Georgeta Pânișoară, profesor: Copiii de astăzi sunt crescuți de generațiile care au trecut printr-o școală dură și autoritară și s-au gândit să nu mai fie școala la fel și pentru copiii lor și s-a pierdut încet-încet din autoritate

37.946 de vizualizări
Foto: INQUAM Photos – George Călin
Ce se poate face pentru a întări autoritatea profesorilor? Georgeta Pânișoară, profesor la Catedra de Psihologie aplicată și Psihoterapie de la Universitatea din București, propune regulamente mult mai clare, astfel încât părinții să știe până unde pot interveni și cât de mult și cursuri de civism pentru elevi. Ecaterina Vrășmaş, profesor la Catedra de Pedagogie a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației de la Universitatea din Bucureşti, a propus regândirea regulamentelor școlare în colaborare cu familia și pregătirea profesorilor. „Profesorii trebuie în așa fel pregătiți încât să fie încurajați că pot gestiona anumite comportamente“, a spus cadrul didactic.

Intervențiile au avut loc la dezbaterile pe proiectele legilor Educației din comisia de învățământ din Camera Deputaților, pe 12 aprilie, 2023, unde s-au făcut propuneri de amendamente care să întărească rolul și statutul profesorului în școală și în societate.

Georgeta Pânișoară: O parte din autoritatea profesorilor s-a pierdut din cauza rolurilor pe care unii părinți, fără să aibă baze științifice în adoptarea acelor roluri, și le-au luat 

„Poate la întărirea acestei autorității cadrului didactic din învățământul preuniversitar, autoritate care a tot fost săpată încet-încet de-a lungul anilor, ar contribui niște regulamente mult mai clare, care să fie aprobate în școli la începutul fiecărui an școlar, astfel încât părinții să știe până unde pot interveni și cât de mult pot interveni, pentru că până la urmă procesul de educație este al școlii și al profesorilor și o parte din această autoritate, în principiu, s-a pierdut din cauza rolurilor pe care unii părinți, fără să aibă baze științifice în adoptarea acelor roluri, și le-au luat. 

Copiii de astăzi sunt crescuți de generația X și generația Y, care au trecut printr-o școală dură și autoritară și care s-au gândit, în principiu, să nu mai fie școala atât de dură și de autoritară pentru copiii lor și s-a pierdut încet-încet din autoritate.

Mă gândeam cum Japonia are un curs de civism și în spațiul românesc nu prea se vorbește despre etică, nu prea se vorbește despre modele. Ca om al catedrei de psihologie, aș accentua ideea acesta că în centrele de educare oricum vor ajunge un număr minim de copii, pentru că părinții vor face orice ca să nu ajungă copiii lor acolo. Așadar, trebuie să lucrăm la sursă și la cauză, la ceea ce se întâmplă până să fie ei pedepsiți.

Mă gândeam la ideea asta cu centrele de reeducare, cu camerele de reeducare în școală, dacă nu vor fi foarte complicat de introdus și atunci poate copiilor acestora ar fi bine să le propunem un curs de civism, de valori, de modele, măcar teoretic, pentru că în spațiul nostru, într-un fel sau altul, nu prea vorbim despre lucrurile acestea. Dacă ei nu au aceste modele din familie, cine să le predea aceste modele? Până la urmă, tot pe umerii școlii ajunge ideea de civism sau de etică. Dacă nu se vorbește deloc în spațiul public, ei practic nu știu ce înseamnă lucrurile astea. 

Poate dacă școala ar promova mai bine ideea aceasta de bunăstare a copilului, părintele ar fi un pic mai binevoitor în a accepta lucrurile bune pe care școala dorește să le facă pentru copiii lor“. 

Ecaterina Vrășmaş: Cred că primul lucru este regândirea regulamentelor școlare în colaborare cu familia și accentuez acest lucru

„Nu este o problemă simplă sunt foarte multe variabile. Probabil că prima și cea mai importantă chestiune este să regândim modul în care se scriu și se aplică regulile sociale în școală, deci avem nevoie de regulamente clare. 

