 45 la Matematică, în rândul celor 81 de state și economii care au participat la prima testare educațională internațională organizată de OCDE după pandemie. România este penultima țară din Uniunea Europeană la PISA 2022, în fața Bulgariei, dar în urma sistemelor de educație din țări precum Emiratele Arabe Unite, Brunei sau Turcia. Și Ucraina, cu regiunile cu care a participat la testarea desfășurată în timpul războiului, este înaintea României.
  • Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a lansat astăzi, 5 decembrie 2023, rezultatele la testarea PISA 2022. Rezultatele PISA 2022 la Matematică arată că România a obținut un scor de 428 de puncte, în scădere cu 2 puncte față de testarea PISA 2018.

Rezultatele PISA 2022 la Citire/Lectură indică pentru România un scor tot de 428 de puncte, similar celui de la testarea anterioară, iar la Științe scorul de 428 de puncte este cu 2 puncte mai mare decât la testarea PISA 2018.

Pe primul loc la testarea la Matematică la PISA 2022 este Singapore, cu 575 de puncte, urmată de Macao (China), Taipeiul Chinez (denumirea folosită de OCDE), Hong Kong (China), Japonia, Coreea de Sud, Estonia, Elveția. De altfel, Estonia este și anul acesta, pentru a doua oară consecutiv, prima țară din UE la performanțele înregistrate la testarea PISA, cu 510 puncte la Matematică, 511 la Citire/Lectură și 526 de puncte la Științe.

România ocupă locul 45 la Matematică din 81 de țări și economii testate, fiind penultima țară din UE la testarea OCDE, înainte de Bulgaria.

Cu 428 de puncte înregistrate la Matematică la PISA 2022, România se poziționează în urma Greciei (430 de puncte), a Emiratelor Arabe Unite (431), a Serbiei (440), a Bruneiului (442) sau a Turciei (453).

După România sunt statele Kazahstan, Mongolia, Bulgaria, Moldova, Qatar.

Rezultatele PISA 2022, anunțate de OCDE:
Foto: OCDE
Foto: OCDE

În parcursul testărilor PISA la care România a participat, rezultatele arată că scorul obținut la Matematică în 2022 este al treilea cel mai slab, după cele din 2006 și 2009.

Testarea PISA 2022 [Programme for International Student Assessment] a fost susținută de aproximativ 700.000 elevi din 81 de state și economii membre sau partenere OCDE. Este primul studiu de asemenea amploare care analizează situația elevilor înainte și după pandemie, notează autorii raportului The State of Learning and Equity in Education. În condițiile pandemiei, 31 de țări și economii au reușit cel puțin să-și mențină rezultatele la matematică de la PISA 2018. Australia, Japonia, Coreea de Sud, Singapore și Elveția și-au menținut sau au crescut nivelurile oricum ridicate ale performanței elevilor, cu scoruri de la 487 la 575 de puncte (în condițiile în care media OCDE este 472), notează experții OCDE. Printre caracteristicile comune ale statelor cu rezultate ridicate la testarea PISA 2022 se numără existența unor perioade mai scurte de închidere a școlilor în pandemie, mai puține obstacole în calea învățării la distanță și un sprijin continuu oferit de profesori și părinți, spun autorii, care precizează că toate aceste elemente pot oferi informații valoroase de bune practici pentru viitoare crize.

PISA 2022 RESULTS (VOLUME I) © OECD 2023

În medie, testarea PISA 2022 a înregistrat o scădere fără precedent a performanțelor în rândul statelor și economiilor OCDE. Prin comparație cu testarea precedentă, care a avut loc în 2018, performanța medie a scăzut cu 10 puncte la lectură și cu aproape 15 puncte la
matematică, ceea ce echivalează cu trei sferturi dintr-un an de învățare, notează organizația. Potrivit raportului, declinul performanțelor la matematică este de 3 ori mai mare decât orice altă schimbare consecutivă anterioară. Unul din 4 elevi de 15 ani este considerat acum ca având rezultate scăzute la matematică, citire și științe, în medie în țările OCDE, ceea ce înseamnă că pot avea dificultăți la folosirea algoritmilor de bază sau în interpretarea textelor simple. Experții în științele educației avertizează că „declinul poate fi atribuit doar parțial pandemiei de COVID-19″. Scorurile la lectură și științe au înregistrat scăderi încă dinainte de pandemie.

PISA 2022 RESULTS (VOLUME I) © OECD 2023
Ce este PISA?

