Elevii români care au citit cărți, mai ales tipărite, cei din medii avantajate, fetele și elevii încurajați de profesori au avut rezultate mai bune la testul de citire PISA 2018 – nouă analiză OECD

3.200 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Ce-i ajută pe elevii români să înțeleagă și să folosească ceea ce citesc, într-o epocă în care digitalizarea și globalizarea redefinesc total comunicarea între oameni? O nouă analiză a OECD, publicată luni și asociată unui raport internațional bazat pe testele PISA 2018, încearcă să identifice tendințe relevante în datele care, acum un an și jumătate când au fost publicate, provocau un șoc în privința analfabetismului funcțional al elevilor din România.
  • România beneficiază de o analiză separată, asemenea altor câtorva țări, analiză care pune rezultatele elevilor români de 15 ani, care au dat testul PISA în 2018, în contextul rezultatelor obținute de elevi la nivel internațional.

La testele PISA 2018, elevii români înregistrau cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani, având o performanță în scădere față de precedentele runde PISA la toate cele trei domenii de testare – citire, matematică și științe. La Citire, România obținea un scor de 428 de puncte, în scădere cu 6 puncte față de PISA 2015 și cu 10 Puncte față de PISA 2012. Rezultatul României la Citire era cu 59 de puncte sub nivelul mediei OECD – Detalii.

  • România s-a numărat printre puținele țări unde testarea PISA 2018 s-a făcut “pe hârtie”. Următoarea evaluare, PISA 2022, se va face digital. Pretestarea PISA va fi organizată cu prezența fizică a elevilor, în perioada 4 mai – 11 iunie a.c.
Principalele constatări privind elevii români, în noul raport OECD:

Comparativ cu elevii care nu citesc niciodată sau citesc foarte rar cărți, cititorii de cărți tipărite au înregistrat cu 38 de puncte mai mult la testele PISA, pe când cititorii de cărți în format digital au avut un scor cu 25 de puncte mai bun.

Elevii din România s-au situat mult sub media OECD într-un index al strategiilor de evaluare a credibilității surselor pentru materialele citite, aflându-se la nivelul celor din state precum Belarus, Vietnam, Hong Kong (China) și Macao (China). La același capitol, elevii din medii dezavantajate au avut un scor semnificativ mai mic decât cei din medii avantajate.

  • O bună parte (aproximativ o treime) dintre diferențele de gen în rezultatele la citire sunt determinate de diferențele în cunoașterea strategiilor de citire de către fete, respectiv de către băieți (înțelegerea și memorarea unui text, rezumarea informației, evaluarea credibilității surselor).

Tot diferențele de gen sunt printre cele mai mari, la nivelul țărilor participante la PISA 2018, când vine vorba despre plăcerea de a citi, care, pe de altă parte, rămâne neschimbată în România, în 2018 comparativ cu 2009. Diferențe în plăcerea de a citi se fac simțite puternic și între elevii din medii avantajate și dezavantajate.

Acces la Internet și calculator

Evaluarea privind România amintește că, în această țară, 87% dintre elevi aveau acasă o conexiune la Internet și un calculator pe care să-l poată folosi pentru teme, comparativ cu media OECD-31 de 89%. Dar, în rândul elevilor din medii sărace, ponderea scade la 72%. (Datele sunt anterioare pandemiei Covid-19, care a determinat schimbări semnificative în acest sens, pe parcursul ultimului an).

  • Cifrele internaționale oferă contextul necesar pentru a înțelege ce înseamnă acest 72%. În țări precum Polonia, Danemarca sau Islanda, potrivit comparației OECD, peste 95% dintre elevii din școli dezavantajate spuneau că au calculator conectat la Internet acasă. Nivelul României este, totuși, departe de cel al țărilor care stau cel mai prost la acest capitol – Indonezia, Mexic, Maroc, Panama, Peru, Filipine sau Vientam (sub 20%).
Lecții despre procesarea informațiilor

În România, 44% dintre elevii participanți la PISA 2018 au afirmat că au fost instruiți, la școală, cum să recunoască dacă o informație este sau nu părtinitoare. Nivelul este cu zece puncte procentuale sub media OECD (54%) și mult sub cel din țări precum Albania, Singapore sau SUA. Un scor de sub 40% s-a înregistrat în Argentina, Brunei, Costa Rica, Letonia, Maroc și Vietnam.