A doua chestiune, aceste regulamente trebuie să țină seama în primul rând de familia copilului și relația cu familia, care este în acest moment destul de deteriorată, dar și de drepturile copilului și de schimbările profunde în modul de manifestare în comportamentele actualei generații firești. Viața schimbă generații întregi și avem o viață complexă care se reflectă asupra copiilor noștri.

A treia chestiune care este de asemenea dependentă de științele educației și de pedagogie, pregătirea profesorilor. Profesorii trebuie în așa fel pregătiți încât să fie încurajați că pot gestiona anumite comportamente și că sunt în fața unor provocări a comportamentelor pe care le întâlnesc în fiecare zi la școală“. 

Georgeta Pânișoară este conferențiar universitar la Catedra de Psihologie a Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, conducător de doctorat (din 2017), conform unibuc.ro. Predă cursuri de psihologia învățării, dezvoltarea socio-emoțională a copilului și adolescentului, managementul resurselor umane in instituții educaționale, comportamente organizațional-aplicative, training organizațional etc.

Ecaterina Vrășmaș a finalizat în 1975, ca șef de promoţie, Facultatea de Filosofie, secţia de pedagogie-lb franceză, conform unibuc.ro. Pană în 1995 a fost profesor logoped în Bucureşti. În 1995 a obținut doctoratul şi a început activitatea la Universitatea din Bucureşti. Din 2005 este profesor universitar şi din 2009 conduce doctorate. Din 2014 coordonează în cadrul şcolii doctorale Centrul de Cercetare si Promovare a Echităţii în Educaţie. Din 2017 este profesor emerit la Universitatea din Bucureşti.


32 comments
  1. Singura solutie: Atribuirea in contul parintelui a raspunderii exclusive a faptelor antisociale savarsite de elev, adica AMENDA. Cand o sa ii arda la buzunar atunci o sa se implice in educatia progeniturii si parintii. Pana atunci, sa va tot asteptati la profesori loviti, agresati, ignorati si tratati ca un cos de gunoi de catre elevii institutiilor de invatamant de nivel social mediu si jos (scoli generale din ghetouri, licee tehnologice)

  2. S-a spus bine tot dar nimeni absolut nimeni nu spune ca o ora din toata curicula asta de invatamint sau educatie care e facuta din gradinita e degeba .Dl ala ce tot apare pe la toate tv si care ar putea spune ca educatia dupa cele 10 porunci explicate pe intelesul copiilor de mici ar fi un mare plus pentru toti.Nu sa le spui ce a facut Cain cu Abel si cum sa darimat Babilonul si sa deseneze iad si rai iar tu ca prof in special preotese sa pedalezi pe fcbook sa vizualizezi toate postarile tatelor care nu au alta actv.si sa dai copiilor pelinie 10 sau fb ei neraminind cu nimic dupa 10 clase de religie.Dar materia asta e atit de tabu incit nimeni nu vrea sa zica nimic. Ps manualele de religie nu sint folosite deloc sau aproape cm le impart toamna asa le preiau si am indepozit noi si de acum 6-7 ani noi si inca mai vin .Nu e risipa?

  3. Acest articol, inca din titlu este dovada cea mau clara ca la varful sistemului de educatie predau persoane care nu au habar despre ce vorbesc. Nu sunt in stare sa evalueze nici macar distanta intre generatii. Generatia mea a terminat studiile doctorale in 1995 (moment in care educatia clasica si dura, dar eficienta a intrat in colaps) iar copiii nostri au la randul lor copii, care in toamna incep scoala sau gradinita. Asadar, pana si aceia care au terminat doctorat in 1995 – si au facut tarziu copii – sunt acum bunici!
    Daca aceste autoare sunt realmente si cadre la Institutul de stiinte ale Educatiei si dau doktorate, nu e de mirare starea in care a ajuns invatamantul!