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a lansat în 1997 Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (Programme for International Student Assessment – OECD / PISA), iar prima testare a fost organizată în 2000. Scopul testării este de a furniza un studiu internațional comparativ care să arate dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor de 15 ani, aflaţi la finalul învăţământului obligatoriu, în trei domenii principale: citire/lectură, matematică și științe.

PISA este o testare care are loc o dată la 3 ani și care evaluează măsura în care elevii de 15 ani din întreaga lume „au dobândit cunoștințe și abilități esențiale pentru participarea deplină la viața socială și economică”, notează autorii raportului. Evaluările PISA verifică nu doar dacă elevii pot reproduce, aproape de sfârşitul învăţământului obligatoriu, ceea ce au învățat, ci examinează și cât de bine pot extrapola elevii din ceea ce au învățat și își pot aplica cunoștințele în medii nefamiliare, atât în ​​școală, cât și în afara acesteia, notează experții OCDE.

Deși a opta testare PISA era planificată pentru anul 2021, condițiile pandemiei COVID-19 au determinat boardul de conducere al PISA să amâne până în 2022 evaluarea internațională.

DOCUMENT Rezultatele PISA 2022 (Volumul I):
DOCUMENT Rezultatele PISA 2022 (Volumul II):

Rezultatele Romaniei la PISA 2022

Citește și:
BREAKING PISA 2022 România – penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire / Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE
România în PISA – rezultatele la cele 6 testări, din 2006 până în 2022, arată ca o pâlnie inversată care conservă mediocritatea într-o zonă a analfabetismului funcțional
Rezultate PISA 2022. Aproape un sfert din elevii din România nu ascultă ce spune profesorul la clasă
Cercetătorul Dacian Dolean – Rezultatele PISA 2022, primele concluzii: România iese în evidență clasându-se pe ultimul loc dintre toate țările participante la capitolul echitate educațională. Acest lucru poate însemna și că performanța multor elevi e dependentă de măsura în care părinții își permit să plătească meditații
PISA 2022: România este la polul opus față de țările-exemplu în ce privește echitatea în educație / Analistă OCDE: Investiții mai mari nu înseamnă automat succes la învățare, dar pentru elevii români resurse mai multe ar însemna rezultate mai bune la Matematică
LIVE VIDEO Anunț optimist al ministrului Deca, după rezultatele la PISA 2022 care situează România la coada UE: Avem un sistem de educație rezilient și țara noastră a reușit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei
Ligia Deca, despre rezultatele PISA 2022: Trebuie să creștem de la 5 la 7 elevi din 10 care să demonstreze competențe cel puțin minime la lectură, științe și matematică / Una dintre soluțiile ministrei: Testarea online periodică a nivelului de alfabetizare funcțională

5 comments
  1. Se străduiește cineva să găsească explicația ? Cred că nu .In opinia mea , veriga slabă este gimnaziul din învățământul românesc ! Analiza ar putea fi relativ simplă, dacă ar exista personal specializat pe analiză ! Învățământul primar se achită cu brio , in efortul de a livra copii pregătiți pentru stagiul următor . Analiza trebuie sa fie amplă , însoțită de mult profesionalism . Abia apoi se poate vorbi despre reforma în învățământ . Dar , cine are suficientă determinare să o facă ?

    1. Serios? Eu am preluat copii de clasa a cincea care nu știu să citească, nu pot face calcule elementare, nu știu tabla înmulțirii. Cum aș putea să mă achit cu brio de sarcinile care îmi revin în aceste condiții?

    2. >>Învățământul primar se achită cu brio , in efortul de a livra copii pregătiți pentru stagiul următor

      Veriga slabă e învățământul primar. Ca să faci matematică în gimnaziu ai nevoie de un nivel minim de abstractizare (nu mai numeri oi, e necesar să înțelegi un pic mai mult decât aritmetica pentru a putea rezolva cele mai simple cerințe). Dar la clasa a 5a ajung elevi care nici aritmetica nu o stăpânesc. Nu cunosc operațiile elementare, nu înțeleg textul unei probleme, nu sunt în stare să extragă informațiile necesare pentru a rezolva o problemă, nu înțeleg practic NIMIC:

      Ajungem să avem la gimnaziu elevi care NU POT CITI textul problemei, necum să rezolve ceva din ea. Au fost idiotizați cu tot felul de panseluțe și glumițe de metode moderne, în care nimic nu s-a lipit de ei. Nici tabla înmulțirii nu o cunosc. Habar n-au ce-s acelea fracții și la ce-s bune. Habar n-au care este diferența între numere și cifre. Unii nu-și pot recunoaște propriul scris. Oricât cobori nivelul de predare, NU sunt capabili să ajungă nici la acel nivel.

