Daniel David, despre absenteismul elevilor la examenele naționale, cercetat pentru prima dată de Institutul pentru Științele Educației: Știm care sunt cauzele, știm ce ar trebui făcut, așteptăm resursele. Teama mea este că și dacă am avea resurse, de multe ori am observat că autoritățile din zona educației nu înțeleg nevoia specialistului

2.129 de vizualizări
Daniel David / Foto: ubbcluj.ro
Daniel David, profesor de psihologie clinică și științe cognitive clinice, rector UBB, spune că ne aflăm “într-un moment de decizie, dacă vrem să facem ceva”, după ce au fost publicate săptămâna trecută rapoartele de cercetare ale Institului de Științe ale Educației (IȘE) privind neparticiparea elevilor la examenele naționale. La TVR Info, Daniel David a spus că e nevoie de resurse: “Așteptăm resursele pentru a le putea utiliza în acest sens. Dacă știm că avem probleme la Evaluare Națională sau la Bacalaureat, hai să începem cu cei care sunt deja clasa a XI-a, a XII-a. Sigur că îi pregătim, nu facem intervenții diferite”, a spus rectorul UBB, Daniel David.

Daniel David spune că raportat la populația generală, nivelul educațional al populației din România, comparativ cu cel al statelor vestice, “arată rău”. Rectorul UBB precizează că cele două rapoarte au prezentat cauzele neparticipării elevilor la Evaluarea Națională și Bac în 2023 și că autoritățile trebuie să ia o decizie: dacă vor face ceva și dacă vor investi resurse.

Acum avem și o analiză foarte clară a cauzelor, deci știm că există o problemă, știm magnitudinea problemei, știm cauzele principale, chiar dacă nu le știm pe toate, și acum este un moment de decizie: dacă vrem să facem ceva. Momentul de decizie trebuie să se lege evident de intervenții care au legătură cu cauzele care au fost identificate”.

El spune că acum, cu ajutorul acestor concluzii care definesc mai bine cauzele care au dus la neparticiparea unor elevi la Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a și Bacalaureat 2023, investițiile pot fi punctuale și făcute din timp.

“Dacă sunt probleme socio-economice acești copii trebuie să beneficieze de suport socio-economic, pur și simplu. (…) Dacă știm că avem probleme la Evaluare Națională sau la Bacalaureat, hai să începem cu cei care sunt deja clasa a XI-a, a XII-a. Sigur că îi pregătim, nu facem intervenții diferite. Cei care sunt deja clasa a XII-a clar că trebuie să fie ceva mai intensiv pregătiți pentru bacalaureat. Cei care sunt din clasa XI sau a X-a sau a IX-a pot beneficia de alte programe”, spune Daniel David.

Totuși Daniel David remarcă și faptul că de multe ori chiar dacă sunt alocate resurse ar putea apărea probleme: “Teama mea este că și dacă am avea resurse, de multe ori am observat că autoritățile din zona educației nu înțeleg nevoia specialistului”.

Redăm intervenția integrală a rectorului UBB, Daniel David, la TVR Info

Moderator: În aceste condiții în care mulți copii sunt nevoiți să muncească din școlă, care sunt șansele pentru o dezvoltare profesională foarte bună?

Daniel David, profesor de psihologie clinică și științe cognitive clinice, rector UBB: Este evident că șansele sunt foarte scăzute. Noi trebuie să pornim de la observația clară prin comparație cu statele vestice în populația românească nivelul educațional raportat la populația generală arată rău și mai avem de lucru astfel încât tinerii să treacă examenul de Evaluare Națională, de Bacalaureat, să facă mai mult studii superioare în raport cu populația generală. 

Studiile pe care l-ați menționat sunt studii foarte bine făcute, care nu doar că arată un fenomen pe care îl intuiam, îl știam și din alte analize, dar aveți acum și o analiză foarte clară a cauzelor. Deci știm că există o problemă, știm magnitudinea problemei, știm cauzele principale, chiar dacă nu le știm pe toate, și acum este un moment de decizie, dacă vrem să facem ceva. Momentul de decizie trebuie să se lege, evident, de intervenții care au legătură cu cauzele care au fost identificate. Dacă sunt probleme socio-economice, acești copii trebuie să beneficieze de suport socio-economic, pur și simplu. Dacă este nevoie de o neînțelegere a rolului educație și a școlii, am nevoie de mentori personali, am nevoie de consiliere psihologică și în carieră. Dacă au rămas în urmă la anumite materii, cum au fost situații la bacalaureat, ar avea nevoie de o intervenție personalizată pentru a-i ajuta să recupereze. Lucrurile sunt clare: știm care sunt cauzele, știm ce ar trebui făcut. Așteptăm resursele pentru a le putea utiliza în acest sens. 