  4. in perioada 1990 -1999 în școală era foarte mult buling , mâncai bătaie de la elevii mai mari iar educatoarele 1-4 te rupeau cu bataia , iar de la 5-8 la fel . profesori care îți lipeai guma de mestecat in cap. și alte minunății…. te făceau de rușine in fata clasei și alte metode de a te face de râs

  5. Participarea la cursuri despre relații, de exemplu cursul “Noi 2”, ar face mult bine. Învățăm principii generale de relaționare, și despre cum identificăm și cum vorbim în valorile elevilor, sau, după caz, ale părintelui. Cum prin întrebări ajutăm elevii să facă un plan pentru a rezolva singuri o problemă, fapt ce le crește stima de sine, le hrănește nevoile psihologice de bază. Regulile, comportamentul îmbunătățit sunt CONSECINȚE ale rezolvării cauzelor. Ce mediu e, ce probleme de relaționare au profesorii și părinții, ce traume au copiii? În SUA s-a vorbit despre Trauma Informed Resilient Schools. De ce? Dacă nu rezolvi trauma prin discuții nu poți învăța nimic. Creierul învață doar dacă e conectat la o stare de bine. Curs nu doar de civism, ci și de dezvoltare emoțională (și unul practic, integrat la orice oră) Vezi că un copil izbucnește, mergi și respiră cu el, spune că îl înțelegi dar că anumite comportamente nu sunt o soluție. Și când se mai liniștește explică pentru toată clasa de ce. Empatie, educație pentru relații și autocunoaștere, abia apoi învățământ și regulamente. E cazul, dacă dorim să iasă lucrurile pe termen lung.

    1. “creierul învață doar daca e conectat la o stare de bine”
      Sunteti ok?
      Vă putem ajuta?
      (din pdv științific ce ati emis e grav: creierul invata pe ambele moduri: teama/constructie, sau “bine”, cum spuneti dvs)

  6. Legatura/ relația părinte-școală NU se poate face doar on line.Atâta timp cât ședințele/ discuțiile cu părinții, notele,temele sunt pe diverse platforme ,nu se va realiza nimic.Se introduce catalogul digital și profesorul pe holul școlii nu este recunoscut.Ținuta profesorilor trebuie sa fie decentă ( vezi pantaloni mulați, unghii de 3cm,etc; profesorul trebuie sa fie un model și din acest punct de vedere.Cele 2 săptămâni școală altfel și verde,să nu fie de formă, toți profesorii să fie obligați să iasă din școală. Copiii de azi nu merg nicăieri ( muzee,gradina botanică, teatre,parcuri) sunt ținuți în școală .Procedura de a pleca din școală fie și în parcul aflat la 500m este complicată. Și încă ceva: exista ore de dirigenție și educație civică dar…

    1. pantaloni mulați, unghii de 3cm,

      Așa vin la școală ELEVII și ELEVELE, d-nă, nu profesorii. Mergeți la o școală cu elevi care au părinți ceva mai bine situați economic, dacă vreți să vedeți parada modei, încă de la învățământul primar. Vara, vin cu buricele goale, cu fusta până sub fund, de nu se pot apleca să-și ia pixul de jos, cu pantaloni tăiați în toate părțile până se țin în două ațe – dar sigur, părinții nu-i văd când își cumpără așa ceva, nici când se pregătesc pentru școală. Iar în rarele ocazii când mai vine la școală câte o mămică, devine foarte clar de la cine învață fetele să se împopoțoneze așa.

      Școala altfel și verde – VORBE!!! Când nu sunt fonduri pentru nicio activitate interesantă, cine vreți să le planifice? Unde poți merge gratis, dacă nu ești în București ca să faci o plimbare până-n parc? Nici la muzeu nu intri gratis, pe unde-s muzee.

      Câțiva ani la rând am cumpărat din buzunarul propriu materialele necesare pentru SA, ca să pot face activități interesante cu elevii. Le-au plăcut, au participat, unii au rămas cu hobby-uri noi – iar eu am rămas cu câte jumătate din salariu dat pe acele materiale pentru că nu sunt fonduri niciodată pentru aceste activități. Așa ceva nu e sustenabil.

      Școala e întotdeauna pe ultimul plan când e vorba de finanțare, pentru că s-a creat impresia că banii se duc doar în salarii. Mai nou, orice fonduri sunt direcționate către reabilitări și dotări (în special IT). Nimic către orice alt fel de activități. Cine vreți să le plătească? Nimic nu e gratis.

      Ora de dirigenție și orele de educație civică NU pot înlocui orele pe care elevii ar trebui să le petreacă cu familia, învățând din exemple pozitive cum să fie oameni. Una aud la școală, alta văd în societate și acasă. Până la urmă, toate non-valorile au ajuns la putere (politic sau economic), iar cei care muncesc cinstit sunt la coadă întotdeauna. Ce vreți să înțeleagă un copil? Că e bine să fii martir de dragul societății?!

      1. Chiar sunteti convinsa ca in functie de tinuta, copiii sunt sau nu interesati de invatare, de scoala?!
        Sau cadrele didactice nu mai reusesc sa atraga interesul elevilor dat fiind ca de cca 10-15 ani ajung in scoli de calitate in functie de pile si recomandari politice?

        1. Interesul față de învățătură e invers proporțional cu interesul față de modă și ultimul răcnet în machiaj și pedichiură.

          Restul e cancan.

    2. Absolut tot ce propuneti dumneavoastra se face in scolile românești, in cele 2 săptămâni: Școala Verde si Altfel. Timpul ni-l petrecem in aer liber la statia meteo, la Statia de Epurare, Delfinariu, Microrezevatie, Gradina Botanica, muzee, excursii. Nu mai vorbiti, daca nu cunoasteti realitatea. Daca aveti vreun exemplu prin familie, nu înseamnă ca celelalte scoli din țară nu fac nimic cu elevii. Si, din pacate, unele mamici isi tin copiii acasa, luandu-le scutire in aceste 2 săptămâni si apoi, tot ele comenteaza pe diverse platforme de socializare, ca profesorii nu fac nimic. Rusine sa le fie!
      Iar in ce priveste ținuta profesoarelor, nu cred ca la noi este problema, ci mai degrabă la elevele noastre. Au blugi mulati sivrupti, fustite mini, bluzite care d-abia le acoperă sanii, unghii de 5 cm, false si vopdite, gene de 3 ,,m” false, rimelate, machiate, vopsite etc. Nici nu stii care este profesor si care elev. Cred ca dumneavoastră ati confundat eleva cu profesoara.

    3. Am vrut sa-i duc la muzeu și au refuzat (clasa a 6-a). Părintlții au facut scandal că e prea scumpă intrarea (8 lei), dar au propus să-i duc in mall la film (13 lei biletul). Apoi am vrut să-i duc la teatru (14 lei biletul). Iar au comentat părinții, care au insistat să-i duc la KFC. Le-am propus o excursie la grădina botanică din Iași și la Palatul Culturii de acolo. Au zis ca da, e ok la Iași, dar la Julius Mall nu la grădina și muzeu. Când i-am dus la o lansare de carte au venit doar 6 din 31 și au stat pe telefoane. Dacă le iau telefoanele, urlă părinții. Am zeci de astfel de exemple. Putregaiul vine din familii. Mame tatuate cu unghii de 3 cm, tați de păcănele și bunici cu 2-4 clase din rural. Au vrut banchet de final de clasa a 5-a. Nu am fost de acord, așa că s-au organizat singuri. A fost foarte frumos. Două fete a facut sex în toaleta restaurantului cu un alti elevi agățați de pe Instagram. Mamele au zis ca sunt de acord cu deciziile fetelor și că le sustin. În septembrie una a repetat scena în toaleta scolii cu alti 5 luati tot de pe Instagram și cu o altă fată de a 7-a. Mama era chiar bucuroasă că fata i-a mulțumit pe toți în doar 20 de minute. Altii fura din magazine (copii de judecator, politist, economist si consilier judetean). Toti stau toată ziua pe Instagram si TikTok. Temele se fac la comun pe whatsapp (când se fac). Cel mai nesimțit e băiatul unui sef din poliție. Pune manele și filme porno în orele de muzică, română și religie, sau lasă fetele să-l pipăie peste tot. Tată-său urlă la mine că îi discreditez copilul. Eu le propun 7 la purtare, ei mă reclamă și scot 10 sau amenință că și-i mută din școală.
      În tot timpul ăsta, doamna ministru vine cu o nouă lege a învățământului praf și pulbere. Cauza e oricum pierdută. Faptul că presa mediatizează intens problemele din școli e pe de o parte un lucru bun, în speranța că se vor lua măsuri, dar pe de alta parte nu face altceva decât să-i întărâte și să-i inspire pe foarte mulți dintre elevii noștri. Anul viitor, pe vremea asta, va fi cu mult mai rău.

