Formula folosită „istoric” pentru alocarea fondurilor bugetare pentru finanțarea universităților de stat din România „este un rezultat eminamente politic și nu unul tehnic”, așa cum este în țări precum Marea Britanie, acuză Mihai Păunescu, prorector al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), într-un articol publicat pe Contributors.ro. El susține că formula avantajează „o coaliție majoritară formată” din universitățile tehnice, de medicină și de arte și apreciază că formula este rezultatul unui „raport dezechilibrat de putere între tipuri diferite de universități”, într-un mediu universitar unde „politica alianțelor este strâns legată de politica de partid și de alianțele politice la nivel național”.
El pleacă în analiza sa de la faptul că a fost pus în consultare proiectul metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanțarea universităților de stat în anul 2026. Metodologia se actualizează anual. Ca până acum metodologia prevede, la Art. 5, că finanțarea de bază se alocă proporțional cu numărul de studenți, raportat la o serie de coeficienți:
- „Sumele atribuite fiecărei instituții de învățământ superior pentru finanțarea de bază, pentru studenții înmatriculați pe baza cifrelor de școlarizare primite de instituția de învățământ superior, într-un program de studii universitare de licență și de master, se alocă proporțional cu numărul de studenți echivalenți unitari ai acestora. Numărul de studenți echivalenți unitari ai instituției de învățământ superior se determină prin ponderarea numărului fizic de studenți ai acesteia cu coeficienții de echivalare și de cost”.
Potrivit lui Mihai Păunescu, „’noua’ veche metodologie (…) consacră un principiu valabil încă din 1999, acela al finanțării pe student, finanțarea fiind astfel orientată în funcție de serviciile educaționale prestate de universități și nu neapărat de costurile pe care le incumbă funcționarea acestora”. Și explică:
- „Formula de finanțare este în esență bazată pe echivalarea studenților fizic înmatriculați în universități, folosind anumiți coeficienți de cost ce ar trebui să reflecte raporturile de costuri între domenii de studii. De pildă, un student fizic înmatriculat la învățământul tehnic reprezintă, aproximativ, echivalentul a doi studenți fizic înmatriculați la învățământul în științe sociale. Pe baza acestei formule, alocarea financiară pe care o primește o instituție de învățământ superior tehnic este cu aproximativ 75% mai mare față de una pe care o primește o instituție de învățământ superior în științe sociale, la același număr de studenți înmatriculați.”
Prorectorul SNSPA afirmă că formula este „originală și nu se folosește aproape nicăieri în lume”. Și susține, în articolul publicat pe Contributors.ro: „Formula de finanțare folosită în cazul nostru este un rezultat eminamente politic și nu unul tehnic (ca în UK de pildă). Ea reflectă puterea diferențiată, obținută în timp, de anumite universități și conducătorii lor în raport cu alte universități.”
Potrivit lui Mihai Păunescu, „o coaliție majoritară formată din universitățile tehnice, cele de medicină și cele de arte (care primesc și alocări suplimentare prin diferite alte supape financiare în schimbul alinierii la votul majoritar) menține o formulă de alocare care avantajează masiv aceste universități. Procesul este unul exclusiv politic și nicidecum tehnic. Este invocată necesitatea unor principii și calcule tehnice doar atunci când se pune problema revizuirii formulei, pentru a bloca orice tentativă de acest gen, dar niciodată ca argument pentru menținerea acesteia. Legitimitatea menținerii formulei este construită pe argumentul stabilității, al menținerii status-quo-ului, dar și al recunoștinței față de minister și eforturile acestuia de a aduce bani în sistem.
Profesorul apreciază că, în aceste condiții, „este nevoie nu doar de o reajustare a coeficienților, ci de o schimbare profundă a modului în care sunt finanțate universitățile” – pe larg în articolul Contributors.ro.
Amintim că schimbarea modelului de finanțare a universităților de stat este solicitată de mai multă vreme de către Consorțiul Universitaria, ce reunește principalele universități generaliste din țară. În primăvară, acestea cereau revizuirea modelului pe baza unui „cost real per student” și o finanțare diferențiată în urma evaluării și clasificării universităților în funcție de activitățile de cercetare. Noua clasificare a universităților românești în universități de educație, de educație și cercetare, respectiv de cercetare avansată este valabilă din iunie 2025, dar nu este luată în calcul în actualul proiect de metodologie.
Consorțiul Universitaria – din care face parte și Universitatea Babeș-Bolyai, al cărei rector autosuspendat este Daniel David, actualul ministru al Educației și Cercetării – cere de mulți ani această revizuire, fără rezultat.
Iar în vara acestui an Marian Preda, rectorul Universității din București, aprecia pentru Edupedu.ro că „ce nu merge bine în România, în general – și de aceea vedeți acele clasamente – este finanțarea sau stimularea performanței”.
Foto: © Tero Vesalainen – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.