Proiectul prezidențial “România Educată” este de negăsit, cu 2 zile înainte să fie aprobat de Guvernul României și la 7 ani de la preluarea președinției de către profesorul Klaus Iohannis, cu promisiunea înfăptuirii raportului. Secretari de stat din educație fac acrobații verbale ca să nu spună că nu l-au văzut, rectorii recunosc că nu l-au văzut, iar ceea ce președintele le-a arătat sutelor de oameni chemați în 3 zile la Cotroceni a fost doar o fițuică de 13 pagini, numită „România Educată – Fișă de Sinteză”. Ce sintetizează, însă? Care este raportul integral? Unde vedem ce au produs oamenii președintelui, din 2014 și până acum? Raportul integral „România Educată” nu doar că lipsește înainte de a fi adoptat, dar va fi aprobat de Guvern fără să se știe nimic, într-o lipsă de transparență totală.
Oare Florin Cîțu, Dan Barna și Kelemen Hunor, liderii celor 3 partide care formează coaliția de guvernare, știu ce urmează să adopte prin memorandum săptămâna aceasta? Dacă da, atunci ei devin părtași la vina de a ascunde planul pentru România. Dacă nu, sunt kamikaze.
„Nu o să comentez”. „Vom face public întreg raportul, odată cu asumarea lui de către Guvern, cel mai probabil miercuri, când are loc ședința de Guvern. Urmează să se anunțe ora exactă, dar aceasta este intenția noastră. Am reușit să colectăm dint feedback-urile primite la consultări, am făcut niște ajustări și odată cu asumarea de către Guvern va fi făcut public pentru toți cei care sunt interesați”. (sursa)
„Nu am raportul integral, dar asta nu înseamnă că nu a fost disponibil. Nu știu unde este, am citit în diverse etape diverse documente. Am mai fost o dată la o altă lansare într-o alta etapă a proiectului, sincer să fiu nu îmi amintesc cât de amplu era acel document, iar acum am avut practic propunerea de strategie pentru implementarea proiectului “România Educată”, pe care am citit-o cu mare atenție, cu pixul în mână”. (sursa)
Sunt răspunsurile fără precedent pe care le-am aflat în prima zi din săptămâna în care Guvernul Cîțu ar urma să-și asume prin Memorandum un proiect pe care nimeni din spațiul public nu pare să-l fi văzut.
Cu două zile înainte ca Executivul să-și asume proiectul România Educată, nu știm ce își asumă.
Marile noutăți pe care Sinteza care nu știm ce sintetizează le-a adus în spațiul public au fost reșaparea unor colegii propuse inițial de social-democrați pentru a introduce în universități tineri cu BAC-ul picat, inventarea unui Bacalaureat unic pentru elevii de la toate filierele, indiferent dacă e vorba de teoretic sau tehnologic, ciuruirea profilelor prin introducerea posibilității ca oricine să se transfere de la profesional sau teoretic, introducerea posibilității ca liceele căutate să-și organizeze singure admitere și o reorganizare a inspectoratelor școlare.
N-ai intrat la mate-info? Nu-i nimic, te transferă mama la anul! N-ai luat BAC-ul? Nu-i nimic, așteaptă-l pe cel unic, la care probabil nu vor exista picați la anumite filiere. N-ai luat la facultate? Nu-i nimic, intri la colegiu și până-l termini poate devine recunoscut ca un an la licență.
O altă noutate: introducerea de evaluări anuale de la clasa pregătitoare până la clasa a IV-a. Inundarea cu testări de sistem vine în contextul în care Ministerul Educației refuză de 7 ani să se uite pe datele de la evaluările la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a și să ia măsuri. Nu vrem să vedem clar cine greșește, cine performează și să luăm decizii? Atunci le dăm ministrului și societății date câte nu pot duce!
Surprinzătoare această propunere de inundare a învățământului primar cu evaluări la fiecare clasă chiar în mandatul ministrului care a anunțat digitalizarea evaluărilor de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, corectarea online a testelor și recuperarea imediată a rezultatelor, astfel încât să nu mai așteptăm până în septembrie, deci 4 luni, o diagnoză a sistemului de Educație. Este al doilea ministru care vorbește public despre digitalizarea evaluărilor intermediare, după ce și Monica Anisie a promis acest lucru la preluarea mandatului și a sfârșit prin a le anula, în pandemie. Va reuși Cîmpeanu să ducă la capăt digitalizarea examenelor sau va uita aceste planuri, sub presiunea pe care deja a denunțat-o public, făcută de sistemul din Educație?
De remarcat că negocierile de acum din proiectul “România Educată” par să aibă foarte puțin de-a face cu dezbaterile organizate ani întregi și cu însuși consilierul prezidențial pe Educație care a orchestrat aceste dezbateri. Cea mai dezbătută temă din Sinteză a fost cea a colegiilor universitare, introduse cu acest nume de Ligia Deca în documentul prezentat la Cotroceni și explicate ca școli care vor produce, de exemplu, subingineri.
„Greșit”, aveam să aflăm de la ministrul Sorin Cîmpeanu, în aceeași zi în care Edupedu.ro a publicat sinteza prezidențială prezentată de consilierul prezidențial. Colegiile nu sunt universitare, așa cum negru pe alb scrie în documentul administrației prezidențiale, ci „colegii de învățământ terțiar nonuniversitar”. Și ele nu vor produce subingineri, ci tehnicieni. Detalii aici
Apoi, ce vedem înainte de Sinteza care propune inacțiune totală, pe fond, la universități? Că în CNATDCU se dezbate să nu se schimbe nimic, iar Cîmpeanu face eforturi să șteargă parte din reforma de acum 10 ani.
- Subiectul colegiilor universitare este și cel în care ministrul își trădează pentru a doua oară gașca universitarilor din CNR de care a fost mai apropiat până la preluarea funcției: colegii universitare și bacalaureat care să salveze liceele tehnologice de la rezultatele proaste înregistrate anual.
- Primul semnal al edulcorării standardelor pe care altminteri le pronunță riguros la aproape fiecare ieșire publică? Propunerea ca doctoratele să fie acordate direct de universitățile pe care le acuză că sunt vinovate de majoritatea plagiatelor, propunere lansată de CNR-ul pe care l-a condus și înnoită de CNR-ul condus de rectorul UBB Daniel David. Dacă specialiștii din universitatea pe care ministrul o conduce la al treilea mandat de rector au putut ca în urma examinării și a discuțiilor față în față să îl facă conducător de doctorate pe Laurenţiu Baranga, fără ca acesta să fi avut nu numai studii în domeniu, dar nici măcar diplomă de Bacalaureat pentru a cărei falsificare a fost reținut, atunci ce i-ar putea opri să-și dea și să-și refuze titluri de doctor fără o minimă verificare, într-o prietenie sau răfuială nedescoperită de nicio comisie externă?
- De remarcat aici și poziția fără precedent a conducerii CNATDCU, care paradoxal refuză constant solicitarea aceluiași ministru Sorin Cîmpeanu de evaluare integrală a tuturor tezelor de doctorat sesizate de plagiat și de creare a unui secretariat propriu CNATDCU care să trieze sesizările valide. De neînțeles cum Mircea Dumitru, profesorul care a organizat o comisie de analiză a plagiatelor la Universitatea din București și a pronunțat verdictul de Plagiat în cel mai sonor caz – cel al lui Victor Ponta – se întoarce acum la 180 de grade și susține că CNATDCU nu poate analiza in integrum o teză de doctorat. Potrivit acestuia, secretariatul CNATDCU ar putea opri de la analiză o sesizare validă, pe motiv că nu aduce niciun element de noutate, iar pe de altă parte evaluarea in integrum s-ar putea transforma într-o capcană care să oblige comisia să revizuiască integral tezele la orice sesizare. Propunerea sa a fost ca din acest punct de vedere regulamentul să rămână neschimbat.
Revenind însă la fițuică, dacă ceea ce are mai bun proiectul România Educată este ceea ce am văzut în Sinteza care nu știm ce sintetizează, atunci reforma lui Iohannis cultivă mediocritatea universităților și satisfacerea marilor licee. Aproape nimic real pentru elev, pentru școlile de la sat și pentru educarea României, promisă de 7 ani.
Nimic schimbat la gimnaziu, unde toate studiile și rezultatele arată că avem o problemă uriașă. După 9 ani de școală, copiii care acum au terminat clasa a VIII-a au reușit să ia peste 5 la Evaluarea Națională în proporție de 77%, la fel ca din 2013 încoace. În învățământul primar, în afară de noi evaluări, nimic concret pentru copii. Nicio atingere adusă profesorilor. Nicio restructurare concretă și urgentă a formării și angajării profesorilor. Nicio modificare clară a programului școlar și a materiilor.
De remarcat diferența majoră între fițuica de 13 pagini pe care se duce toată discuția despre România educată și așteptarea creată de consilierul prezidențial Ligia Deca, prezentă la majoritatea dezbaterilor pe educație organizate în ultimele luni. Acolo, pe lângă problemele urgente, oficialul a vorbit aproape de fiecare dată de lucruri ce presupuneau o viziune a schimbării, precum digitalizarea/Smart Edu sau educația media sau educația pentru copiii cu nevoi speciale etc., elemente concrete care s-au evaporat în Sinteza care nu știm de sintetizează.
P.S. România educată integral este așteptată în săptămâna în care un secretar de stat din educație explică în clar, fără precedent, cum 2 note de la Evaluarea Națională au fost modificate din pix de profesorii corectori, prin negociere ca la talcioc. Comisia de examen a schimbat nota elevei din Galați, ca la restaurant: pentru că profesorii au încurcat nota 8,40 cu 3, la contestații au recorectat și i-au pus 8,25, pentru ca nota finală să fie totuși 8,40, cu 15 sutimi din buzunar doar ca să-și repare greșeala! Iar 3-ul este dat elevului care a primit 8,40 inițial fără nicio bază legală, fără să fi existat vreo contestație depusă pe acea notă. Nimic nu este acoperit de ordin de ministru, totul încalcă metodologia în vigoare.
Dacă astfel negociază funcționarii ministerului legislația, oare ce și cum negociază transpartinic politicienii, în cel mai mare secret, proiectul “România” Educată lansat ca cea mai mare dezbatere din istoria recentă a țării?