Profesorul Emanuel Modoc, de la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai, semnalează într-o postare pe pagina sa de socializare faptul că în actuala programă cu cronicari, prin care elevii de a IX-a ar învăța literatura română prin evoluția în timp, istoric și cronologic, „planează o obsesie incredibilă a coordonatorilor de programă: cronologismul ar trebui să repare «deficitul» studenților de la Litere care nu știu istorie literară”. Amintim, scriitorul și profesorul Radu Vancu a semnalat public ca fiind un „viciu de procedură” care ar afecta legitimitatea documentului, faptul că Oana Fotache este atât coordonator științific al grupului de lucru care a elaborat programa, cât și președinta comisiei naționale de specialitate care o avizează.
- Ministrul Daniel David a decis luni seară, 15 decembrie, cu acordul Oanei Fotache-Dubălaru, coordonatoarea programei, să extindă cu o săptămână aprobarea formei finale a programei de Limba și literatura română de clasa a IX-a pentru integrarea propunerilor din perioada dezbaterii
Emanuel Modoc, profesor asociat la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai și asistent de cercetare științifică la Academia Română, Filiala Cluj-Napoca și la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, remarcă într-o postare că există o „problemă procedurală de fond”, care „în orice administrație funcțională, ar determina ca totul să fie luat de la zero”.
El se referă la faptul că Oana Fotache este atât coordonator științific al grupului de lucru care a elaborat programa, cât și președinta comisiei naționale de specialitate care o avizează, situație semnalată public de scriitorul și profesorul Radu Vancu.
- Potrivit unei analize Edupedu.ro, 15 membri ai comisiei de avizare a programei de română pentru liceu se regăsesc și în grupul de elaborare al documentului, pentru Trunchiul Comun și Curriculumul de Specialitate.
Profesorul Modoc mai spune că abordarea cronologică de a preda limba română la clasa a IX-a începând cu cronicarii de secol XVI, „ar trebui să repare «deficitul» studenților de la Litere care nu știu istorie literară”. Cu alte cuvinte, „trunchiul comun trebuie să devină anticamera unei specializări universitare, iar elevul de rând e tratat ca material didactic pentru nevoile unei bresle”, mai explică profesorul.
Referitor la decizia ministrului de a extinde cu o săptămână aprobarea formei finale a programei de Limba și literatura română de clasa a IX-a, profesorul Modoc spune că „e doar o cârpeală procedurală. Dacă miza e legitimitatea, nu cosmetizarea, soluția nu stă în extensii de calendar, ci într-o reluare cu separație reală între elaborare și avizare, cu transparență, criterii și mecanisme verificabile de integrare a feedback-ului„, spune profesorul.
Redăm postarea integrală a profesorului Emanuel Modoc
Ultimele clarificări despre programă arată o situație care, în orice administrație funcțională, ar determina ca totul să fie luat de la zero. Pe de o parte, avem o problemă procedurală de fond: aceeași mână colectivă apare în zona de elaborare și în zona de avizare, iar ministrul recunoaște public că nu a știut de suprapuneri și că situația „ar fi trebuit evitată”, promițând ulterior reglementare. Pe de altă parte, apar declarații din interiorul procesului care descriu practici simili-autoritare: „cineva de la București a hotărât draftul”, sugestiile și amendamentele formulate de membri ai grupului de lucru din afara nucleului decizional au fost respinse sau neutralizate, documentul final revenind invariabil la forma stabilită anterior de coordonare, iar unii membri spun că li s-a comunicat că nu au voie să părăsească grupul.