Moderator: Dacă investim astăzi resursele necesare, în cât timp credeți că apar și rezultatele? Pentru că e cea mai scumpă investiție în educație și rezultatele vin cel mai greu?

Daniel David, profesor de psihologie clinică și științe cognitive clinice, rector UBB: Nu știu, aici. Cred că dacă resursele sunt, nu văd de ce investiția ar trebui să apară prea târziu. Cred că poate să apară foarte repede. Nu? Adică, dacă știm că avem probleme la Evaluarea Națională sau la Bacalaureat, hai să începem cu cei care sunt deja clasa a XI-a, a XII-a. Sigur că îi pregătim, nu facem intervenții diferite. Cei care sunt deja clasa a XII-a, clar că trebuie să fie ceva mai intensiv, pentru a-i pregăti pentru bacalaureat. Cei care sunt din clasa XI-a sau a X-a sau a IX-a pot beneficia de alte programe, dar acțiunile pot fi făcute, și cu siguranță dacă le faci bine, pot să apară și efecte pozitive.

Teama mea este, vă spun sincer, dincolo de faptul că nu știu dacă avem resurse – mereu discutăm dacă avem bani pentru educație, ceea ce pentru mine este un lucru de neînțeles, fiindcă din banii puțini pe care îi avem, în primul rând ar trebui să satisfacem nevoile educaționale și după aceea să ne gândim la celelalte lucruri. Teama mea este că și dacă am avea resurse, de multe ori am observat că autoritățile din zona educației nu înțeleg nevoia specialistului. Dacă ați observat, diverși miniștrii, secretari de stat de-a lungul timpului vorbeau cu curaj și spuneau că o să susțină în școli nevoia de consilieri școlari și că ce va face consilierul școlar și toată lumea se întreba cu groază așa „ce o fi consilierul școlar?” Nimeni nu înțelege ce este consilierul școlar, fiindcă acum, dacă te uiți ce există, consilierii școlari vin cu background-uri diferite. Unii, din zona psihologiei, alții vin din zona științelor educației, alții din zona filosofiei, alții din zona sociologiei. Dacă tu te aștepți ca un sociolog sau un filosof să se ocupe de consiliere psihologică, pentru a-l ține la școală pe elev, pentru a elimina anxietățile sau stresul, este o mare greșeală. Este o mare prostie, că oamenii aceia nu se pricep la așa ceva. Și dacă este psiholog, depinde ce vrei de la el. Că dacă vrei să se ocupe de stres și de anxietate, atunci ai nevoie de un psiholog specialist în psihologie clinică. Toți medicii au specializări. Autoritățile am observat că vor un fel de om orchestră în ceea ce privește, de exemplu, specialistul în zona asta de consiliere școlară, care să se priceapă la toate lucrurile, să facă și un fel de consiliere educațională și psihologică și orientare în carieră, și așa mai departe, ceea ce nu se poate. Este o mare greșeală și de aceea foarte mulți copii, poate, ar merita făcut acest studiu că mulți au beneficiat de servicii de consiliere, dar n-au fost eficiente, de multe ori au fost făcute de specialiști, adică au fost făcute de consilierul din școală, dar consilierul nu era un specialist care trebuia să abordeze tema. Repet, știm care e problema, mă bucur că s-a făcut aceste studii, s-au măsurat bine, le știm magnitudinea, știm ca important să punem resurse, dar să le punem cu cap și să le ducem la specialiștii care pot rezolva problemele pe care le-am identificat. Altfel, dacă vrem să bifăm lucruri, le putem bifa și peste 3 ani o să avem exact aceeași discuție.

Moderator: S-au găsit aceste situații, în care copiilor li s-a transmis că ar fi bine să nu participe la acest examen. Practic, n-au crezut în copiii respectivi, dascălii lor. Și spunea și domnul Fartuștic mai devreme că dacă dascălii n-au crezut, evident că nici copiii nu cred în potențialul lor pe mai departe. Ce vreau să vă întreb e: un dascăl, la catedră, poate să nu creadă în copilul pe care îl are în fața lui?

Daniel David, profesor de psihologie clinică și științe cognitive clinice, rector UBB: Da, acum hai să fim cinstiți. (… ) Adevărul este că unii profesori foarte realiști, făcând evaluarea își dau seama că copilul efectiv nu este pregătit. Putem să trăim într-o lume ideală, în care să comunicăm copiilor că puteți face tot ce vă doriți, care nu e adevărată și dacă nu-i pregătit, nu-i pregătit. Că ar putea să facă altceva, în loc să-l oprească și să-l descurajeze să participe la examen, să îi asigure acces la specialiști, la consiliere, pentru a putea fi pregătit ca să participe la examene, e altceva și sunt de acord cu asta. Adică nu ajunge să spui: „nu ești pregătit. Am observat acest lucru și atunci n-ai ce să cauți la examen”. Nu! Trebuie să-i dai o cale prin care se poate corecta situația, pentru a-i crește șansa. Asta ar trebui să facă un profesor, după mine, competent și realist. A-l încuraja pur și simplu că va reuși, chiar dacă e evident că nu are competență, nu cred că este o atitudine pedagogică adecvată”.

