Sute de școli vor fi comasate, peste o sută de mii de profesori vor avea norme crescute, câteva zeci de mii de cadre didactice își vor pierde catedrele sau chiar locurile de muncă, iar directorii vor avea și mai mult de predat, dar și copii și profesori mai mulți în școlile comasate pe care va trebui să le managerieze și administreze. Suntem pe 6 august 2025, în plină aplicare a Legii 141/2025, cunoscută public drept Legea Bolojan, care cuprinde un set de peste 10 măsuri de austeritate aplicate cu forța în domeniul educației. Sistemul de educație preuniversitar trece prin cea mai brutală remodelare din ultimii 15 ani – una contabilă, pusă la cale, conform răspunsului premierului Bolojan, de către coaliția de guvernare. Adică de PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale.
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a îmbrățișat aceste măsuri ca și cum sunt ale sale, după cum o arată modul în care le expune și le apără, cu autoritatea sa de profesor, cercetător și om de știință. Ministrul ne spune de peste o lună deja cât de rațional, decent, european și inevitabil este să luăm aceste decizii. Deși el însuși nu vedea posibile măsuri ca majorarea normei didactice, înaintea ca aceasta să fie anunțată de premier. Așa au decis „experții din coaliție”, ne-a spus și premierul Bolojan, întrebat de Edupedu.ro cine sunt cei care au conceput măsurile de austeritate aplicate școlilor. Ce vedem la o săptămână de la răspunsul șefului Executivului este că expert este cine zice ministrul Daniel David că e. Restul, fie că vorbim despre cercetători ai Institutului de Științe ale Educației sau de analiști ai Consiliului Fiscal, sunt ignorați sau pur și simplu invalidați public de către demnitarul care conduce acum Educația și Cercetarea.
ISE desființat public prin declarații și discurs anti-știință de ministrul Daniel David
Institutul de Științe ale Educației (ISE), reînființat de Daniel David la începutul anului cu promisiunea că va deveni pilonul științific al politicilor educaționale, a fost complet ocolit în luarea deciziilor privind Legea 141/2025. Mai mult: atunci când Edupedu.ro a solicitat un punct de vedere științific din partea ISE cu privire la măsurile de austeritate aplicate educației, răspunsul a fost cenzurat de Minister. Răspunsul real, critic față de măsuri și conținând avertismente despre impactul reorganizării rețelei școlare nu a fost trimis niciodată în forma sa autentică. L-am publicat noi, obținut pe surse.
Inițial, ministrul Daniel David a promis că va verifica acest caz și că „va lua măsuri” dacă cineva a modificat răspunsul. Patru zile mai târziu, a făcut o piruetă semantică: nu e cenzură, e „bună practică”. Practica bună, în viziunea ministerului, înseamnă ca un document redactat de cercetători în științele educației să fie trecut prin filtrul politic al biroului de comunicare. Expertiza nu are valoare dacă nu convine politic.
Cea mai recentă declarație pe această temă a fost într-un interviu pentru ziare.com, unde susține în continuare că nu a fost cenzură:
„Referitor la analiza cercetătorilor de la IȘE, după ce presa a aflat că ați cenzurat anumite date din studiu, ați solicitat efectuarea unui studiu nou. Ce noutăți ați dori să găsiți în versiunea revizuită comparativ cu varianta completă deja existentă?
Daniel David: „În primul rând, eu nu consider că am cenzurat. Trebuie să înțelegeți că IȘE este un institut nu independent, ci subordonat Ministerului Educației și Cercetării. Activitățile lui de cercetare trebuie să fie aprobate și cerute de către Ministerul Educației și Cercetării.
IȘE a propus un draft pe care l-am dat spre analiză. Avea antetul Ministerului și antetul Guvernului. Imaginați-vă că aș fi pus în zona publică un draft cu antetul Ministerului, în care erau unele date eronate, incomplete. Am cerut Institutului să facă un raport, fiindcă este în subordinea noastră și, de data asta, i-am cerut formal să facă un raport care îndeplinește criteriile științifice, astfel încât să nu fie un draft făcut pe grabă.
Așa stau lucrurile. Când va fi gata, o să-l anunțăm. Deocamdată știu că cei de la IȘE lucrează, nu știu în ce ritm și când vor reuși să-l finalizeze.”
Toate declarațiile ministrului contrazic realitatea, în această speță. ISE avea și are obligația să răspundă direct solicitărilor de presă, în baza Legii 544/2001, la fel ca orice instituție publică. ISE nu a propus un draft, ci un răspuns cu cap și coadă, argumentat și fundamentat, cu analiza situației existente, a cadrului legal propus, cu efecte posibile, probabile și recomandări, plus bibliografie. Documentul avea antetul ISE și al ministerului, nu al Guvernului. Nicio dată nu era eronată sau incompletă – datele sunt date, erau citate analize, studii, rapoarte internaționale și interne.
Consiliul Fiscal, redus la nivel de amatori de același ministru, Daniel David
Recent, Consiliul Fiscal – instituția care analizează impactul economic al politicilor publice – a estimat că „eficiența bugetară” a Legii 141 în anul 2025 este de fapt de 378 de milioane de lei, nu de miliarde, cum susținea Guvernul. Concret, Consiliul Fiscal a arătat că economia pe care o va face ministerul în acest an prin toate măsurile din legea Bolojan, care dau peste cap școlile, profesorii și elevii, este de 0,6% din bugetul MEC sau 0,02% din PIB. Reacția ministrului David la analiza făcută de Consiliul Fiscal, analiză obligatorie prin lege pentru Guvern? „Nu ei sunt experții. Eu vă spun câți bani mi-ar fi trebuit.”
