Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a spus că e „foarte puțin probabil” ca norma didactică de predare să revină la 18 ore pe săptămână, așa cum era înainte de Legea Bolojan. „În lege este o măsură temporară, dar trebuie să mergi pe un ciclu de studiu”, a precizat ministrul. Declarațiile au fost făcute duminică, 21 decembrie, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
- Din toamnă, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
- Din 24 iulie, profesorii au început să protesteze din cauza măsurilor ce afectează sistemul de învățământ. Mărirea numărului de elevi în clasă, reducerea tarifului pentru plata cu ora și comasarea de școli sunt câteva motive.
Daniel David a explicat ce s-ar întâmpla dacă norma didactică de predare ar reveni la 18 ore: „Perturbăm toată reorganizarea școlii și mai ales că nu este o creștere care să ne ducă într-o zonă mult peste media pe care o avem în OECD sau în zona Uniunii Europene.”
Ministrul Educației și Cercetării a vorbit și despre partea bună din Legea Bolojan. Acesta a afirmat că, în anul școlar 2025-2026, elevii au acces mai mare la profesori calificați:
„Mă uit și la partea bună: în ciuda discuțiilor pe care le-am auzit în spațiul public – iarăși, aici, nu le judec. Nu merg pe ideea că cineva a vrut să facă rău. Poate că oamenii s-au temut, s-au gândit cu groază la ce se va întâmpla, dar era ideea că vor pleca titulari din sistem. Noi, în acest an școlar, avem mai mulți titulari decât în anul școlar trecut. (Era ideea că – n. red) că nu o să avem suplinitori. Avem suplinitori. (Era ideea că – n.red) nu va fi nimeni să țină la plata cu ora. Sunt acoperite normele la plata cu ora. Copiii, în acest moment, au acces mai mare la profesori calificați în acest an școlar.”
Redăm declarațiile ministrului Daniel David:
Moderatoare, Diana Dumitrașcu: Ar putea fi redusă, în 2026, norma, astfel încât să reveniți la 18 ore?
Daniel David: Foarte puțin probabil, pentru că în lege este o măsură temporară, dar trebuie să mergi pe un ciclu de studiu. Altfel, iarăși, perturbăm toată reorganizarea școlii și mai ales că nu este o creștere care să ne ducă într-o zonă mult peste media pe care o avem în OECD sau în zona Uniunii Europene, adică să fii tu, România, țara cu cea mai mare normă didactică. Deci nu suntem acolo. În lege avem cei 4 ani. Haideți să vedem cum merg lucrurile. Sigur că, dacă țara se stabilizează și fiscal-bugetar, se poate discuta și mai repede, dar nu o văd o problemă majoră. În vremuri de normalitate n-aș fi avut-o ca obiectiv, dar în vremuri fiscal-bugetare nu o văd o problemă atât de mare, ci o văd ca o soluție temporară pentru condițiile astea complicate prin care trecem.
Și mă uit și la partea bună: în ciuda discuțiilor pe care le-am auzit în spațiul public – iarăși, aici, nu le judec. Nu merg pe ideea că cineva a vrut să facă rău. Poate că oamenii s-au temut, s-au gândit cu groază la ce se va întâmpla, dar era ideea că vor pleca titulari din sistem. Noi, în acest an școlar, avem mai mulți titulari decât în anul școlar trecut. (Era ideea că – n. red) că nu o să avem suplinitori. Avem suplinitori. (Era ideea că – n.red) nu va fi nimeni să țină la plata cu ora. Sunt acoperite normele la plata cu ora. Copiii, în acest moment, au acces mai mare la profesori calificați în acest an școlar.
Moderatoare, Diana Dumitrașcu: Dar a crescut vârsta medie a profesorilor.
Daniel David: Nu știu, n-am verificat. Uite, mi-ați pus această întrebare, nu știu cum să facem să ajungă la cei care se uită la noi. Verific, probabil că a crescut, deși m-aș îndoi. Haideți să vă spun de ce. Noi avem mai puține, da, sigur, este o ipoteză, pot să verific asta, n-am știut că o să mă întrebați, dar gândindu-mă că am avut 30.000 de norme la plata cu ora și am avut mulți pensionari care predau și normele acelea care erau la plata cu ora, atenție, nu contractele valabile, ci normele care erau libere – nu erau legate de contract – s-au redus cu 14.000 și ceva. Deci, probabil că avem mai puțini pensionari care predau în acest an decât anul trecut. Așa că m-aș mira să crească vârsta, dar, repet, este o ipoteză, o putem verifica. Și nu cred că, dacă este o creștere, este o creștere spectaculoasă.
Moderatoare, Diana Dumitrașcu: Aveți în acest moment un impact al acestei măsuri sau l-ați cerut? Care a fost impactul la creșterea normei didactice?
Daniel David: Impactul a fost făcut pe toate componentele. Nu uitați, adică noi am reușit să reducem, prin creșterea normei cu 2 ore, 14.000 de norme care erau la plata cu ora. Cheltuielile aproximative, dacă doriți, pe parcursul unui an pentru plata cu ora, pentru cele 30.000 și ceva de norme pe care le aveam, erau în jur de 2 miliarde și 700-800 de milioane pe an. Acum socotiți că, dacă ați înjumătățit numărul de norme libere, fiindcă acele ore s-au dus în normele profesorilor titulari și suplinitori și s-a redus și valoarea plății cu ora, impactul este unul consistent. În general, să știți că impactul pe parcursul anului nu s-a redus la ce ați văzut și am văzut și noi în spațiul public la câteva sute de milioane. Impactul pe acest an a fost de 2 miliarde și 400 și ceva de milioane, fiindcă educația n-a mai avut nevoie la rectificare de cele 2 miliarde pe care oricum Guvernul spunea că n-are de unde să le dea.
Moderatoare, Diana Dumitrașcu: Dar, dincolo de acest impact fiscal bugetar, impactul asupra profesorilor …
Daniel David: Iarăși mă întorc și vă spun: este un impact în care ai 2 ore în plus la nivelul mediei OECD sau la nivelul mediei Uniunii Europene. În condiții de normalitate, n-aș fi luat această măsură. În condițiile fiscal-bugetare, când salariile și bursele erau amenințate, a lua această măsură fiscal-bugetară, care nu ne scoate din niște practici și repere europene, o consider absolut rezonabilă, mai ales că este pusă și cu caracter temporar. Și nu uitați, eu mă uit și din cealaltă perspectivă, în acest moment, copiii au acces mai mare la profesori titulari și calificați.
Paraschiva Buciumanu, profesoară de Limba și literatura română și directoare adjunctă a Colegiului Tehnic „Miron Costin” din Roman, vorbit, pentru Edupedu.ro, despre atitudinea pe care o are ministrul Daniel David față de profesori. „N-am avut niciodată pe cineva care să ne tot certe de când a preluat mandatul și să vorbească cu atâta lipsă de empatie la adresa profesorilor care au muncă grea”, a precizat aceasta.
Recent, Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat, referitor la efectele Legii Bolojan, că nu toți profesorii sunt supărați. „Am umblat prin școli și nu toți profesorii sunt supărați. Cei din zona sindicală, mai ales, sunt foarte supărați”, a spus Daniel David, în cadrul podcastului Lecția de azi.
Daniel David a declarat că misiunea sindicatului este să apele drepturile, iar drepturile profesorilor „au fost afectate de Legea 141”. „Acesta este adevărul”, a precizat ministrul, luni, 8 decembrie, la Prima News.
Ministrul Educației și Cercetării a spus că „măsurile fiscal-bugetare au zguduit deja vechile paradigme”. Acesta a afirmat, în cadrul podcastului Lecția de azi, că „nimeni nu mai este mirat că discutăm despre faptul că în timpul de lucru ai și predare, și pregătire pentru predare, și activități birocratic-administrative.”
Ministerul Educației a transmis că Legea Bolojan nu a mărit timpul de lucru al profesorilor de 8 ore/zi, respectiv 40 de ore/săptămână, „doar s-au reorganizat activități în cadrul aceloraşi 40 de ore pe săptămână”. Informația a fost dată de Ministerul Educației în Parlament, în urma unei interpelări a unei deputate.
În luna septembrie, Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat că nu i se pare un lucru neobișnuit „a trece de la 18 ore pe săptămână la 20”. „Eu, ca profesor, aș prefera, din cele 40 de ore, să predau cât mai mult”, a spus acesta joi dimineața, la Radio Guerrilla.
Cornelia Popa Stavri, președintele Sindicatului Independent din Învăţământul Preuniversitar Sector 4 (afiliat la FSLI), cere să se facă o analiză a fiecărei fișe de post, pentru profesori, și să se renunțe la atribuțiile „care nu au nimic în comun cu educația”. Aceasta a oferit și câteva exemple: bursele sociale să fie eliminate din atribuția diriginților, introducerea formării profesionale continue în timpul de lucru de 8 ore, olimpiadele școlare să se realizeze tot în cele 8 ore pe zi. Declarațiile au fost făcute marți, 14 octombrie, la prezentarea Raportului privind starea Învățământului din Municipiul București pe anul 2024-2025.
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, a declarat că „suntem perfect conștienți ca una dintre măsurile care afectează cel mai mult activitatea dumneavoastră este norma didactică”. Acesta a afirmat că „e o decizie luată. Anul acesta o ducem așa”. Secretarul de stat a precizat că această măsură trebuie să fie „temporară și pe cât posibil limitată la acest an”.
Despre norma didactică
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.