Ce se poate face pentru a întări autoritatea profesorilor? Georgeta Pânișoară, profesor la Catedra de Psihologie aplicată și Psihoterapie de la Universitatea din București, propune regulamente mult mai clare, astfel încât părinții să știe până unde pot interveni și cât de mult și cursuri de civism pentru elevi. Ecaterina Vrășmaş, profesor la Catedra de Pedagogie a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației de la Universitatea din Bucureşti, a propus regândirea regulamentelor școlare în colaborare cu familia și pregătirea profesorilor. „Profesorii trebuie în așa fel pregătiți încât să fie încurajați că pot gestiona anumite comportamente“, a spus cadrul didactic.
Intervențiile au avut loc la dezbaterile pe proiectele legilor Educației din comisia de învățământ din Camera Deputaților, pe 12 aprilie, 2023, unde s-au făcut propuneri de amendamente care să întărească rolul și statutul profesorului în școală și în societate.
Georgeta Pânișoară: O parte din autoritatea profesorilor s-a pierdut din cauza rolurilor pe care unii părinți, fără să aibă baze științifice în adoptarea acelor roluri, și le-au luat
„Poate la întărirea acestei autorității cadrului didactic din învățământul preuniversitar, autoritate care a tot fost săpată încet-încet de-a lungul anilor, ar contribui niște regulamente mult mai clare, care să fie aprobate în școli la începutul fiecărui an școlar, astfel încât părinții să știe până unde pot interveni și cât de mult pot interveni, pentru că până la urmă procesul de educație este al școlii și al profesorilor și o parte din această autoritate, în principiu, s-a pierdut din cauza rolurilor pe care unii părinți, fără să aibă baze științifice în adoptarea acelor roluri, și le-au luat.
Copiii de astăzi sunt crescuți de generația X și generația Y, care au trecut printr-o școală dură și autoritară și care s-au gândit, în principiu, să nu mai fie școala atât de dură și de autoritară pentru copiii lor și s-a pierdut încet-încet din autoritate.
Mă gândeam cum Japonia are un curs de civism și în spațiul românesc nu prea se vorbește despre etică, nu prea se vorbește despre modele. Ca om al catedrei de psihologie, aș accentua ideea acesta că în centrele de educare oricum vor ajunge un număr minim de copii, pentru că părinții vor face orice ca să nu ajungă copiii lor acolo. Așadar, trebuie să lucrăm la sursă și la cauză, la ceea ce se întâmplă până să fie ei pedepsiți.
Mă gândeam la ideea asta cu centrele de reeducare, cu camerele de reeducare în școală, dacă nu vor fi foarte complicat de introdus și atunci poate copiilor acestora ar fi bine să le propunem un curs de civism, de valori, de modele, măcar teoretic, pentru că în spațiul nostru, într-un fel sau altul, nu prea vorbim despre lucrurile acestea. Dacă ei nu au aceste modele din familie, cine să le predea aceste modele? Până la urmă, tot pe umerii școlii ajunge ideea de civism sau de etică. Dacă nu se vorbește deloc în spațiul public, ei practic nu știu ce înseamnă lucrurile astea.
Poate dacă școala ar promova mai bine ideea aceasta de bunăstare a copilului, părintele ar fi un pic mai binevoitor în a accepta lucrurile bune pe care școala dorește să le facă pentru copiii lor“.
Ecaterina Vrășmaş: Cred că primul lucru este regândirea regulamentelor școlare în colaborare cu familia și accentuez acest lucru
„Nu este o problemă simplă sunt foarte multe variabile. Probabil că prima și cea mai importantă chestiune este să regândim modul în care se scriu și se aplică regulile sociale în școală, deci avem nevoie de regulamente clare.
A doua chestiune, aceste regulamente trebuie să țină seama în primul rând de familia copilului și relația cu familia, care este în acest moment destul de deteriorată, dar și de drepturile copilului și de schimbările profunde în modul de manifestare în comportamentele actualei generații firești. Viața schimbă generații întregi și avem o viață complexă care se reflectă asupra copiilor noștri.
A treia chestiune care este de asemenea dependentă de științele educației și de pedagogie, pregătirea profesorilor. Profesorii trebuie în așa fel pregătiți încât să fie încurajați că pot gestiona anumite comportamente și că sunt în fața unor provocări a comportamentelor pe care le întâlnesc în fiecare zi la școală“.
Georgeta Pânișoară este conferențiar universitar la Catedra de Psihologie a Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, conducător de doctorat (din 2017), conform unibuc.ro. Predă cursuri de psihologia învățării, dezvoltarea socio-emoțională a copilului și adolescentului, managementul resurselor umane in instituții educaționale, comportamente organizațional-aplicative, training organizațional etc.
Ecaterina Vrășmaș a finalizat în 1975, ca șef de promoţie, Facultatea de Filosofie, secţia de pedagogie-lb franceză, conform unibuc.ro. Pană în 1995 a fost profesor logoped în Bucureşti. În 1995 a obținut doctoratul şi a început activitatea la Universitatea din Bucureşti. Din 2005 este profesor universitar şi din 2009 conduce doctorate. Din 2014 coordonează în cadrul şcolii doctorale Centrul de Cercetare si Promovare a Echităţii în Educaţie. Din 2017 este profesor emerit la Universitatea din Bucureşti.