Informații de context

Institutul pentru Științele Educației (ise.ro) a publicat joi, 11 ianuarie, două rapoarte de cercetare: Neparticiparea elevilor la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a 2023 și Neparticiparea elevilor de liceu la examenul de bacalaureat – sesiunea iunie 2023.

Rapoartele au fost solicitate de către ministrul Educației, Ligia Deca, imediat după Evaluarea Națională, după ce Edupedu.ro a semnalat public faptul că peste 15.000 de elevi care erau înscriși în clasa a VIII-a în septembrie 2022 nu au fost nici măcar înscriși la examenul de la finalul clasei a VIII-a, deși înscrierea se făcea automat, de către școală.

Oficialii din Ministerul Educației au încercat la vremea respectivă să arate că nu este nicio problemă cu numărul mare de elevi care nu au participat la Evaluarea Națională. De exemplu, secretarul de stat Florian Lixandru spunea public că motivele pentru care aproape 1 din 10 adolescenti de 14 ani care erau înscriși în clasa a VIII-a în acest an școlar, nu au fost înscriși la Evaluarea Națională sunt două: „diferența de 10% o reprezintă elevii care fie nu au promovat clasa a VIII-a, elevii declarați repetenți, cât și elevii care nu doresc să susțină Evaluarea Națională. Este un procent comparabil cu anii anteriori”.

Rapoartele au apărut public abia pe 10 ianuarie 2024, după ce Edupedu.ro a solicitat Ministerului Educației acest lucru. Conform surselor Edupedu.ro, documentele ar fi fost finalizate și înaintate cabinetului ministrului încă din luna septembrie 2023, dar ar fi fost „ținute la sertar” până în prezent. Documentele fuseseră menționate inlusiv în raportul de bilanț de mandat al ministrului Ligia Deca, deși acestea nu apăreau nicăieri ca fiind publicate, așa că după solicitarea noastră acestea au fost puse pe site-ul institutului în aceeași zi.

Joi, 11 ianuarie 2024, Ligia Deca a semnat personal o scrisoare cu mai multe măsuri cerute școlilor, în marja acestor rapoarte – cel pentru neparticiparea elevilor la EN VIII și cel pentru neparticiparea la Bacalaureat 2023.

Citește și:
Sistem de monitorizare a prezenței la școală a elevilor și asistență la orele profesorilor, printre cele 13 măsuri trimise de Ligia Deca, după ce în premieră au fost făcute rapoartele de cercetare cu neparticiparea copiilor la Evaluarea Națională și BAC
Simularea Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a să fie susținută și de elevii de clasa a VII-a, corigențele să fie date înaintea examenului, iar școlile să completeze în SIIIR și caracteristici ale profesorilor, recomandări în raportul pentru neprezentarea a peste 7 mii de elevi la examenul din 2023
Florian Lixandru, Ministerul Educației: Este foarte important pentru cadrele didactice să știe să lucreze diferențiat cu elevii. Se impun, poate, anumite programe de formare pentru cadre didactice

3 comments
  1. Păi și programele școlare de la noi arată răucomparativ cu cele din sistemele vestice. Adică sunt umflate cu pompa. Vrem rezultate occidentale? Atunci ne-ar trebui și programe occidentale.

  2. La liceele tehnologice proba de bac poate fi la chimie sau biologie. Elevi au mai mult bun simt decat ministeriabilii cu facultate de Filozofie.
    E de la sine înțeles că un Electromecanic sau un Operator pe calculator sau mașină numerică nu are de ce să dea bac-ul la Biologie sau Chimie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Standardele minimale pentru titlurile de conferențiar și profesor universitar, diploma de doctor și atestatul de abilitare în domeniul chimie, contestate de profesori ai Facultății de Chimie – Universitatea din București

Standardele minimale naționale pentru titlurile de conferențiar și profesor universitar, diploma de doctor și atestatul de abilitare în domeniul chimie sunt contestate de reprezentanți ai Facultății de Chimie din Universitatea…
Vezi articolul

Cîmpeanu anunță primele măsuri educaționale pentru copiii refugiați: În 55 de școli din 8 județe se predă în limba ucraineană, dar numărul profesorilor este insuficient / Căutăm printre refugiați cadre didactice / Studenții de la facultățile cu predare în ucraineană ar putea să facă practică pedagogică în școli

În 8 județe din România, cele aflate pe graniță, există 55 de școli și licee cu predare în limba ucraineană, a anunțat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, de la Guvern, după…
Vezi articolul