Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu ia în calcul revenirea asupra măsurilor adoptate anul trecut în educație, în contextul în care sindicatele din învățământ au anunțat un protest miercuri, 4 februarie 2026, în fața Guvernului. Declarațiile au fost făcute jurnaliștilor Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi de la G4Media.
Întrebat dacă Executivul va reveni asupra măsurilor care i-au nemulțumit pe profesori, