Ligia Deca, despre rezultatele PISA 2022: Trebuie să creștem de la 5 la 7 elevi din 10 care să demonstreze competențe cel puțin minime la lectură, științe și matematică / Una dintre soluțiile ministrei: Testarea online periodică a nivelului de alfabetizare funcțională

772 de vizualizări
Ligia Deca / Foto Facebook – Ligia Deca
Ministrul Educației, Ligia Deca, a prezentat trei concluzii ale PISA 2022 și soluții pentru a crește nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor din România și a precizat că „trebuie să creștem de la 5 la 7 elevi din 10, care să demonstreze competențe cel puțin minime la lectură, științe și matematică”, la evenimentul de diseminare a rezultatelor PISA 2022

Cele trei concluzii prezentate de Ligia Deca:

  1. „Trebuie să creștem nivelul de alfabetizare funcțională. Avem o proporție importantă de elevi care nu au competențele minime necesare pentru a face față cu succes provocărilor societății actuale. Performanțele la testarea PISA 2022 ne situează încă sub media OECD.”

Soluțiile:

  • nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor va fi evaluat periodic prin teste online corespunzătoare fiecărui nivel de studiu
  • peste 29.000 de profesori vor fi formați în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor,
  • peste 58.000 de elevi vor beneficia de resurse de predare-învățare relevante pentru creșterea nivelului propriu de alfabetizare funcțională.
  1. Avem nevoie să reducem decalajul de performanță existent între elevii cu statut social, economic și cultural diferit.” 

Punerea în practică a acestor măsuri va fi finanțată cu aproximativ 25 de milioane de euro, din fonduri europene, printr-un proiect dedicat, care va fi lansat în următoarele luni, a anunțat Ligia Deca.

Soluțiile:

„Prin Burse școlare, curriculum centrat pe formarea competențelor, predarea adaptată și diferențială, rogramul învățare remedială, susținerea financiară a profesorilor din mediul rural, costul standard diferențiat și desegregare putem susține fiecare elev să-și atingă potențialul.”

  1.  Rezultatele PISA nu sunt doar despre matematică, lectură sau știință, oferă informații privind atitudinile, motivațiile, starea de bine și resursele accesibile elevilor. 

Rezultatele la PISA 22 arată că:

  • „sistemul educațional din România este participativ și devine mai sigur.,
  • suntem printre statele participante care au performat la studiul PISA din punct de vedere al implicării părinților în procesul educațional,
  • numărul elevilor afectați de bullying a scăzut față de anul 2018.”

Discursul ministrului Educației, Ligia Deca:

„Am început anul școlar cu lansarea raportului global OCDE education at Glance. Continuăm cu acest raport PISA 2022, la fel de important pentru fundamentare a politicilor educaționale din țara noastră. Este, dacă doriți, încă un pas înspre a înțelege întru totul ce se întâmplă cu modul în care învață copiii noștri. 

Ca o primă concluzie, știm că rezultatele României la PISA 2022 s-au menținut la aproximativ același nivel ca în anul 2018. De exemplu, la matematică, ponderea OCDE a elevilor aflați la nivelul doi sau mai sus de competență a scăzut cu șapte puncte procentuale. De la 76% în 2018, la 69% în 2022, în timp ce rezultatele țării noastre au rămas stabile. Spre deosebire de multe alte state, România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanțele elevilor. Asta după 2 ani de pandemie, 2 ani marcați de pauze în procesul educațional clasic. Aceasta demonstrează că avem un sistem de educație rezilient și că țara noastră a reușit, prin ansamblul măsurilor luate, șă limiteze efectele pandemiei. Meritul principal pentru aceasta le revine profesorilor, elevilor și părinților care în acea perioadă au depus toate eforturile necesare pentru că elevii să-și continue învățarea. 

Sunt sigură că invitații prezenți în sală vor dezbate pe larg rezultatele prezentate astăzi și modul în care ele pot fi îmbunătățite. Voi puncta însă trei concluzii importante. 

Prima dintre ele este că sistemul educațional din România este rezilient, dar trebuie să creștem nivelul de alfabetizare funcțională. Avem o proporție importantă de elevi care nu au competențele minime necesare pentru a face față cu succes provocărilor societății actuale. Performanțele la testarea PISA 2022 ne situează încă sub media OCDE. Aceste rezultate reconfirmă concluziile consultărilor organizate în cadrul proiectului România educată, și anume faptul că este momentul să facem tot posibilul pentru a crește procentul elevilor români care obțin performanțe medii și ridicate la lectură matematică și științe. Așa cum știm, viitorul României depinde de capacitatea cetățenilor săi de a rezolva creativ probleme matematice cotidiene, de a înțelege texte complexe, de a face distincția între argumentele bazate pe dovezi științifice și cele bazate pe informații total sau parțial false. 

În noua lege a învățământului preuniversitar au fost deja prevăzute măsuri pentru formarea acestor competențe de bază. De exemplu, nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor va fi evaluat periodic prin teste online corespunzătoare fiecărui nivel de studiu. Peste 29.000 de profesori vor fi formați în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor și peste 58.000 de elevi vor beneficia de resurse de predare-învățare relevante pentru creșterea nivelului propriu de alfabetizare funcțională. Punerea în practică a acestor măsuri va fi finanțată cu aproximativ 25 de milioane de euro, din fonduri europene, printr-un proiect dedicat, care va fi lansat în următoarele luni. 

A doua concluzie pe care doresc să o subliniez este că avem nevoie să reducem decalajul de performanță existent între elevii cu statut social, economic și cultural diferit. 

La fel ca edițiile anterioare, PISA 2022 ne arată că elevii din familii cu venituri mici și nivel de educație redus obțin performanțe mai scăzute la lectură, științe și matematic, toți copiii au dreptul să dobândească competențele cerute de societatea actuală, pentru că România nu-și permite să irosească resursă umană și cetățeni activi. Reducerea acestui decalaj este o mare provocare pentru țara noastră, însă reprezintă o prioritate asumată în Ministerul Educației și, de asemenea, o prioritate asumată și de mine ca ministru al educației. Acest lucru este vizibil, poate mai vizibil, decât oricând, odată cu intrarea în vigoarea noilor legi a educației. Spre exemplu, începând cu acest an școlar, bursele școlare susțin competiția și progresul școlar în fiecare sală de clasă, indiferent de mediul socio-economic de proveniență al elevilor. 

Prin măsurile integrate prevăzute în legea învățământului preuniversitar, și anume burse școlare, curriculum centrat pe formarea competențelor, predarea adaptată și diferențială, rogramul învățare remedială, susținerea financiară a profesorilor din mediul rural, costul standard diferențiat și desegregare, putem susține fiecare elev să-și atingă potențialul.

A treia concluzie, rezultatele PISA nu sunt doar despre matematică, lectură sau știință. Ele ne oferă informații valoroase privind atitudinile, motivațiile, starea de bine și resursele accesibile elevilor. Astfel, ultimul rezultat pe care aș vrea să îl punctez arată că sistemul educațional din România este participativ și devine mai sigur. 

Suntem printre statele participante care au performat la studiul PISA din punct de vedere al implicării părinților în procesul educațional, apreciez participare a Federației Reprezentative a Părinților și a Consiliului Elevilor în acest demers și asigur că vor avea în continuare un partener de dialog onest și constructiv Ministerul Educației.

Mai sunt câteva vești bune, elevii români își fac mai ușor prieteni la școală, au un sentiment relativ ridicat de apartenență școlară, comparativ cu elevii din celelalte state participante la studiu. De asemenea, conform raportului, numărul elevilor afectați de bullying a scăzut față de anul 2018. Însă, ținând cont de efectul negativ al bullying-ului asupra performanței elevilor la matematică, așa cum reiese din datele PISA 2022, este important să continuăm eforturile noastre de dezvoltare a abilităților sociale și emoționale ale elevilor, de cultivare a coeziunii colectivelor școlare și de combatere a tuturor formelor de violență școlară.

În ultimii ani, rezultatele României la PISA au rămas stabile, dar e momentul să progresăm. Trebuie să creștem de la 5 la 7 elevi din 10, care să demonstreze competențe cel puțin minime la lectură, științe și matematică. 

Noua lege a învățământului preuniversitar creează cadrul necesar pentru îmbunătățirea competențelor elevilor la cele trei domenii lectură, științe și matematică, reducerea decalajului de performanță existent între elevii cu statut social, economic și cultural diferit. 

Rezultatele noului cadru legislativ se vor vedea în următoarele ediții ale studiilor PISA.” 

Citește și:
BREAKING PISA 2022 România – penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire / Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE
LIVE VIDEO Anunț optimist al ministrului Deca, după rezultatele la PISA 2022 care situează România la coada UE: Avem un sistem de educație rezilient și țara noastră a reușit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei
România în PISA – rezultatele la cele 6 testări, din 2006 până în 2022, arată ca o pâlnie inversată care conservă mediocritatea într-o zonă a analfabetismului funcțional
Rezultatele PISA 2022 la Matematică: Penultima țară din Uniunea Europeană, în scădere cu 2 puncte față de testarea din 2018 și al treilea cel mai slab rezultat din istoria testării internaționale standardizate în România
Cercetătorul Dacian Dolean – Rezultatele PISA 2022, primele concluzii: România iese în evidență clasându-se pe ultimul loc dintre toate țările participante la capitolul echitate educațională. Acest lucru poate însemna și că performanța multor elevi e dependentă de măsura în care părinții își permit să plătească meditații
PISA 2022: România este la polul opus față de țările-exemplu în ce privește echitatea în educație / Analistă OCDE: Investiții mai mari nu înseamnă automat succes la învățare, dar pentru elevii români resurse mai multe ar însemna rezultate mai bune la Matematică
Rezultate PISA 2022. Aproape un sfert din elevii din România nu ascultă ce spune profesorul la clasă