  7. painisoara n a facut matematica la scoala,generatiile care isi educa astazi,ieri si alaltaieri copiii au facut lejer scoala,fara restrictii vestimentare si cu profesorasi deveniti tot mai indulgenti,democratia inteleasa ca toata lumes are doar drepturi si nicio responsabilitate

  8. >> nu prea se vorbește despre modele
    De unde a aterizat tanti asta? De pe Marte? Se vorbeste zilnic de modele: Udrea, Ciuca, Bode etc.

    >>să le propunem un curs de civism
    Absolut epic!!!

    Vrășmaş nu e departe.

    >> Profesorii trebuie în așa fel pregătiți încât să fie încurajați că pot gestiona anumite comportamente
    Lasand la o parte formularea academica de exceptie, in primul rand profii ar trebui sa invete sa ofere feedback pozitiv.
    Incurajarea gestionarii anumitor comportamente (sic!) nu e ceva simplu la-ndemana oricarui prof.

    Cred ca mizeria din invatamant se va adanci in continuare. Cu asemenea specialisti, ca cele doua doamne, speranta de mai bine este ZERO.

  9. duritate maximă pentru elevii ce înjură profesorii care bat profesorii tupeiști nesimțiți leneși indolenți…nu veți lua masuri,nu va trece mult timp când un cadru didactic vs fi ucis de acești derbedei… ascultați bine ce va spun !

    1. stimat bobiță, presupus cadru didactic…dacă îți este frica de produsul muncii tale, adică cel pe care conform postului trebuie să îl înveți și educi, atunci :
      1) ești un împuțit ce nu numai că nu.ar trebui sa fie la catedră ci să facă ceva ani grei de pușcărie pentru faptele lui
      2) ești oricând liber să lași scăunelul călduț de la catedră și să încerci măturător de străzi…

      1. Mai ‘nea Gigi, la cum te exprimi esti exact genul de parinte care a slobozit un huligan de plod prin școală. Golanasii de care ti s-a pomenit nu sunt produsul scolii, ci repercursiunea directă a celor de teapa ta. Calmeaza-te în felul tău. Ia o sămânță, desfă o bere, dă pe un meci și ia-ți nevasta la palme.

        1. Nu va bateti capul cu Ciocanel. E unul din cei cativa care nu scapa nici o ocazie sa injure, la propriu, profesorii. Un biet dereglat psihic lasat sa umble liber pe strazi si care are acces la tastatura. Dati-i delete si gata!

    2. Și pe profesorii care lovesc elevii, ii jignesc, ii umilesc, pe profesorii care we plangent elevilor cat de mic ecsalariul lor so cum sttabat ei orasul ca as ajunga la nemernicii de elevi, pe cai care tin orele in bataie de joc, pe acestia cum ii pedepsim? Cred ca respectul trebuie sa fie reciproc iar sanctiuni aplicate si de o parte si de alta

      1. In Tara in care toti fura, nu sunt hoti.
        In Tara in care si elevii, si profesorii, si parintii
        nu sunt buni, ca sa nu zic ca sunt rai, nimeni nu e bun. Nici elev, nici profesor, nici parinti.
        Cum sa fac sa ies din acest paradox?
        Asta inseamna neputinta. Dar vointa avem?

        Eu incerc sa va inteleg pe toti: si pe autor, si pe comentatori.
        Nivelul comentariilor este acelasi cu cel care si l- a dorit autorul articolului?
        Este la fel ca la o ora de clasa:
        unii inteleg mai bine, altii mai putin bine, altii deloc.
        Dar acest lucru e normal. Nu trebuie sa se supere nimeni. Nici profesorul, care n- a reusit sa explice pe intelesul tuturor, nici elevul, care nu si- a dat straduinta minima sa inteleaga, nici parintele, a caruia odrasla nu a ajuns sa fie premiant/a.
        Comentariile confirma aceasta situatie de fapt. Cum am spune la matematica Q. E. D.!