Într-o singură frază, ministrul Educației a anulat și legitimitatea unei instituții independente de control fiscal și ideea că cifrele trebuie să fie analizate, nu doar comunicate. Nu contează datele, contează cine le produce, potrivit logicii ministrului Daniel David, cunoscut ca om de știință și rectorul celei mai mari universități din România. Iar dacă nu ești „omul nostru”, nu ești expert, reiese din acțiunile și declarațiile acestui ministru.
Consilierii onorifici onorează măsurile din educație și atitudinea autocrată a ministrului, prin tăcerea lor
Ministerul Educației și Cercetării are în prezent o listă consistentă de consilieri onorifici, acoperind toate marile domenii: învățământ superior, cercetare, preuniversitar, relația cu societatea. Pe hârtie, apare un cerc de profesioniști, universitari, experți internaționali. În realitate, niciunul dintre acești consilieri nu a avut vreo luare de poziție publică față de măsurile de austeritate din educație. Nici în favoare, nici în dezacord. Niciunul nu s-a retras în semn de protest față de lipsa unei consultări reale. Niciunul nu a întrebat, public, de ce Institutul de Științe ale Educației a fost exclus din procesul decizional și de ce analiza ISE a fost cenzurată de Daniel David, sub pretextul „bunelor practici europene” sau al unui „peer review”.
Nu știe Dacian Dolean ce înseamnă un peer review sau bune practici europene?
Nu știe Bogdan Cristescu ce înseamnă impactul unei reforme asupra curriculumului și evaluării naționale?
Nu știe Mircea Bertea cum funcționează guvernanța școlară și ce înseamnă consultarea reală în educație?
Nu știe Constantin Cucoș diferența dintre pedagogie aplicată și decizie politică impusă?
Nu știe Cătălin Glava care e rostul cercetării în științele educației, atunci când se redesenează rețeaua școlară?
Nu știe Radu Szekely ce înseamnă pilotare educațională, testare pe scară mică și respect față de date?
Nu știe Mihaela Nabăr cât de grav afectează aceste măsuri copiii vulnerabili și mediul rural?
Nu știe Sorin Costreie ce înseamnă rigoare științifică și asumare publică într-o democrație funcțională?
Nu știe Mircea Dumitru cât de periculos este când cercetarea este ignorată sistematic de decizie?
Nu știe Romiță Iucu ce presupune responsabilitatea publică a unui expert în politici educaționale?
Nu știe Sergiu Pașca ce înseamnă peer review sau bune practici europene?
Nu știe Ovidiu Andronesi cum se face evaluarea riguroasă a impactului unei politici publice?
Nu știe Bogdan Drugă cum arată o decizie fără bază științifică într-un sistem cu pretenții?
Nu știe Ștefan Szedlacsek ce înseamnă autonomie instituțională și libertate academică?
Nu știe Patriciu Achimaș-Cadariu cât de grav este ca politicile publice să ignore complet cercetarea?
Nu știe Mirabela Amarandei-Duminică ce înseamnă comunicare instituțională onestă și etică?
Nu știe Nicolae Hâncu că sănătatea unei societăți începe cu educația ei?
Tăcerea celor 17 consilieri onorifici ai ministrului Educației și Cercetării nu înseamnă neutralitate. Este o validare pasivă a celor mai dure măsuri adoptate în educație în ultimii ani. Când taci și rămâi în poziția oficială, nu ești apolitic. Ești de partea puterii.
Cazul Daniel David arată cât de golită de sens este ideea de „guvernare bazată pe știință” în România. Iar asta în condițiile în care Daniel David a marșat pe combaterea pseudo-științei și pe politici bazate pe date și pe dovezi întotdeauna, de la venirea la minister până în urmă cu o lună, când a început acest al doilea mandat în Guvernul Bolojan.
Institutul de Științe ale Educației este folosit ca argument în comunicate, dar exclus din decizii. Consilierii onorifici sunt etalați ca garanții de profesionalism, dar vocea lor este inexistentă; nu știm dacă ei sunt ignorați, ignoranți sau păstrează tăcerea prin auto-cenzură sau din dorința de a rămâne în grațiile ordonatorului de credite Daniel David, când vine vorba de cele mai controversate măsuri. Consiliul Fiscal este invalidat pentru că datele sale contrazic propaganda, la fel ca datele ISE.
Acest model de conducere nu este nou. Dar este cu atât mai grav cu cât vine de la un ministru care a lansat promisiunea resetării sistemului prin rigoare academică și știință. Ceea ce calcă Daniel David în picioare, astăzi, este nu doar calitatea și așa șubredă oferită de educația românească, dar și ideile de expertiză, știință, cercetare. Omul care a promis că nu va face politici publice pe bază de păreri și opinii, ci pe baze științifice, sfârșește prin a fi primul ministru al Educației și Cercetării care cenzurează oficial cercetătorii, desființează declarativ instituțiile cu expertiză în educație și finanțe și ia poziții împotriva profesorilor, paradoxal doar pentru a susține cu toate puterile opinia șefilor săi de partid.