8 comments
  1. Cum reduce dna ministru decalajul la nivelul de performanta? “Niveland” sistemul burselor si modificand/desfiintand sensul cuvantului “merit”?!
    Aceasta dna Deca nu intelege chiar nimic??
    Sau ii convine orice cat timp ramane pe un post caldut, pe bani mari?!
    Vorba aceea: dupa ea/ dupa ei …potopul!!

  2. individa asta e de o prostie maxima; vrea teste periodice online….
    – formați prima dată profesorii
    – fonduri necesare
    – idioții care-și dau cu părerea despre testele pisa, sa se adune și să pună în text un concept educațional, dacă sunt in stare, dacă nu, să dispară…
    – toți copiii la școală,
    – manuale unice, fara alternative și alte deseuri
    – burse de merit de la 8,50 in sus
    – trec clasa cei cu medie peste 6,50
    – cine nu trece, se duce direct la profesionala
    – studiu de piata pentru meserii, cu reflectare in invatamant
    – profii reciclați continuu; cine nu are medie peste 8, afara; nu are nici un rost să piardă timpul degeaba
    – fara sindicate, comitetul elevilor și alte aiureli.
    Japonia are 12 clase obligatoriu din anii 60′, iar noi vrem sa fie că ei…

    1. Greșit! În Japonia școală obligatorie este până în clasa a 9-a când se termină alfabetizarea (peste 2000 de simboluri) ! NU este nimic obligatoriu după clasa a 9-a, bașca se adaugă taxe de școlarizare din clasa a 10-a. Dar, 98 % dintre elevii japonezi termină 12 clase (dar o parte din ei urmează ceva profesional).
      Practic, în ce privește testarea, la finalul fiecărui trimestru elevii sunt testați (cu subiecte unice la nivelul școlii) la TOATE materiile (un fel de teză), iar la finalul fiecărui ciclu , în clasele a 6-a (final de primară) și clasa a 9-a (final de gimnaziu) se dau teste naționale.
      NU există burse, de sprijin material se ocupă serviciile sociale din primării. Masa de prânz este acoperită financiar 50% de părinți și 50 % de școală, la servicii în
      bucătăria școlilor se află elevi, dar și părinți.
      Pentru transport se acordă abonamente cu reducere 50% doar pentru drumul spre școală și doar în timpul școlii. (doar la liceu, pentru cei mici NU se permite înscrierea elevilor decât la școlile arondate, grădinițele au autobuze speciale cu care culeg școlarii de lângă domiciliu. Ultimul an de grădiniță e obligatoriu (și se plătește o taxă) este anul în care copiii învață silabarele – 2×57 caractere.
      NU se duce nimeni la școală să ducă/aducă copiii de la școală , merg singuri sau în grup, iar părinții stau (prin rotație) la intersecții sa-i păzească la traversarea străzii.

      1. perfect, Wikipedia este utila, dar sa revenim in romania, unde, am vrea sa fim că “ei” dar nu există consens, fiecare guvernare și ministru venind cu trasnelile proprii. in timpul asta copii devin o masa amorfă, mana de lucru fără școală, buna la orice și….la nimic…

  3. Habarnista vrea sa rezolve problemele cheltuind bani pe teste, eventual la clientii de partid.

    Cu toate testele facute pana acum nu stim cati copii sufera din cauza tulburarilor de invatare si cati din cauza dificultatilor de invatare, cati au facut un progres si cati nu.

  4. Solutia:Schimbati si mai ales reduceti continuturi din programele scolare super incarcate!!!
    Scoala romaneasca nu are nimic in comun cu Testarea Pisa!!!

  5. Orice problemă, o oportunitate pentru afacerile de partid. Am fost martor la testările desfășurare în această toamnă. Nu există calificative suficient de rușinoase pentru a descrie acest exercițiu de fraudare a realității. Rușine infinită pentru cine își bate joc de elevi, de profesori și de ideea de școală, inventând asemenea instrumente de furat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Raluca Turcan revine: Scenariile care includ înghețarea anului sunt „o analiză lucidă pe care eu am pus-o pe masă”. Vom încerca să facem cât mai eficientă pregătirea online a elevilor, pentru ca evaluarea să se facă pe ce s-a predat în acest an școlar

După ce a lansat ideea că un al treilea scenariu posibil pentru anul școlar actual ar fi înghețarea lui, adică repetarea anului de către toți elevii, vicepremierul Raluca Turcan a…
Vezi articolul