Ministerul Educației anunță într-un răspuns pentru Edupedu.ro că nu schimbă regulile de admitere la facultate, master și doctorat, așa cum ceruse Avocatul Poporului, și că certificatul obținut de elevi la proba orală de română de la Bacalaureat “nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii”. Instituția condusă de Rebate Weber i-a solicitat oficial Ministerului Educației, în urmă cu aproape o lună, să scoată posibilitatea ca universitățile să organizeze examen de limbă pentru candidații aparținând minorităților naționale și să folosească drept dovadă a cunoașterii limbii române certificatul pe care îl primesc toți elevii după examenul oral de română de la Bacalaureat.
“În ceea ce privește Examenul Național de Bacalaureat, care constă și în susținerea probei de evaluare a competenței lingvistice de comunicare orală în limba română pentru toți absolvenții de învățământ liceal, inclusiv pentru persoanele aparținând minorităților naționale, menționăm că nivelul lingvistic certificat prin această evaluare nu corespunde Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi Străine, în care este specificată necesitatea tuturor celor trei forme de evaluare, respectiv Scriere, Vorbire și Înțelegere. Acest document definește 6 niveluri de referință: A1, A2, B1, B2, C1, C2, cu descrierea corespunzătoare achiziției fiecărui nivel”, spune Ministerul Educației, la solicitarea Edupedu.ro.
Instituția precizează că “certificatul obținut la Examenul de Bacalaureat nu îndeplinește aceste criterii și nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii, fiind un certificat de competență lingvistică de comunicare orală și nu atestă nivelul de achiziție a limbii”.
Ministerul Educației amintește că legislația românească permite “funcționarea facultăților/liniilor/programelor de studii cu predare în limba maternă, în toate ciclurile de studii și totodată finanțarea de bază se calculează după un coeficient mărit pentru studenții care urmează cursurile în limba unei minorități naționale” și anunță că metodologia de organizare a admiterii la studii universitare “răspunde cerințelor din sistemul educațional românesc și nu necesită modificări”.
- Amintim că Avocatul Poporului a trimis pe 16 iulie o adresă către Ministerul Educației, condus atunci de Ecaterina Andronescu, prin care a spus că metodologia de admitere la studiile universitare, aprobată prin ordin de ministru, “creează premisele unei discriminări între cetățenii români aparținand minorităților naționale și ceilalți cetățeni români, din punct de vedere al certificării competențelor lingvistice”. Concret, metodologia Ministerului Educației le lasă universităților libertatea să introducă examen de limbă pentru candidații aparținând minorităților naționale, se arată în documentul trimis de Avocatul Poporului la solicitarea Edupedu.ro.
- În adresă, Avocatul Poporului spune că facultățile pot folosi, în loc de examenul de limbă română, certificatul de competență lingvistică pe care absolvenții liceelor cu predare în limba maternă îl primesc la BAC după susținerea examenului oral de limba română.
Edupedu.ro a solicitat oficial Ministerului Educației să ne comunice răspunsul său la adresa prin care Avocatul Poporului i-a cerut să modifice metodologia de admitere la facultate. Citește mai jos răspunsul integral trimis de Ministerul Educației, la solicitarea Edupedu.ro.
Răspunsul integral trimis de Ministerul Educației la solicitarea Edupedu.ro:
“Referitor la solicitarea dumneavoastră, înregistrată la Ministerul Educației Naționale cu nr. 127E/23.07.2019, vă comunicăm următoarele:
Ministerul Educației Naționale coordonează activitatea universităților și a celorlalte instituții de învățământ superior, respectând autonomia universitară.
Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și Constituția României art. 32 (6), garantează autonomia universitară care dă dreptul comunității universitare să își stabilească misiunea proprie, strategia instituțională, structura, activitățile, organizarea și funcționarea proprie, gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectarea strictă a legislației în vigoare și cu asumarea răspunderii publice.
