Marian Anghel, director al Liceului Teoretic „Petre Pandrea” din Balș, a vorbit despre formarea profesorilor și a afirmat că ar vrea să fie „foarte aplicată și cu activități care țin de prezență în clasă”. „Una este să ai curs teoretic și să știi ce ai de făcut, alta e să fii în fața a, nu știu, 20 și ceva de tineri acum la liceu, care sunt mult mai provocatori decât generațiile noastre”, a precizat acesta. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
- Marian Anghel este și președintele asociației directorilor Comunitatea pentru Excelență în Management Școlar (CEMS).
Directorul Liceului Teoretic „Petre Pandrea” din Balș a spus că provocările s-au schimbat foarte mult, în ultimii ani, din partea părinților și din partea elevilor:
„Cred că sunt încă trei lucruri pe care aș vrea să le adaug. Unul se suprapune cu ce a spus colega mea: faptul că de multe ori sunt procese formalizate. Și inspecțiile, probele nu sunt cumva corelate cu nevoile reale din școală. Și aici aș mai adăuga ceva: provocările s-au schimbat foarte mult, în ultimii ani, din partea părinților, din partea elevilor, în mod special. Sunt comportamente diferite. De foarte multe ori, profesorii care vin în școală vin cu această teamă, pentru că știu că în unele clase este foarte greu să faci ceea ce auziseră că se poate face într-o clasă, pentru că elevii sunt diferiți. Și asta nu e din cauza profesorului care ajunge în fața lor, ci sunt multe alte cauze în spate.”
Marian Anghel a vorbit despre necesitatea unei formări care să presupună activități care țin de prezența la clasă:
„Prin urmare, dacă aș vrea să se întâmple ceva, aș vrea ca formarea să fie foarte aplicată și cu activități care țin de prezență în clasă și de rezultate în clasă, pentru că una este să ai curs teoretic și să știi ce ai de făcut, alta e să fii în fața a, nu știu, 20 și ceva de tineri acum la liceu, care sunt mult mai provocatori decât generațiile noastre (…). Cred că ține cumva de modul în care se face formarea și cât de aplicată, pe contextul real în care ne desfășurăm activitatea, pe faptul că sunt foarte puțini tineri și cred că în licee sunt extrem de puțini tineri (profesori – n.red). (…)”
Cadrul didactic a adus în atenție că sunt din ce în ce mai puțini tineri care vor să urmeze o carieră în învățământ:
„Este mai degrabă o problemă a sistemului să se întrebe de ce nu mai vin profesori tineri, iar după aceea să ne întrebăm cum ar trebui să apară acea formare atât de aplicat încât să vină și să facă față, pentru că ăsta e cuvântul, să faci față unui colectiv de 25 de adolescenți din ziua de astăzi ca – după ce creezi o relație cu ei, îi înțelegi, ei te înțeleg pe tine, se creează acea conexiune – să existe și învățare, și formare de competențe. Sunt mai mulți pași obligatorii care, din păcate, sunt săriți de foarte multe ori.”
Informații de context
Legea Educației Iohannis-Deca prevede că din 2029 vor putea fi angajați ca profesori în gimnaziu și liceu numai studenții care au parcurs, obligatoriu, un masterat didactic de 1 an sau de 1 an și jumătate (articolul 176 din Legea învățământului preuniversitar 198/2023).
Academia Română a organizat joi, 9 octombrie 2025, o dezbatere cu tema „Masteratul didactic, încotro?”, la care au participat ministrul Daniel David și profesorii Romiță Iucu, Rodica Zafiu, Liviu Ornea, Lucian Ciolan, Cătălin Glava, Oana Fotache Dubălaru și Marian Ilie, potrivit TVR Info. Atât Rodica Zafiu, cât și Cătălin Glava au susținut explicit ideea obligării studenților care vor să devină profesori să parcurgă și masteratul didactic, dar și un masterat de specialitate, deși în specialitate studenții tocmai au absolvit facultatea.
Conferențiarul Cătălin Glava a propus în spațiul public obligativitatea parcurgerii unui masterat de specialitate de către studenții care vor să devină profesori în școlile gimnaziale și licee, pe lângă masteratul didactic obligatoriu deja prin lege.
Profesorii universitari atrag atenția că masteratul didactic scurtat la doar 1 an și 1 an și jumătate de fosta ministră Ligia Deca prin propria Lege a educației nu respectă standardele Bologna. Un student care ar urma să facă masteratul de 1 an sau 1 an și jumătate prevăzut de fosta ministră „nu se poate duce la doctorat dacă va dori vreodată” și „are o problemă cu cadrul european al calificărilor, cu recunoașterea calificărilor la nivel european”, a avertizat Lucian Ciolan, prorector al Universității din București.
Reformarea pregătirii viitorilor profesori prin desființarea DPPD-urilor și înlocuirea pregătirii psihopedagogice și didactice aplicate de aceste departamente prin noile masterate didactice de 2 ani a fost introdusă în lege pentru prima dată în 2011, în Legea Miclea-Funeriu. Universitățile au respins, însă, desființarea DPPD-urilor, astfel că primele masterate au apărut abia în 2020, ca urmare a deciziei ministrului de la acea vreme, Monica Anisie. Preluarea și în Legea educației Deca-Iohannis din 2023 a obligativității ca studenții care vor să devină profesori în școli gimnaziale și licee să parcurgă masterate didactice va conduce, cel mai probabil, de la aplicare, la dispariția unora dintre masteratele de specialitate la care predau parte dintre profesorii care nu sunt din zona psihopedagogică.
Pentru a contracara dispariția unora dintre masteratele de specialitate care nu vor mai fi alese de studenți, parte dintre profesorii din universitar propun obligarea prin lege a studenților să urmeze și masterate de specialitate, nu doar didactice, pentru a deveni profesori în preuniversitar, deși în specialitate au absolvit deja studiile de licență.
Mai mulți profesori universitari au criticat dur propunerea unui masterat didactic scurtat, avertizând că aceasta riscă să diminueze pregătirea de specialitate a viitorilor profesori. Printre aceștia se numără Oana Fotache Dubălaru, decan al Facultății de Litere (UB), care a spus la TVR Info că actuala formulă „e aproape integral pedagogică, fără formare de specialitate”:
„Nu e doar o problemă de durată, e o problemă de fond. Nu e de ajuns să știi metode de predare, dacă nu știi conținuturi.”
Și Rodica Zafiu, profesoară la aceeași facultate, a propus o alternativă: 3 ani de licență, 2 ani de masterat de specialitate și 1 an de masterat didactic, o formulă care ar asigura atât competența științifică, cât și pregătirea practică. „Este ideal, chiar dacă pare neeconomic și scandalos”, a spus Zafiu.
De la Iași, profesorul Ionel-Dumitrel Ghiba, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, a avertizat la rândul său că scurtarea perioadei de formare „va afecta calitatea pregătirii profesorilor și, implicit, performanțele elevilor”. Fostul ministru Daniel Funeriu, inițiatorul masteratului didactic de doi ani din Legea educației 1/2011, a declarat că actualul proiect „diminuează pregătirea de specialitate” și că Daniel David este „prizonierul unei legi care nu îi aparține”.
Într-o analiză publicată pe Edupedu.ro, jurnalista Raluca Pantazi a criticat dezbaterea privind dublul masterat, considerând-o „o propunere de un ridicol evident”, menită să mențină controlul universităților asupra formării viitorilor profesori și să aducă bani suplimentari din bugetul public.