OFICIAL Educaţia, la cel mai mic procent din PIB din istoria recentă – 2,7%, după rectificarea bugetară de 1,5 miliarde lei

3.595 de vizualizări
SURSA: pixabay.com
Rectificarea bugetară diminuează bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale cu suma de 1,54 miliarde lei, potrivit documentului publicat în Monitorul Oficial. Iniţial fusese anunţată o diminuare cu 2,08 miliarde lei a fondurilor, însă ministrul Finanţelor a anunţat că a suplimentat cu 460 milioane lei cheltuielile de la Educaţie pentru plata sumelor datorate pe Legea 85 cadrelor didactice din universităţile de stat. Raportată la PIB, suma alocată Educaţiei, după această rectificare, reprezintă 2,73%, în scădere de la 2,97% la începutul anului şi 3,1% în 2018.

Suma alocată Ministerului Educaţiei Naţionale la începutul acestui ani, în Bugetul de stat a fost de 30,9 miliarde lei, potrivit Ministerului Finanţelor Publice.

La prima rectificare bugetară, cea din luna august, Guvernul a redus cu 1,03 miliarde lei bugetul Educaţiei, până la 29,9 miliarde lei.

A doua rectificare bugetară, publicată vineri în Monitorul Oficial, arată că Guvernul a tăiat 1,54 miliarde lei, ajungând astfel la un buget final alocat de 28,4 miliarde lei.

Prin noua rectificare bugetară Guvernul a majorat Produsul Intern Brut al României de la 1031 de miliarde lei (prognoza fostului guvern), la 1048 miliarde lei pentru anul 2019, arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză. Raportarea bugetului Educaţiei la noul PIB arată că suma iniţială alocată pentru acest minister reprezintă 2,97% din PIB.

După prima rectificare suma a ajuns la 2,87% din PIB, iar noua rectificare l-a coborât până la 2,73% din PIB.

Menţionăm că bugetul de stat este format din totalitatea veniturilor pe care statul le are, plus deficitul bugetar (în total aproximativ 26-27% din PIB).

România era în 2017 la coada clasamentului european în privinţa alocării banilor pentru Educaţie, potrivit datelor Eurostat.

Dacă execuţia bugetară de la finalul anului confirmă procentul de 2,7% din PIB alocat pentru Educaţie, atunci România ar înregistra un minim istoric la acest capitol, până acum cel mai mic procent alocat fiind de 2,8% din PIB, în 2013 şi 2017.

La rectificarea bugetară actuală Educaţia a fost domeniul care a pierdut cei mai mulţi bani dintre toate celelalte ministere. Potrivit ministerului Educaţiei, rectificarea bugetară, a produs următoarele schimbări în bugetul instituţiei:

  • Suplimentarea de la bugetul de stat, cu suma de 460 de milioane de lei, a titlului „Transferuri între unități ale administrației publice”, pentru achitarea diferențelor salariale prevăzute de Legea nr. 85/2016, restante din anul 2018 și sume aferente anului 2019, pentru universitățile de stat;
  • Majorarea veniturilor proprii și a cheltuielilor din acestea cu suma de 129 milioane de lei, pentru cheltuieli de personal și pentru realizarea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile;
  • Diminuarea cu suma de 2.000 milioane lei a titlului „Proiecte cu finanțare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020” – Proiectul România modernă, România digitală, din care 400.000.000 lei reprezintă cofinanțarea națională, iar 1.600.000.000 lei reprezintă fonduri externe nerambursabile – proiect nerealizat în precedentul mandat al MEN.

FOTO: Vural Yavaş from Pixabay


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Marius Andruh, profesorul care a dat primul verdict de plagiat în cazul lui Ponta, despre verdictul ICCJ: Este un pas făcut târziu, dar important pentru însănătoșirea sistemului universitar. Titlul de doctor a fost văzut de către unii ca o zorzoană

“Este plagiatul de tip copy-paste”, anunța pe 29 iunie 2012 Marius Andruh, președintele primului for care a constatat plagiatul premierului în funcție la acea vreme, Victor Ponta. Abia 8 ani…
Vezi articolul

Ce semnificație are aderarea Finlandei la NATO. Profesorul universitar de Istorie Bogdan Murgescu: Deosebirea față de momentul 1991 și momentul 2022 este că Finlanda nu mai are niciun fel de încredere în buna vecinătate a Rusiei / Ucraina luptă pentru noi toți / Dacă nu ar lupta ei, am putea fi siliți să luptăm noi și trebuie să ne uităm în oglindă dacă am fi la înălțime

Viitoarea aderarea a Finlandei la NATO, care și-a exprimat această intenție alături de Suedia, ambele țări cunoscute pentru neutralitatea lor, arată în primul rând că țările vecine Rusiei nu mai…
Vezi articolul