  • Dacă, la nivel OECD, există o diferență de 8 puncte procentuale între elevii din medii avantajate și cei din medii dezavantajate, la capitolul instruire privind detectarea informațiilor părtinitoare pe Internet, în România nu se face simțită o diferență între cele două grupuri.

Comparativ cu media OECD:

  • Mai mulți elevi români au spus că au citit cel puțin 2 cărți pentru școală, în ultima lună
  • La fel de mulți elevi români au spus că au citit texte lungi (peste 100 pagini) în ultimul an
  • Mai puțini elevi români au învățat la școală cum să recunoască dacă o informație e părtinitoare
  • Mai mulți elevi români au afirmat că a da clic pe linkul unui e-mail de tip phishing este o acțiune adecvată

Indicatori ai cititului în lumea digitală:

Indicatori ai cititului în lumea digitală – România vs rezultatele internaționale OECD
Inechitate și diferențe de gen în evaluarea dificultății testelor PISA 2018

Elevii români au apreciat într-o măsură mai mare decât media țărilor participante că evaluarea PISA – Citire a fost dificilă. Dificultatea a fost resimțită și mai mult în rândul elevilor din medii dezavantajate, diferența între elevii din medii sărace și cei din medii avantajate fiind considerabil mai mare decât diferența medie la nivel OECD, dar mai mică decât cea percepută în China, Luxemburg sau Singapore.

Și în România, și la nivel internațional băieții au înregistrat rezultate sub cele ale fetelor la testul de citire (25 de puncte mai puțin în medie la nivel internațional, 31 de puncte mai puțin în România). Dar, dacă la nivel internațional mai mulți băieți decât fete considerau că testarea a fost ușoară, în România mai mulți băieți decât fete au considerat că testarea a fost dificilă.

  • Asocierea dintre mediul socio-economic și rezultatele la citire poate fi atribuită în proporție de 29% diferențelor privind modul cum elevii din medii avantajate, respectiv dezavantajate își percep propria competență la citire. Circa o treime din diferențele de gen în rezultatele la citire pot fi asociate diferenței dintre cunoștințele pe care fetele, respectiv băieții le au în legătură cu strategiile de citire (înțelegerea și memorarea unui text, rezumarea informației, evaluarea credibilității surselor.

Elevii din România au înregistrat rezultate sub media OECD în privința capacității de evaluare a credibilității surselor. Și în această privință, în cazul elevilor din România există diferențe mari produse de mediul socio-economic.

Cititori de carte într-o lume digitală

Comparativ cu elevii care citesc rar sau nu citesc niciodată cărți, cei care citesc cărți tipărite au avut rezultate cu 38 de puncte mai bune la citire, la PISA 2018. Cei care au citit cărți tipărite și digitale deopotrivă au avut rezultate cu 35 de puncte mai bune. Cititorii de cărți digitale au avut rezultate cu 25 puncte mai bune decât cei care nu citesc deloc cărți – scor superior mediei de 15 puncte, înregistrată la nivel OECD.

  • Timpul petrecut citind de către cititorii de cărți este superior, în România, mediei OECD. Astfel, comparativ cu elevii care nu citesc deloc sau citesc foarte rar cărți: cititorii de cărți digitale petreceau citind în medie cu 3 ore mai mult, pe săptămână (media OECD – 3 ore); cititorii de cărți tipărite petreceau citind în medie cu 5 ore mai mult, pe săptămână (media OECD – 4 ore); cei care citeau în format digital și tipărit deopotrivă petreceau citind în medie cu 6 ore mai mult, pe săptămână (media OECD – 5 ore).

Timpul petrecut citind de plăcere:

Timpul dedicat de elevii romani cartilor – peste media OECD

Considerabil mai multe fete decât băieți afirmau că le place să citească, în România, situație comparabilă, în evaluări statistice, cu Spania sau Portugalia. Semnificativ mai mulți elevi din medii avantajate afirmau același lucru, comparativ cu cei din medii dezavantajate, diferențele în acest caz fiind, însă, sub media OECD.

Efecte ale practicilor pedagogice

În România, la fel ca în 49 de alte țări, elevii din medii dezavantajate și băieții au afirmat că percep mai puțin o stimulare a lor de către profesori, în privința activităților de citire.

Asocierea dintre modul cum profesorii încurajează citirea și plăcerea de a citi percepută de elevi este una pozitivă în toate țările participante la PISA 2018, deci inclusiv în România.