Peste această arhitectură deja viciată planează o obsesie incredibilă a coordonatorilor de programă: cronologismul ar trebui să repare „deficitul” studenților de la Litere care nu știu istorie literară. Formula apare explicit în relatarea dezbaterii, când se cere un raport între liceu și facultate, cu exemplul studenților de anul I care încurcă secolele și cu ideea că profesorul universitar ajunge să consume, un an și jumătate, dacă nu doi, ca să-i învețe contextualizarea. Adică trunchiul comun trebuie să devină anticamera unei specializări universitare, iar elevul de rând e tratat ca material didactic pentru nevoile unei bresle. E un nombrilism groaznic aici: școala obligatorie reconfigurată după anxietățile, complexele și frustrările unei nișe profesionale, cu pretenția că se face „pentru binele elevilor”.
Iar răspunsul ministerial la această combinație de auto-validare, direcție „dictată” și auto-centrism instituțional e doar o cârpeală procedurală: prelungirea cu încă o săptămână a termenului, „cu acordul” coordonatorului (lol), pentru a integra sugestii și a „explora” flexibilizări.
O săptămână în plus nu repară o procedură în care controlul independent a fost neutralizat din start. Dacă miza e legitimitatea, nu cosmetizarea, soluția nu stă în extensii de calendar, ci într-o reluare cu separație reală între elaborare și avizare, cu transparență, criterii și mecanisme verificabile de integrare a feedback-ului. În caz contrar, nu asistăm la o reformă, ci la o exercițiu de putere curriculară care cere să fie luat de bun atunci când spune că „asupra constructului nu se poate reveni”.
Informații de context
Edupedu.ro a arătat că avizarea noii programe de Limba și literatura română pentru liceu este realizată de o comisie în care se regăsesc cel puțin 15 profesori care au făcut parte și din grupurile de lucru care au elaborat documentul. Situația a fost semnalată public de scriitorul și profesorul universitar Radu Vancu, care a vorbit despre un „viciu de procedură”, arătând că președinta grupului de lucru este, în același timp, și președinta comisiei naționale de specialitate care avizează programa.
Ministerul Educației și Cercetării, prin ministrul Daniel David, a declarat ulterior că nu a știut despre aceste suprapuneri, că a aflat recent și că va reglementa situația, precizând că avizul comisiei este consultativ. Declarațiile vin în contextul unei controverse majore privind noua programă de română pentru clasa a IX-a, contestată de sute de profesori, cercetători și scriitori, care acuză conținutul documentului și lipsa unei dezbateri reale în procesul de elaborare.
Luni seară, 15 decembrie, Ministrul Educației și Cercetării a anunțat că a decis ca perioada alocată integrării propunerilor din perioada dezbaterii să fie prelungită cu o săptămână doar pentru programa de Limba și literatura română. Termenul inițial a fost vineri, 12 decembrie.
Președinta comisiei de avizare a programei de română, profesoara Oana Fotache Dubălaru, s-a antepronunțat în ultima zi de dezbatere publică: Constructul curricular nu va fi modificat, dar vor exista modificări pe text a spus ea într-un interviu acordat publicației Cultura la dubă.
Fotache Dubălaru a adăugat că feedbackul primit în perioada de consultare publică va fi analizat, dar doar în limitele stabilite de structura deja decisă. „Firește că ea e perfectibilă, de asta a și fost pusă în dezbatere publică trei săptămâni, am primit multe sugestii, am primit feedback, vom încorpora ceea ce nu contravine, totuși, construcției de ansamblu”.
Declarațiile profesoarei Oana Fotache Dubălaru au fost făcute în ultima zi a consultării publice asupra programei, într-un context în care sute de profesori, cercetători și scriitori au reclamat caracterul formal al dezbaterii. Programa școlară, criticată pentru faptul că prevede studierea textelor vechi și ale cronicarilor la clasa a IX-a, a fost elaborată în două luni.
Noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a este contestată de sute de profesori, cercetători ai Academiei Române, scriitori, regizori și dramaturgi, care cer „regândirea integrală” a documentului. Criticii vorbesc despre o abordare „anacronică”, despre revenirea la o istorie literară rigidă și despre riscul accentuării analfabetismului funcțional. Detalii aici