      Li se repetă – acasă, pe stradă, în anturaj, în emisiunile TV, în rubricile de știri, pe internet, oriunde – că NU au nevoie de matematici, științe, română, etc, pentru că ei sunt SPECIALI și vor avea succes indiferent de ce învață sau nu, că NU le trebuie școală ca să facă bani. Li se spune că toate informațiile de care au nevoie sunt pe Google, nu au nevoie de școală ca să le găsească! Dacă eșuează (la evaluare, sau la bacalaureat, sau la facultate) e obligatoriu vina profesorilor, că nu și-au dat interesul… deși chiar ei, elevii, sunt primii care nu prezintă niciun interes sau dorință pentru propria educație.

      NU îi acuz pe învățători că nu reușesc să îi aducă pe elevi la acel nivel minim pentru a putea fi preluați la gimnaziu cu oarece șanse de reușită. NU este vina lor că nu pot lăsa repetenți (unde e absolut nevoie) dacă elevii n-au reușit achizițiile fundamentale, că programele sunt încărcate, că elevii sunt lăsați să ”se joace” de-a școala în loc de a realiza cât de importantă e perioada inițială de formare… E un întreg lanț al slăbiciunilor, carențele vin din anii anteriori și se tot acumulează, iar de acum înainte, cu părinți care n-au făcut mare lucru în școală și nici n-au realizat mare lucru în viață, fiind slab educați, dar care sunt singurii care mai aduc pe lume copii… situația se va deteriora din ce în ce mai mult.

  2. Din cate vad rezultatele sunt prezentate cu mare fast la Bucuresti :)) In principal de Deca care pare foarte multumita :)))))

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Fondul pentru situații speciale, la dispoziția ministrului Educației: O mână de universități au folosit, în 2021 și 2022, peste jumătate din banii din FSS cheltuiți în întregul învățământ superior / Universitatea de Agronomie condusă de fostul ministru Cîmpeanu – în top, inclusiv cu bani pentru conferințe de securitate

Un număr restrâns de universități din România atrag cea mai mare parte banilor pe care, potrivit legii, Ministerul Educației îi poate aloca dintr-un fond special, aflat la dispoziția ministrului, destinat…
Vezi articolul

Doar 1 din 50 de studenți români din peste 30 de universități din țară au beneficiat de o mobilitate academică internațională – analiză realizată de Alianța organizațiilor studențești / ANOSR: Mobilitățile „nu reprezintă un obiectiv fundamental” pentru instituțiile de profil

Mai puțin de 3%din totalul studenților înscriși în universitățile participante la o cercetare de specialitate au aplicat pentru o mobilitate internațională de studiu sau de practică, iar dintre aceștia și…
Vezi articolul

CALENDAR Începe sezonul pentru alegerea rectorilor în universitățile românești, pentru următorii cinci ani / Anca Buzoianu deschide calea – realeasă pentru un nou mandat la conducerea UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca

Scrutinul pentru funcția de rector, desfășurat luni la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, unde rectorul în exercițiu, Anca Buzoianu, a candidat pentru un nou mandat, deschide…
Vezi articolul

Campanie intensă pentru atragerea de studenți români în Rusia, fără reacție, până acum, din partea autorităților române / Marile organizațiile europene de învățământ superior și cercetare au oprit contactele cu cele rusești / Oficial român: Cooperarea bilaterală în domeniul educației e suspendată

Rusia desfășoară de trei săptămâni, prin ambasada sa la București, o campanie intensă de atragere a tinerilor români către universitățile rusești, cu oferte de burse și alte promisiuni. În fața…
Vezi articolul

Greva profesorilor și PNRR au provocat o alocare bugetară de 4,3% din PIB pentru Educație pentru anul 2024, cea mai mare din ultimii cel puțin 20 de ani, dar cu 36 de miliarde de lei mai mică față de prevederile legii Deca-Iohannis

Ministerul Educației a publicat pe Facebook un anunț prin care susține că a crescut alocarea pentru Educație în bugetul pentru anul 2023 până la echivalentul a 4,3% din PIB. Proiectul…
Vezi articolul