Într-o clădire din anii ’60 de lângă Houston se află „creierul” misiunilor lunare americane, locul din care va fi coordonată și Artemis II, prima misiune cu echipaj spre Lună după mai bine de 50 de ani. Deși tehnologia s-a schimbat radical, principiul de bază a rămas același: o echipă centralizată, condusă de un director de zbor, monitorizează fiecare detaliu al misiunii și ia deciziile critice în timp real, relatează BBC.
Centrul de control conceput de Christopher C. Kraft în perioada cursei spațiale a devenit un model care „a trecut testul timpului”, spun oficialii NASA. Astăzi, într-o versiune modernizată, echipele Artemis lucrează în același mod: comunică permanent cu astronauții, trimit comenzi și urmăresc în timp real totul – de la traiectorie și propulsie până la semnele vitale ale echipajului, în ture non-stop.
Diferențele față de epoca Apollo sunt însă vizibile.
Consola cu butoane masive și monitoare alb-negru a fost înlocuită de ecrane tactile și computere moderne, iar atmosfera s-a schimbat radical: fumatul a dispărut, cănile de porțelan au fost înlocuite de recipiente moderne, iar echipele sunt mult mai diverse, nu doar tineri ingineri bărbați, ca în anii ’60, potrivit postului public de radio și televiziune din Marea Britanie.
- Misiunea Artemis II, programată în prezent pentru aprilie 2026, va trimite patru astronauți dincolo de Lună, mai departe decât a ajuns vreodată un echipaj uman. Controlul de la sol va avea rolul esențial de a menține traiectoria corectă și de a aduce echipajul în siguranță pe Pământ după aproximativ 10 zile, într-o misiune cu riscuri majore și mize ridicate, conform sursei citate.
În spatele echipei principale din sala de control există însă și o structură mai puțin vizibilă: un grup de ingineri care au construit nava Orion și care analizează în detaliu fiecare sistem. Aceștia nu intervin direct în operare, dar sunt esențiali pentru rezolvarea problemelor tehnice complexe, folosindu-și cunoștințele aprofundate despre fiecare componentă a navei.
Chiar dacă tehnologia este mult mai avansată decât în era Apollo, filosofia rămâne aceeași: orice scenariu trebuie anticipat. De la simulări în care „se strică zece lucruri în trei ore” până la decizii critice precum trimiterea navei spre Lună, succesul misiunii depinde de pregătirea echipei de la sol. Iar lecțiile dure din trecut, inclusiv accidentele spațiale, continuă să influențeze fiecare decizie luată în centrul de comandă, mai notează BBC.