Citirea unor texte de ficțiune și a unor texte lungi, pentru școală, este asociată pozitiv cu performanța la citire în majoritatea țărilor. În România, elevii care au afirmat că au citit cărți de ficțiune de cel puțin două ori în ultima lună au înregistrat cu 11 puncte mai mult, la citire, decât elevii care nu au citit atât. Elevii care au citit texte mai lungi pentru școală (de peste 101 pagini) au obținut cu 54 mai multe puncte, la citire, decât cei care au spus că au citit texte mai scurte (de 10 pagini sau mai puțin).

Photo 12408558 © VlueDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

3 comentarii
    1. În primul rand sunt lasati in voia sortii pe telefoane de catre proprii parinti. Generatia asta traieste numai pe retelele de socializare si copiaza cele mai proaste apucaturi ale adultilor. In ultimii 4 ani, de cand Instagramul a intrat in ei ca o molimă, a scazut enorm si randamentul scolar iar inteligenta li s-a dus de râpă. Cunosc foarte multe familii in care mamele cauta iubiței online iar tații fac băi de pariuri, in timp ce copiii li se topesc in mediul online pierzandu-se in preocupari mai mult decat mediocre. Lasati afara sa socializeze, se poarta ca niste maimute violente sau merg ca drogatii pe strada fara sa-si dezlipeasca ochii din telefoane. Cand au nevoie de bani sau de anumite produse, foarte multi fura din magazine sau incearca sa vanda online tot felul de nimicuri de foarte proasta calitate, facute chiar de ei. Tot acest tablou a devenit un fenomen social. Este foarta multa prostie printre tinerii de astazi. Refuza sa citeasca (de invatat nici nu mai poate fi vorba), si lasa de inteles ca prefera doua mari meserii, in functie de sex: fetele pițipoance și baietii cocalari. In orele mele (predau matematica in cel mai bun gimnaziu din judet)), sunt foarte multi elevii care periaza Instagramul in loc sa fie atenti la explicatii. Toate pauzele sunt adevarate sedinte de selfie sau coruri de tipete ornate cu elemente de limbaj indecent. Cu parintii nu se poate discuta. Au, la randul lor, exact aceleasi probleme. Vezi mame care arata ca niste papusi Barbie, cu unghiile ca niste gheare de ursoaica vopsite strident, si tati care tocmai au iesit din cazinouri. Daca nu arata asa, nu inseamna ca sunt si interesati de situatia scolara a copiilor. Sunt putini cei cu care ma mai pot intelege in termeni cu adevarat normali.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

O asociație fantomă, patronată de Cumpănașu, a participat la Ministerul Educației la consultările pentru modificarea structurii anului școlar / Cîmpeanu: A fost invitată ca toate asociațiile de elevi înregistrate legal / Ministerul Justiției: Nu există înregistrarea unei asociaţii cu denumirea Asociația Elevilor Discipulus

„Asociația Elevilor Discipulus”, o așa-zisă asociație patronată de controversatul personaj Alexandru Cumpănașu, conform postărilor publice ale acestuia pe rețelele de socializare, asociație care nu este legal înființată și care nu…
Vezi articolul

INTERVIU Șerban Iosifescu, Agenția de Asigurare a Calității Învățământului Preuniversitar: Amenințarea cu consecințele juridice și pornirea de la prezumția de vinovăție a părintelui, elevului sau profesorului sunt contra-productive: de teamă, vor fi ascunse date

Părinții vor trebui să fie mai implicați în educația copiilor ca până acum, însă nu ar trebui amenințați, fiindcă responsabilitatea nu este doar a lor, sau doar a profesorilor ori…
Vezi articolul

Predare optimă în orice condiții și pentru toți elevii, recuperarea urgentă a pierderilor de învățare și nevoia vitală de pregătire a profesorilor – cele 3 mari lecții ale pandemiei pentru educație, în concepția OECD

Ce se întâmplă cu elevii e mai important decât ce se întâmplă cu tabletele sau cu sala de clasă; profesorii trebuie să-și pună la punct abilități și cunoștințe noi, adesea…
Vezi articolul

EXCLUSIV Cât de mulți elevi sunt într-o clasă? Statisticile cu care lucrează Ministerul Educației: În medie, la nivel național sunt aproape 22 de elevi per clasă. Cifre foarte mari pentru preșcolar și mari în primar și liceu

O problemă acută a învățământului românesc a fost adusă în prim-plan de criza Covid-19 și de imposibilitatea de a asigura distanțarea între elevi, în multe situații: numărul prea mare de…
Vezi articolul