Ministerul Educației a lansat în consultare publică o nouă variantă a „Cadrului de Referință al Curriculumului Național din România” (CRCNR), document strategic care actualizează vechiul cadru curricular elaborat în proiectul CRED și care va sta la baza noilor programe școlare și a reformei curriculumului liceal.
Noua variantă a „Cadrului de Referință al Curriculumului Național din România” introduce schimbări majore în evaluarea elevilor, managementul curriculumului și formarea profesorilor.
Documentul introduce mai multe schimbări importante privind:
- relația dintre curriculum și evaluare;
- standardele de învățare;
- managementul curricular;
- formarea profesorilor;
- implementarea reformei în școli.
Ce este, de fapt, Cadrul de referință al Curriculumului Național?
Vorbim despre un „document de politică educațională” care oferă cadrul conceptual și procedural pentru reforma curriculară, conform legislației în vigoare.
De ce a fost nevoie de actualizare?
Documentul a avut ca punct de plecare „Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului national”, elaborat în proiectul CRED și aprobat prin Ordinul Ministrului Educației nr. 3239 din 5 februarie 2021. Astfel, a fost necesară revizuirea și actualizarea pentru a reflecta noul context legislativ, evoluțiile din educația europeană, accentul pe competențe-cheie, integrarea competențelor digitale și verzi și nevoia de coerență între predare, învățare și evaluare.
“Cadrul de Referință al Curriculumului Național din România (CRCNR) este un document strategic de politică educațională care definește cadrul de construcție, actualizare, implementare și evaluare a Curriculumului Național, oferind o perspectivă sistemică asupra dezvoltării curriculare în învățământul preuniversitar. Documentul a fost elaborat în cadrul proiectului „Reglementări noi pentru un curriculum relevant și educație deschisă – RECRED”, cofinanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021 – 2027, beneficiar Ministerul Educației și Cercetării.
Cadrul de Referință al Curriculumului Național din România (CRCNR) este rezultatul procesului de revizuire și actualizare a documentului Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului Național. Cadrul de referință al Curriculumului Național elaborat în cadrul proiectului „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” (CRED) și aprobat prin Ordinul nr. 3.239/5 februarie 2021.
Revizuirea a fost realizată în concordanță cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, și urmărește corelarea Curriculumului Național cu noile direcții de dezvoltare ale educației, cu profilul de formare al absolventului, cu competențele-cheie europene și cu provocările contemporane generate de digitalizare, inteligență artificială, dezvoltare durabilă, diversitate și transformările pieței muncii”, conform comunicatului ministerului Educației și Cercetării.
Evaluarea elevilor va fi bazată pe standarde de învățare
Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea explicită a standardelor de învățare, care „constituie referențialul pentru elaborarea activităților de învățare și a standardelor naționale de evaluare a rezultatelor învățării elevilor”.
Practic, standardele de învățare vor deveni:
- referențial pentru activitățile de învățare,
- bază pentru standardele naționale de evaluare,
- reper pentru evaluarea rezultatelor învățării elevilor.
Noul cadru curricular mută accentul de pe memorarea conținuturilor pe evaluarea competențelor și a nivelurilor de performanță ale elevilor.
Evaluarea trebuie să urmărească „toate componentele competenței (cunoștințe, abilități și atitudini), nu doar pe cunoștințe/conținuturi ale învățării”
Profesorii vor fi formați ca evaluatori
Se introduc schimbări privind rolul profesorului în evaluare. Astfel, „profesorii vor avea competența de evaluatori pe bază de standarde naționale de evaluare, derivate din standardele de învățare”
Față de varianta anterioară a cadrului curricular, noul document introduce:
- competențe de evaluare standardizată,
- formare pentru utilizarea noilor standarde,
- dezvoltarea capacității profesorilor de a evalua competențe și nu doar conținuturi.
Alte prevederi despre profesori sunt legate de dezvoltarea profesională continuă, consiliere curriculară și adaptarea formării profesorilor la noul curriculum și la noile standarde de evaluare.
Mai multă coerență între primar, gimnaziu și liceu
Ministerul susține că noul cadru curricular urmărește „promovarea unei concepții curriculare unitare pentru întreg învățământul preuniversitar”
In același timp,„așază întregul sistem educațional preuniversitar, de la educația timpurie până la finalul învățământului liceal, pe o filosofie educațională explicită, pe un sistem unitar de valori și principii”
Autorii documentului spun că noua variantă urmărește „asigurarea coerenței CN, pe orizontală și pe verticală”
Practic, documentul încearcă să creeze continuitate între:
- competențele dezvoltate la primar;
- cele din gimnaziu;
- și profilul absolventului de liceu.
De la „predare de conținuturi” la dezvoltarea competențelor
Practicile tradiționale din școli, unde accentul era pus pe memorare și pe pregătirea pentru examene sunt indirect criticate.
Noua variantă pune accent pe relația dintre competențe, activități de învățare, conținuturi și evaluare.
Documentul prevede „centrarea pe competențe (…) presupune formarea, dezvoltarea și evaluarea acestora prin raportare la profilul de formare al absolventului”
Totodată, noul cadru curricular introduce o relație explicită între standardele de învățare și evaluarea națională.
Noul cadru curricular propune:
- învățare centrată pe elev,
- dezvoltare socio-emoțională,
- transferul competențelor în contexte reale,
- colaborare între discipline,
- utilizarea resurselor digitale și a inteligenței artificiale în mod critic și etic.
Se introduce și conceptul de „atribute prioritare” ale absolventului:
- autonomie,
- responsabilitate,
- reziliență,
- reflexivitate,
- colaborare,
- comportament etic.
Inteligența artificială și competențele digitale, integrate în curriculum
Față de varianta anterioară a cadrului curricular, noul document introduce explicit inteligența artificială generativă.
„Este necesară integrarea IA generative, ca instrument de co-creare, educând elevii pentru anticiparea, gestionarea și limitarea riscurilor, ca și pentru folosirea etică și critică a acestora”
Competențele digitale și dezvoltarea durabilă sunt integrate în noua filozofie curriculară, pentru că „sunt imperative pentru construcția, aplicarea și evaluarea CN”
Management curricular nou în școli
Directorii, inspectorii, profesorii vor avea responsabilități sporite în implementarea curriculumului și în organizarea unor parcursuri de învățare adaptate elevilor.
Noul CRCNR acordă un rol mai mare școlilor și managementului curricular local, prin
- flexibilizare;
- personalizarea educației;
- parcursuri diferențiate de învățare;
- adaptarea curriculumului la nevoile elevilor și la contextul școlii.
Textul prevede și „orientarea managementului educațional la nivel central și local”, precum și „proiectarea CN din perspectivă sistemică, în corelație cu celelalte componente ale sistemului național de educație”
Implementarea reformei va implica toate componentele sistemului
Se subliniază că reforma curriculară nu poate funcționa doar prin schimbarea programelor școlare.
Noua variantă prevede că orice schimbare curriculară trebuie să genereze adaptări în:
- evaluare,
- formarea profesorilor,
- management școlar,
- resurse educaționale,
- manuale,
- organizarea școlii.
Autorii insistă asupra unei abordări „sistemice”, în care curriculumul evoluează împreună cu toate celelalte componente ale sistemului de educație.
Astfel, reforma curriculară ar urma să implice nu doar schimbarea programelor școlare, ci și evaluarea, formarea profesorilor, resursele educaționale, managementul școlii, organizarea procesului de învățare.