Probleme de organizare, acuzații de lipsă de transparență și comportament inadecvat al evaluatorilor la Olimpiada Națională de Științe socio-umane 2026 de la Iași. Un elev cu mențiune pe țară și nota 9,20 la Psihologie ar fi fost întâmpinat la contestații cu replica „Citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris.” Vi se pare normal ca un profesor din Comisia Centrală să vorbească așa cu un copil?”, spune profesorul Alin Alexe de la Colegiul Național „Unirea” din Turnu Măgurele, într-un interviu pentru Edupedu.ro.
- Amintim, profesorul Lucian Maier a cerut Ministerului Educației să publice numele evaluatorilor și lucrările elevilor, anonimizate, de la Olimpiada Națională de Filosofie, de la Iași: Elevi care au trecut la județ cu peste 9 au ajuns să ia 5 pe subiecte similare ca nivel de dificultate
Alin Alexe acuză lipsa de transparență la corectare, faptul că elevii nu au văzut borderourile și că toate contestațiile au fost respinse. Acesta susține că încă de la început au existat probleme de organizare, elevii fiind nevoiți să aștepte ore întregi pentru cazare, iar ulterior „toți copiii și majoritatea profesorilor s-au plâns de modul de desfășurare”.
Cele mai grave acuzații vizează însă etapa de contestații. Elevii nu au avut acces la borderourile de corectare și nu li s-a explicat punctajul acordat. Într-un caz concret, un elev cu mențiune pe țară și 9,20 la Psihologie ar fi fost tratat jignitor: „Poftim, citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris”. „Vi se pare normal ca un profesor din Comisia Centrală să vorbească așa cu un copil?”, întreabă profesorul Alin Alexe.
„Eleva este Maria Franchevici, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Unirea” din Turnu Măgurele. Aceasta a obținut și anul trecut mențiune la Olimpiada Națională de Psihologie, clasându-se a cincea, iar anul acesta a primit nota 9,20. În timpul contestației, susține profesorul, elevei i s-ar fi spus: „Poftim, citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris”. Maria se pregătește pentru admiterea la Facultatea de Psihologie a Universității din București și este pregătită de profesoara Florinela Mihăilescu-Pârvan, coautoare a lucrării „Logică și gândire critică”, utilizată inclusiv pentru admiterea la Drept la Universitatea din București”, a spus profesorul Alin Alexe.
Profesorul ridică și suspiciuni privind modul de evaluare, arătând că multe lucrări ar fi avut note identice la ambii corectori, ceea ce ar indica o evaluare formală. „Este imposibil ca toate lucrările să aibă aceleași note. Cred că s-a mers pe încredere, unul a corectat jumătate, altul jumătate și s-au dublat notele,” a spus Alin Alexe. În plus, toate contestațiile ar fi fost respinse, situație pe care o consideră neobișnuită.
În acest context, Alin Alexe cere publicarea lucrărilor anonimizate și a numelor evaluatorilor, pentru a asigura transparența și a restabili încrederea elevilor în competiție solicitare făcută și de profesorul Lucian Maier, care cere Ministerului Educației să publice numele evaluatorilor și lucrările elevilor, anonimizate, de la Olimpiada Națională de Filosofie, de la Iași. „Elevi care au trecut la județ cu peste 9 au ajuns să ia 5 pe subiecte similare ca nivel de dificultate”, a susținut Lucian Maier.
- Alin Alexe este profesor de discipline socio-umane la Colegiul Național „Unirea” Turnu Măgurele, absolvent de Fizică (1996) și Filosofie (1997).
Interviu cu profesorul Alin Alexe
Reporter: Ce s-a întâmplat la Olimpiada de Științe socio-umane de la Iași în acest an? Am înțeles că au fost nemulțumiri legate de modul de organizare, evaluarea lucrărilor și contestații.
Alin Alexe: Mai întâi să vă spun că totul a fost prost de la început. În sensul că am ajuns la 5 și jumătate în gară la Iași și băieții, trei dintre ei din grupul nostru, am avut trei băieți, trei fete care au mers cu grupul și două fete au venit cu părinții, au fost cazați la 12 și jumătate. Au stat deci aproape 8 ore în holul hotelului.
Bine, organizatorii, să zicem că n-ar fi avut nicio vină, atât timp cât hotelul era plin și plecau grupuri și veneau altele noi. Mie, totuși, mi s-a părut un gest frumos faptul că inspectoarea generală, doamna Eliza Ilie, a venit și s-a interesat de noi și ei voiau să ne cazeze la hotelul Casei Corpului Didactic al ISJ și să vorbească cu firma de catering să ne aducă sandwich-uri. Am mulțumit pentru ofertă, dar eram prea obosiți ca să ne mai gândim la mâncare.
