Ce-i ajută pe elevii români să înțeleagă și să folosească ceea ce citesc, într-o epocă în care digitalizarea și globalizarea redefinesc total comunicarea între oameni? O nouă analiză a OECD, publicată luni și asociată unui raport internațional bazat pe testele PISA 2018, încearcă să identifice tendințe relevante în datele care, acum un an și jumătate când au fost publicate, provocau un șoc în privința analfabetismului funcțional al elevilor din România.
- “Cititori în secolul al 21-lea: Dezvoltarea abilităților de alfabetizare într-o lume digitală” este ultima analiză a OECD pe baza rezultatelor PISA 2018. Aceasta evaluează capacitatea elevilor de a înțelege și prelucra informația în lumea digitală, felul cum ei accesează tehnologia digitală, cât sunt ei de abili în a citi în noile medii și care sunt factorii care îi influențează, de la mediul socio-economic la geografie și gen.
- România beneficiază de o analiză separată, asemenea altor câtorva țări, analiză care pune rezultatele elevilor români de 15 ani, care au dat testul PISA în 2018, în contextul rezultatelor obținute de elevi la nivel internațional.
La testele PISA 2018, elevii români înregistrau cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani, având o performanță în scădere față de precedentele runde PISA la toate cele trei domenii de testare – citire, matematică și științe. La Citire, România obținea un scor de 428 de puncte, în scădere cu 6 puncte față de PISA 2015 și cu 10 Puncte față de PISA 2012. Rezultatul României la Citire era cu 59 de puncte sub nivelul mediei OECD – Detalii.
- România s-a numărat printre puținele țări unde testarea PISA 2018 s-a făcut “pe hârtie”. Următoarea evaluare, PISA 2022, se va face digital. Pretestarea PISA va fi organizată cu prezența fizică a elevilor, în perioada 4 mai – 11 iunie a.c.
Principalele constatări privind elevii români, în noul raport OECD:
Comparativ cu elevii care nu citesc niciodată sau citesc foarte rar cărți, cititorii de cărți tipărite au înregistrat cu 38 de puncte mai mult la testele PISA, pe când cititorii de cărți în format digital au avut un scor cu 25 de puncte mai bun.
Elevii din România s-au situat mult sub media OECD într-un index al strategiilor de evaluare a credibilității surselor pentru materialele citite, aflându-se la nivelul celor din state precum Belarus, Vietnam, Hong Kong (China) și Macao (China). La același capitol, elevii din medii dezavantajate au avut un scor semnificativ mai mic decât cei din medii avantajate.
- O bună parte (aproximativ o treime) dintre diferențele de gen în rezultatele la citire sunt determinate de diferențele în cunoașterea strategiilor de citire de către fete, respectiv de către băieți (înțelegerea și memorarea unui text, rezumarea informației, evaluarea credibilității surselor).
Tot diferențele de gen sunt printre cele mai mari, la nivelul țărilor participante la PISA 2018, când vine vorba despre plăcerea de a citi, care, pe de altă parte, rămâne neschimbată în România, în 2018 comparativ cu 2009. Diferențe în plăcerea de a citi se fac simțite puternic și între elevii din medii avantajate și dezavantajate.
Acces la Internet și calculator
Evaluarea privind România amintește că, în această țară, 87% dintre elevi aveau acasă o conexiune la Internet și un calculator pe care să-l poată folosi pentru teme, comparativ cu media OECD-31 de 89%. Dar, în rândul elevilor din medii sărace, ponderea scade la 72%. (Datele sunt anterioare pandemiei Covid-19, care a determinat schimbări semnificative în acest sens, pe parcursul ultimului an).
- Cifrele internaționale oferă contextul necesar pentru a înțelege ce înseamnă acest 72%. În țări precum Polonia, Danemarca sau Islanda, potrivit comparației OECD, peste 95% dintre elevii din școli dezavantajate spuneau că au calculator conectat la Internet acasă. Nivelul României este, totuși, departe de cel al țărilor care stau cel mai prost la acest capitol – Indonezia, Mexic, Maroc, Panama, Peru, Filipine sau Vientam (sub 20%).
Lecții despre procesarea informațiilor
În România, 44% dintre elevii participanți la PISA 2018 au afirmat că au fost instruiți, la școală, cum să recunoască dacă o informație este sau nu părtinitoare. Nivelul este cu zece puncte procentuale sub media OECD (54%) și mult sub cel din țări precum Albania, Singapore sau SUA. Un scor de sub 40% s-a înregistrat în Argentina, Brunei, Costa Rica, Letonia, Maroc și Vietnam.
- Dacă, la nivel OECD, există o diferență de 8 puncte procentuale între elevii din medii avantajate și cei din medii dezavantajate, la capitolul instruire privind detectarea informațiilor părtinitoare pe Internet, în România nu se face simțită o diferență între cele două grupuri.
Comparativ cu media OECD:
- Mai mulți elevi români au spus că au citit cel puțin 2 cărți pentru școală, în ultima lună
- La fel de mulți elevi români au spus că au citit texte lungi (peste 100 pagini) în ultimul an
- Mai puțini elevi români au învățat la școală cum să recunoască dacă o informație e părtinitoare
- Mai mulți elevi români au afirmat că a da clic pe linkul unui e-mail de tip phishing este o acțiune adecvată
Indicatori ai cititului în lumea digitală:
Inechitate și diferențe de gen în evaluarea dificultății testelor PISA 2018
Elevii români au apreciat într-o măsură mai mare decât media țărilor participante că evaluarea PISA – Citire a fost dificilă. Dificultatea a fost resimțită și mai mult în rândul elevilor din medii dezavantajate, diferența între elevii din medii sărace și cei din medii avantajate fiind considerabil mai mare decât diferența medie la nivel OECD, dar mai mică decât cea percepută în China, Luxemburg sau Singapore.
Și în România, și la nivel internațional băieții au înregistrat rezultate sub cele ale fetelor la testul de citire (25 de puncte mai puțin în medie la nivel internațional, 31 de puncte mai puțin în România). Dar, dacă la nivel internațional mai mulți băieți decât fete considerau că testarea a fost ușoară, în România mai mulți băieți decât fete au considerat că testarea a fost dificilă.
- Asocierea dintre mediul socio-economic și rezultatele la citire poate fi atribuită în proporție de 29% diferențelor privind modul cum elevii din medii avantajate, respectiv dezavantajate își percep propria competență la citire. Circa o treime din diferențele de gen în rezultatele la citire pot fi asociate diferenței dintre cunoștințele pe care fetele, respectiv băieții le au în legătură cu strategiile de citire (înțelegerea și memorarea unui text, rezumarea informației, evaluarea credibilității surselor.
Elevii din România au înregistrat rezultate sub media OECD în privința capacității de evaluare a credibilității surselor. Și în această privință, în cazul elevilor din România există diferențe mari produse de mediul socio-economic.
Cititori de carte într-o lume digitală
Comparativ cu elevii care citesc rar sau nu citesc niciodată cărți, cei care citesc cărți tipărite au avut rezultate cu 38 de puncte mai bune la citire, la PISA 2018. Cei care au citit cărți tipărite și digitale deopotrivă au avut rezultate cu 35 de puncte mai bune. Cititorii de cărți digitale au avut rezultate cu 25 puncte mai bune decât cei care nu citesc deloc cărți – scor superior mediei de 15 puncte, înregistrată la nivel OECD.
- Timpul petrecut citind de către cititorii de cărți este superior, în România, mediei OECD. Astfel, comparativ cu elevii care nu citesc deloc sau citesc foarte rar cărți: cititorii de cărți digitale petreceau citind în medie cu 3 ore mai mult, pe săptămână (media OECD – 3 ore); cititorii de cărți tipărite petreceau citind în medie cu 5 ore mai mult, pe săptămână (media OECD – 4 ore); cei care citeau în format digital și tipărit deopotrivă petreceau citind în medie cu 6 ore mai mult, pe săptămână (media OECD – 5 ore).
Timpul petrecut citind de plăcere:
Considerabil mai multe fete decât băieți afirmau că le place să citească, în România, situație comparabilă, în evaluări statistice, cu Spania sau Portugalia. Semnificativ mai mulți elevi din medii avantajate afirmau același lucru, comparativ cu cei din medii dezavantajate, diferențele în acest caz fiind, însă, sub media OECD.
Efecte ale practicilor pedagogice
În România, la fel ca în 49 de alte țări, elevii din medii dezavantajate și băieții au afirmat că percep mai puțin o stimulare a lor de către profesori, în privința activităților de citire.
Asocierea dintre modul cum profesorii încurajează citirea și plăcerea de a citi percepută de elevi este una pozitivă în toate țările participante la PISA 2018, deci inclusiv în România.
Citirea unor texte de ficțiune și a unor texte lungi, pentru școală, este asociată pozitiv cu performanța la citire în majoritatea țărilor. În România, elevii care au afirmat că au citit cărți de ficțiune de cel puțin două ori în ultima lună au înregistrat cu 11 puncte mai mult, la citire, decât elevii care nu au citit atât. Elevii care au citit texte mai lungi pentru școală (de peste 101 pagini) au obținut cu 54 mai multe puncte, la citire, decât cei care au spus că au citit texte mai scurte (de 10 pagini sau mai puțin).
Photo 12408558 © Vlue – Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.