        Societatea a ajuns intr- un PUNCT critic.
        In astfel de puncte se produc crize.
        Cum ar fi, in cazul de fata, de ex. criza de autoritate.
        Fara autorotate, oricat de dur ar suna acest cuvant, nu se poate realiza procesul de invatamint instructiv- educativ.
        Subliniez: instructiv- educativ!
        Aici se face o mare confuzie: cele doua laturi merg mana in mana, sunt in stranda interdependenta si se influenteaza reciproc. Am spus acelasi lucru intentionat, dar cu cuvinte diferite. Nu ma apuc sa dezvolt aici acest aspect. Dar profesorii stiu despre ce vorbesc.

        E adevarat ca autoritatea se ( re)stabileste prin regulament/e. Dar mai e ceva ce trebuie adaugat. Nu prin regulament, ci prin felul in care profesorul intelege sa isi faca datorira, in felul in care elevului ii place scoala, in felul in care parintii sunt alaturi de copilul lor, cand e scolar..Cu alte cuvinte, e vorba aici de pasiunea de a fi dascal.
        Iar elevului sa ii placa sa mearga la scoala.
        Si, mai presus de toate, este SOCIETATEA , care trebuie sa inteleaga odata pentru totdeauna ca, fara o scoala adevarata nu exista LIBERTATE adevarata. Altfel societatea este sortita pieirii!

        Imi cer scuze pentru lungimea comentariului meu.
        Am lucrat 40 de ani in invatamint. Nu am dat o palma unui elev. Nu am jugnit niciodata pe nimeni.

        Nu descurajati! Eu zic ca sunteti pe drumul cel bun, daca realizati impasul in care se gaseste scoala (de) azi.

        À bon entendeur, salut!

        Va urez succes!
        .
        I. C. from NY

        1. În România se folosește sistemul NCLB din State, fără să fie numit așa. Dacă aveți idee ce fel de rezultate are acolo, încercați să vă imaginați unde a dus în România. Prin finanțarea per elev preluată din alte sisteme, efectiv școlile au plecat de lângă elev exact în zonele unde era necesar să rămână, pentru că sunt cele mai sărace. Educația începe acasă – acum 40 de ani mergeam la școală știind să dăm bună ziua, nu scuipam pe jos pe unde ne venea, ne spălam pe mâini de câte ori era nevoie, iar părinții noștri se asigurau că frecventăm cursurile și că măcar încercăm să ne facem temele. Acum am ajuns să-i învățăm să se spele pe mâini în clasa a V-a, și tot degeaba, pentru că există școli fără apă curentă și cu toaleta (turcească) în fundul curții. Puteți înțelege nivelul de sărăcie despre care discutăm?

          Instrucția se face cu copilul dornic să învețe, în niște condiții minimale (e hrănit, de bine de rău, e îmbrăcat și încălțat conform anotimpului, e cel puțin interesat de învățătură, iar familia sprijină efortul elevului și al școlii). Educația se construiește PESTE temelia ce ar trebui pusă acasă. În legea din 2011 erau introduse ore speciale pentru consilierea părinților… ce credeți că ar trebui discutat acolo, DACĂ părinții ar veni? (Nu vin nici la ședințele anunțate ca importante).

          NCLB, finanțarea per elev, evaluarea și admiterea prin teste doar la unele materii considerate ”importante” ne-au adus aici. Și încă nu e rău de tot, dar va urma.

  10. Învățământul sub supravegherea statului trebuie să dispară fiindcă e nefiresc. Când aud rostit cuvântul “autoritate” îmi vine să vomit.

  11. Nu exista in Japonia educatie civica. Exista educatie morala care este echivalentul celor 7 ani de acasa.
    https://factsanddetails.com/japan/cat23/sub150/item2789.html
    Problema din România este ca acasa parintii nu mai fac nimic in cei 7 ani de “acasa”, ba mai mult, vorbesc denigrator la adresa cadrelor didactice si a conducerii scolilor. Copilul, evident va “copia” informațiile primite acasa. Inclusiv agresiunile din familie le va lua si aplica la scoala.
    România nu mai are nici o sansa sa rezolve ceva. Am ajuns prea “jos” cu toate cele legate de scoala. Asta-i România Educata, si de fapt acesta e scopul- cati mai multi analfabeti functionali care pot sa fie condusi usor. Problema este ca nu-s doar analfabeti, sunt si agresivi si NU VOR sa respecte nici o regula. Basca, nu vor putea sa faca nimic in viata.