Și pe urmă a fost nemulțumirea legată de întreaga olimpiadă, toți copiii și majoritatea profesorilor s-au plâns despre modul de desfășurare.
Au fost făcute contestații și copiilor, la contestații, li se dădea să-și recitească lucrarea. Eu nu cred că e posibil așa ceva. Am avut și noi o mențiune la psihologie. Adică, dacă anul trecut ai luat mențiune, ai fost a cincea pe țară, anul ăsta speri să fie mai mult.
Anul acesta a fost tot așa, a cincea, a șasea notă pe țară, a avut 9,20 și la contestații i s-a pus în față lucrarea, fără borderou, deci fără borderoul de la prima mână.
Există o comisie de prima mână și o comisie de contestație. Am fost și eu doi ani la rând, în 2006 și 2007, în comisia de Filosofie, am făcut subiecte și știu cum se procedează, nu vorbesc din exterior.
Reporter: Adică știți că trebuia să vadă și copilul borderoul?
Alin Alexe: Da, să vadă la ce i s-a scăzut. Și n-a văzut borderoul, a văzut doar baremul și lucrarea, pe care le știa, că deja știa ce scrisese și baremul s-a afișat.
Și corectorul sau cel care trebuie să-i corecteze i-a spus așa, explicit, citez din copil, care are mențiune pe țară, 9,20 la Psihologie, i s-a spus: „Poftim, citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris”. Vi se pare normal ca un profesor din Comisia Centrală să vorbească așa cu un copil? Și nu este singura declarație, dar pe aceasta o știu exact.
Cu ceilalți copii a fost la fel. S-au comportat jignitor cu copiii. Cu copiii de clasa a VII-a și a VIII-a, la Educație socială, a fost și mai și, copiii plângeau când ieșeau de la așa-zisele contestații. Doar vizualizau lucrarea fără borderou, nu știau de ce li s-a scăzut și li s-a spus ceva de genul: „Ai scris analiza SWOT, dar mie nu-mi place analiza ta”. Cam acestea erau justificările profesorilor din Comisia Centrală, partea de contestații.
Fiecare lucrare, vizualizată la contestații, avea de două ori aceeași notă. Eu bănuiesc că toate lucrările de la toate disciplinele aveau nota dublă pe lucrare. Cred că cele 22 s-au împărțit 11 cu 11 și unul a corectat 11 lucrări, celălalt 11 lucrări și au dublat notele. Ați înțeles? Altfel e imposibil să fie așa. Am auzit cel puțin 30 de copii din cele 90 și ceva de contestații, câte au fost la Educație socială, pentru că au fost foarte multe, să fie notele la fel pe lucrare.
E imposibil să pici la fel pe asta. Am corectat la olimpiade naționale, dar nu eram pe aceeași notă. Rar când picam pe aceeași notă.
Aceasta este opinia mea, ipoteza mea, că notele au fost trecute așa, nu se poate să fie notele identice pe toate lucrările, indiferent de disciplină. S-a mers pe încredere. Unul a văzut jumătate, unul jumătate și celălalt a scris notele.
Reporter: Faptul că toate contestațiile au fost respinse vi se pare un semnal de alarmă? E un lucru obișnuit la astfel de competiții?
Alin Alexe: Nu e un lucru obișnuit, să vă spun politica. În 2006 și în 2007 am corectat. În 2006 eram la prima mână, în 2007 la contestații. Politica era să nu se schimbe nicio virgulă, pentru că îl „faultezi” pe colegul tău, adică dai cumva în el dacă el dă 7 și tu dai 10.
Reporter: Care credeți că e problema? A comisiilor? De unde lipsa de transparență?
Alin Alexe: Mi s-a părut de la început în neregulă și copiii au fost întâmpinați de către președintele Olimpiadei, domnul profesor Petru Bejan, cu ideea că acum câteva zile a citit un studiu în care scrie că sunteți mai proști decât părinții voștri. Nu a spus chiar așa, a spus că aveți un IQ mai mic decât părinții voștri. Nu știu dacă era momentul să spui într-un discurs de deschidere al unei olimpiade. Copiii au fost… s-a lăsat rumoare și toată olimpiada s-a discutat numai despre chestia asta, iar la final a fost pur și simplu huiduit.
La festivitatea de închidere, nu mai putea să facă față huiduielilor și întrebărilor și strigătelor din sală. Era ca la stadion. Copiii și profesorii întrebau de ce nu au fost deschiși la contestații, de ce toate contestațiile au fost respinse, nu li se răspundea.
Reporter: Ați susține să fie publice lucrările anonimizate și evaluatorii? Ce soluții vedeți?
Alin Alexe: Da, chiar aș susține chestia asta, ca să vedem și noi cum se câștigă. Nu mai încurajăm creativitatea, ideea proprie, nu mai încurajăm argumentarea, nu mai încurajăm coerența limbajului, nu mai încurajăm nimic. Venim cu șabloane, cu marote și premiem „fake-uri”.
La logică au fost subiecte atât de multe și atât de grele încât nu le putea face un profesor în trei ore. De fapt, la logică sunt și cele mai mici note. Sunt note de 1,20, de exemplu. Vă dați seama, au luat 1 din oficiu și 20 pe tot ce au scris în lucrare. Și aici e un semn de întrebare. Probabil puteai să faci cel puțin de 3, de 4, dar dacă vii cu 1,20 la națională, ce note ai luat la județ?
Sunt și autor de carte de logică. Una pentru admitere la Drept Cluj și alta pentru Drept București și subiectele erau, să zicem, poate un pic mai grele decât acelea de la drept. Și multe, extrem de multe.
Erau trei pagini de subiecte. Subiectul I avea o pagină și jumătate, erau 7, 8 sau 10 raționamente. Numai să le citești îți ia o jumătate de oră. Să poți să-ți dai seama, să notezi propozițiile, să faci schema formală, îți ia foarte mult timp.
Reporter: Profesorul Maier a vorbit despre diferențe mari între notele de la județeană și cele de la națională.
Alin Alexe: Și în situația noastră din Teleorman au fost diferențe, dar nu chiar atât de mari. De exemplu, 10-le de la județ a fost 9,20 pe țară, 10-le de la județ a fost 8,50 pe țară. Nu a fost chiar așa, poate la logică mai mult, parcă 6,50.
Reporter: Cum credeți că influențează aceste lucruri elevii?
Alin Alexe: Elevii sunt dezamăgiți, au huiduit o sală întreagă. Domnul Bejan era negru de furie când îl huiduia o sală întreagă, în Aula „Mihai Eminescu” a Bibliotecii Centrale Universitare din Iași.
Era de față tot staff-ul Olimpiadei, reprezentanți ai Ministerului și doar domnul Bejan a fost huiduit. Copiii au fost pur și simplu dezamăgiți, dezarmați. Nu li se poate reproșa nimic, dar sunt la pământ cu psihicul după tot ce li s-a întâmplat acolo.
Eu v-am spus discursul celor de la contestații față de un elev olimpic național. După asta, cum vreți să se mai întoarcă la competiție?
Reporter: Și ați trimis sesizări la Ministerul Educației?
Alin Alexe: Ministerul Educației este acolo, doamnă. Știu și cum funcționează Ministerul Educației. V-am spus, am fost implicat în lucru la programa de Economie și Educație antreprenorială.
Domnul Stoica, care e director în minister, era acolo. Domnii de la Serviciul Național de Evaluare, acum se numește CNPEE. Domnul Marius Avram era acolo. Cumva nu poartă direct responsabilitatea, subiectele s-au făcut de către comisii.
Trebuie să ai cumva un echilibru între cât poate un copil să facă în 3 ore.
Vă spun că și eu am avut copil calificat la Internaționala de Filosofie în anul 2011 din Turnu Măgurele. Au fost doi reprezentanți la Viena, din Oradea și Turnu Măgurele. Și știu cum este, știu cât de greu este să lucrezi cu un copil și să ajungă la performanța asta și să faci asta într-un oraș mic, unde nu ai teatru, nu ai cinema, nu ai biblioteci, nu ai universități și trebuie să te bazezi pe resursele proprii.
Copilul meu atunci când s-a calificat s-a calificat pe locul 2. Primii 2 merg la internațională. De fapt, primii 3 sunt luați și dau probă de limbă și cine știe cel mai bine limbă străină merge la internațională. Și copilul a fost recompensat de către decanul Facultății de Filosofie de atunci, domnul Mircea Dumitru. I-a plăcut atât de mult lucrarea, încât a zis: vreau să fac un premiu special acestui copil, nu mă bag peste evaluarea comisiei. A scos bani din buzunar și i-a dat 200 de lei și o diplomă specială.
Reporter: Și ce a făcut copilul după aceea?
Alin Alexe: Copilul a ajuns apoi la Sorbona să studieze economie pe baza Olimpiadei Internaționale de Filosofie. A avut cel mai mare punctaj din an și a ales între Sorbona, Bordeaux, Nantes. Participase în anii anteriori la trei naționale: latină, franceză și română.