Autonomia universitară este corelată cu principiul răspunderii publice pentru calitatea întregii activități didactice și științifice realizată în cadrul instituției de învățământ superior. Autonomia universitară vizează domeniile conducerii, structurării și funcționării instituției, ale activității didactice și de cercetare științifică, ale administrării și ale finanțării.
Conform Ordinului nr. 6102/2016 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licență, de master și de doctorat art. 5 alin. 4, precum și în baza autonomiei universitare garantată prin Lege și Constituție, instituțiile de învățământ superior au dreptul de a își stabili metodologia proprie de admitere, precum și „modalitatea de certificare a competențelor lingvistice, în cazul candidaților la programele de studii școlarizate în limba română și care nu prezintă acte de studii, necesare la înscriere, eliberate de instituții de învățământ din România sau din străinătate, cu predare în limba română”.
Acest act normativ la care se face referire în adresa Avocatului Poporului a fost conceput, cu precădere, pentru situația copiilor cetățenilor români aflați la muncă în străinătate, absolvenți ai instituțiilor de învățământ preuniversitar din țări precum Italia, Spania, Germania, Anglia ș.a. și care doresc să se înscrie la instituții de învățământ superior din România, la programe de studii școlarizate în limba română, fiind necesară dovedirea nivelului de achiziție a limbii române.
Situația este similară în cazul candidaților cetățeni români care doresc să studieze într-o limbă de circulație internațională și care trebuie să facă dovada nivelului de achiziție a limbii în care se desfășoară programul de studiu. Spre exemplu, pentru limba engleză, Certificatele TOEFL sau IELTS sunt conforme Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi Străine, certificatul de competență lingvistică în limba engleză obținut la Examenul de Bacalaureat nefiind recunoscut în aceste situații, cu toate că la examenul de certificare a competenței lingvistice în limba engleză se susțin toate cele trei forme de evaluare.
Totodată, în ceea ce privește Examenul Național de Bacalaureat, care constă și în susținerea probei de evaluare a competenței lingvistice de comunicare orală în limba română pentru toți absolvenții de învățământ liceal, inclusiv pentru persoanele aparținând minorităților naționale, menționăm că nivelul lingvistic certificat prin această evaluare nu corespunde Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi Străine, în care este specificată necesitatea tuturor celor trei forme de evaluare, respectiv Scriere, Vorbire și Înțelegere. Acest document definește 6 niveluri de referință: A1, A2, B1, B2, C1, C2, cu descrierea corespunzătoare achiziției fiecărui nivel.
Prin urmare, certificatul obținut la Examenul de Bacalaureat nu îndeplinește aceste criterii și nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii, fiind un certificat de competență lingvistică de comunicare orală și nu atestă nivelul de achiziție a limbii. Legea educației naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare nu admite discriminări pe niciun fel de criterii, cu excepția măsurilor afirmative prevăzute de lege, iar în acest sens, Ministerul Educației Naționale, prin actele normative emise, urmărește respectarea principiului nediscriminării în cadrul procesului de educație.
Deoarece în adresa transmisă de către Avocatul Poporului s-a făcut referire la situația candidaților aparținând minorităților naționale, dorim să subliniem faptul că, ordinul nr. 6102/2016, nu face referire la minoritățile naționale, ci la toți cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparținând Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene, specificând dreptul acestora de a participa la admitere în toate ciclurile de studii universitare în aceleași condiții prevăzute de lege pentru cetățenii români, inclusiv în ceea ce privește taxele de școlarizare.
Menționăm că prevederile legale permit funcționarea facultăților/liniilor/programelor de studii cu predare în limba maternă, în toate ciclurile de studii și totodată finanțarea de bază se calculează după un coeficient mărit pentru studenții care urmează cursurile în limba unei minorități naționale.
Pe cale de consecință, considerăm că acest act normativ răspunde cerințelor din sistemul educațional românesc și nu necesită modificări, conform reglementărilor în vigoare menționate.
Precizăm că și instituția Avocatului Poporului a fost informată printr-o adresă scrisă cu privire la aspectele mai sus-menționate, astfel încât pe viitor să nu mai fie diseminate în spațiul public informații neconforme realității.”
Citește și: