Rectorul Universității Politehnica din Timișoara (UPT), Florin Drăgan, a declarat că decidenții din România trebuie să fixeze domeniile esențiale pentru dezvoltarea țării, astfel încât să fie clar unde trebuie să ajungă investițiile pentru formarea specialiștilor, potrivit unui comunicat al instituției, primit pe adresa redacției. În plus, acesta a subliniat că Ministerul Educației și Cercetării trebuie să ia, alături de experți în Educație din țară și din străinătate, măsuri pentru rezolvarea problemelor nerezolvate de ani întregi.
„Este nevoie de măsuri care să țină cont de angajabilitate, atunci când vorbim de finanțarea universităților. Trebuie stabilite domeniile prioritare la nivel de țară pentru dezvoltarea României. Mulți politicieni au început să vorbească despre ele, însă noi nu avem nimic concret și adaptat la realitatea în care trăim. Enumerarea vagă a unor domenii nu înseamnă că știm în ce să investim pentru pregătirea viitorilor specialiști”, a subliniat rectorul.
În contextul în care sistemul de învățământ românesc a fost vizat de măsuri cu impact negativ, iar suma alocată din PIB pentru educație a rămas sub media europeană, „este o nevoie mai mare ca niciodată ca ministerul să se așeze la masă cu experți în educație, inclusiv din diaspora, pentru a începe să găsim soluții la problemele pe care le avem de ani de zile”, a atras atenția Florin Drăgan.
Un alt punct atins de rectorul UPT este acela al sprijinului oferit studenților. El avertizează că „dacă nu reușim să păstrăm studenții în sistem și să le oferim șanse reale de finalizare a studiilor, efectele scăderii natalității se vor resimți și mai puternic”.
Rectorul a mai precizat că, în contextul în care bursa socială de care beneficiază studenții „acoperă doar cazarea la cămin și cel mult o masă pe zi la cantină”, studenții „care urmează să vină la studii dintr-un oraș mai mic într-un oraș universitar, se gândesc de două ori dacă vor face acest pas”.
Florin Drăgan a mai precizat că deficiențele sistemului de învățământ superior își au rădăcina în învățământul preuniversitar. Astfel, acesta a criticat măsura creșterii numărului de elevi dintr-o clasă, luată în contextul scăderii natalității și al menținerii abandonului școlar, motivând că orice măsură care pune „presiune suplimentară pe școli și pe profesori”, va reduce calitatea actului de predare și va afecta, în consecință, nivelul de pregătire al elevilor.
„Noi am crescut numărul de elevi în clasă, însă natalitatea este pe un trend descendent și avem din ce în ce mai puțină populație școlară. Semnalele de la profesorii din licee sunt clare: nu au cum să se ocupe de 30 de elevi în același timp, la fel cum se ocupa atunci când erau 25-26. Scăderea natalității, dublată de menținerea abandonului școlar la niveluri ridicate, va reduce semnificativ numărul tinerilor care ajung în învățământul superior și, ulterior, pe piața muncii”.
„Nu putem compensa declinul demografic prin decizii administrative care pun presiune suplimentară pe școli și profesori. Avem nevoie de investiții în formarea cadrelor didactice, de stabilitate managerială în școli și de politici coerente care să urmărească reducerea abandonului, nu accentuarea lui. În majoritatea școlilor din țară, directorii au mandate interimare, lucru ce face ca ei să aibă o autoritate slăbită”, a completat acesta.
El a mai menționat că neglijarea domeniului Cercetării, care ar trebui să fie legat de Educație, România va pierde „oportunități majore de dezvoltare” și va amplifica propria „dependență de forță de muncă slab calificată”.