Unul dintre punctele slabe identificate de Inspectoratului Școlar al Municipiului București se referă la interesul scăzut al unor cadre didactice pentru formarea continuă, potrivit unui document publicat pe site-ul instituției. Este vorba despre planul managerial pentru anul școlar 2025-2026.
- Profesorii sunt obligați să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ. Din anul școlar 2025-2026, comisia pentru formare și dezvoltare în cariera didactică monitorizează respectarea condiției de formare, potrivit unui document al Ministerului Educației și Cercetării. Este vorba despre procedura specifică nr. 31140/22/09.2025 privind operaționalizarea reglementărilor metodologice aplicabile pentru verificarea îndeplinirii condiției de formare în cariera didactică.
Conform documentului ISMB, un alt punct slab este deficitul de resursă umană calificată la anumite discipline: educatoare, fizică, chimie, matematică, informatică. Tot în planul managerial al ISMB este menționată și preocupare scăzută pentru individualizarea/diferențierea învățării, în raport cu nevoile și interesele elevilor.
Concret, la secțiunea de „resurse umane”, ISMB a identificat următoarele puncte slabe:
- Deficit de resursă umană calificată la anumite discipline: educatoare, fizică, chimie, matematică, informatică;
- Angajarea de cadre didactice fără studii de specialitate;
- Prezența formalismului atât în activitatea didactică cât și în cea managerială;
- Interesul scăzut al cadrelor didactice pentru cunoaşterea documentelor de strategie educaţională privind asigurarea calităţii în educaţie şi a noutăţilor privind programele structurate pe competenţe, privind proiectele de reformă și aplicarea legislaţiei şcolare;
- Interesul scăzut al unor cadre didactice pentru formarea continuă;
- Preocupare scăzută pentru individualizarea/diferențierea învățării, în raport cu nevoile și interesele elevilor;
- Existența unor situații de superficialitate în cunoașterea, înțelegerea și aplicarea legislației școlare, a actului decizional, în delegarea de sarcini, în exercitarea funcțiilor manageriale;
- Reticență în implementarea noului, rezistență la schimbare/competențe insuficient dezvoltate în contextul nevoii de digitalizare a procesului educativ;
- Slabă cunoaștere a legislației specifice în vigoare;
- Interes scăzut al cadrelor didactice debutante pentru pregătirea competențelor de predare-învățare-evaluare;
- Competențe reduse ale personalului didactic și de conducere în domeniul marketingului școlar în ceea ce privește resursa umană cu studii corespunzătoare;
- Existența unor disfuncții și blocaje birocratice;
- Slaba pregătire a cadrelor didactice pentru activitatea cu elevii cu CES, integrați în învățământul de masă;
Documentul Inspectoratului Școlar al Municipiului București poate fi consultat mai jos:
Nicoleta Briciu, director al Casei Corpului Didactic București, a declarat că „formarea continuă nu trebuie să fie o obligație”. „Degeaba mergem la un curs, degeaba ne luăm atestatul, degeaba creăm dosare, da, care atestă că avem acele competențe, dacă acele competențe nu se reflectă în ceea ce noi facem în fiecare zi în clasă, cu elevii noștri, adaptat la contextul în care ne aflăm”, a afirmat aceasta. Declarațiile au fost făcute la lansarea raportului Teaching Compass 2025 – busola predării.
Anul trecut, un învățător a declarat pentru Edupedu.ro, sub protecția anonimatului, că sunt multe cazuri în care profesorii își plătesc singuri cursurile de formare și perfecționare. „Aici depinde fiecare școală cum se gestionează, ce fonduri alocă pentru asta”, a precizat profesorul pentru învățământ primar.
Ce prevede legea educației 198/2023 despre formarea continuă a personalului didactic
„Articolul 188 – (1) Pentru personalul didactic, formarea continuă este un drept și o obligație.
(2) Tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, asigurarea calității programelor și sistemul de acumulare a creditelor se reglementează prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.
(3) Distribuția numărului de credite ECTS obținut, începând cu numărul minim, va respecta următoarele criterii:
a) minimum 5 credite ECTS vor respecta competențele prioritare prevăzute în planul național de formare continuă în cariera didactică. Acestea sunt finanțate prin programe naționale, din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea specială a unităților de învățământ pentru cheltuieli privind perfecționarea pregătirii profesionale a personalului didactic și didactic auxiliar, pentru implementarea politicilor și strategiilor Ministerului Educației;
b) minimum 5 credite ECTS vor respecta prioritățile la nivel școlar sau, după caz, local, în conformitate cu cartografierea periodică a nevoilor de formare la nivelul județului, realizată de CCD, sau, după caz, în funcție de nevoile de formare continuă ale personalului didactic identificate la nivelul CFDCD. Acestea sunt finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
c) maximum 5 credite ECTS vor fi la decizia cadrului didactic. Acestea pot fi finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu formarea continuă, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
(4) Evaluarea rezultatelor învățării programelor de formare continuă și procedura-cadru de finanțare se stabilesc prin metodologie, aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.
(5) Obținerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se consideră formare continuă.
(6) Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competențe didactice, pentru disciplinele din același domeniu fundamental cu domeniul licenței, prin programe de formare a adulților.
(7) Personalul didactic din învățământul preuniversitar este obligat să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD.
(8) Programele de conversie profesională postuniversitare pentru cadre didactice sunt organizate de instituțiile de învățământ superior. Acestea se desfășoară în baza unor norme metodologice specifice, adoptate prin ordin al ministrului educației.
(9) Cheltuielile pentru formarea continuă a personalului didactic de predare din învățământ preuniversitar sunt suportate de către angajator, din sume alocate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare, conform legii, cel puțin pentru obținerea numărului minim de credite ECTS prevăzut la alin. (2).
(10) Unitățile de învățământ, pe baza unui regulament aprobat de consiliul de administrație, pot susține stagii de dezvoltare profesională pentru obținerea gradelor didactice II și I de către personalul didactic de predare din învățământul preuniversitar.
(11) Pentru personalul din învățământul preuniversitar, formarea continuă va include, în mod obligatoriu și periodic, un curs de prim ajutor”.
Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.