  12. Doamna este rupta de realitatea din scoli. O invitam sa faca un an de proba intr-o scoala obisnuita, NU DE ELITA, sa predea si sa se confrunte cu actuala generație de copii dar si de parinti.
    De abia dupa aceea este in masura sa emita solutii. De la o catedra universitara, e ușor limbajul de lemn.
    Nu a existat NICIODATĂ comunicare cu profesorii, la firul ierbii ca sa se afle adevaratele probleme. Mereu s-au asteptat consecințele negative in presa. Si pentru ca ASTA S-A DORIT, infierarea si umilirea profesorului, apelandu-se la uscaturile din sistem.
    Aceiasi calai vin acum si propun solutii. Ce a facut doamna in ultimii 30 de ani?!

  13. Tot ce se discută acum este timp pierdut.
    Generalități.
    Peste 3 ani vor fi vorbe goale.
    Peste 5 ani vor fi inutile.

    Pentru că așa se lucrează în România.
    Nimeni nu pare preocupat să facă o lege care să reziste 10 ani fără modificări esențiale.

    Actualele legi sunt făcute ca un singur politician (Klaus W.I.) să se laude că a lăsat ,,ceva” în urmă.

    Apoi, la fiecare situație de criză (violență gravă și generalizată în școală, utilizarea IA pt teze de doctorat ,,originale” , școlarizarea imigranților non-UE, demisii în masă ale profesorilor, ,,proteste” naționale ale elevilor etc) va fi ciuntită, modificată, peticită și abuzată, până când peste câțiva ani alt politician ,,ilustru” se va gândi să reia tema educației ca temă electorală și rampă de lansare.

    P.S. Același lucru se întâmplă și la nivel de școală.
    Nimeni nu e preocupat să rezolve ceva.
    Fiecare e preocupat mai degrabă de cât ,,de ușor îi e celuilalt”. ,, Cât de inutilă e disciplina x” ,,Ce simplu e să fii profesor la disciplina y”

    Când se întrunește o comisie sau un consiliu, se discută ore întregi dar nu se ia nicio decizie.
    Aproape nimeni nu discută aplicat pe art. din lege pt. că marea majoritate nu o cunosc!(actuala lege în vigoare de 12 ani)

    Când vor intra în vigoare noile legi va fi HAOS!
    Va dura ani de zile ca ele să fie bine cunoscute si aplicate corect! (de la plan de școlarizare la mișcarea personalului didactic, transferuri, sancțiuni etc)
    Când în sfârșit sistemul se va obișnui cu ea (prea puțin și prea târziu)
    legea intitulată pompos ,,România (ne)educată” va fi de mult istorie, un teanc de maculatură, caducă, irelevantă și inutilă în contextul următorului deceniu al sec. XXI.

  14. regândirea regulamentelor școlare în colaborare cu familia

    Și aici am terminat orice discuție. Dacă ar fi după părinți, psihologi, elevi, ONG-uri, politicieni etc… orice ar avea prioritate înainte de etică, civism și bun simț, orice poate scuza un act necugetat și ar mai ascunde gunoiul sub preș.

    De fapt, asta deja s-a întâmplat. Cine să vină cu reguli etice, plagiatorii și hoții? Au ajuns lupii paznici la stână și acum ne mirăm că oile nu mai dau lapte…

  15. Lucrurile explicate foarte bine si corect. Dar un rol major in pierderea eticii minimale si autoritatii este data si de mass media, mai ales de tv comerciale si retelele de socializare. Nu exista dezbateri si emisiuni dedicate problemelor scolii, decat cand se intampla ceva negativ.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Școlile pot decide intrarea în online a elevilor. Aura Danielescu, șefa Inspectoratului Școlar Județean Timiș: Li s-a dat autonomie consiliilor de administrație să-și asume responsabilitatea unor decizii

„În contextul în care ordinul de ministru care modifică regulamentul ROFUIP vine și spune cu precizări, introducând niște alineate noi, care sunt momentele în care consiliul de administrație poate să…
Vezi articolul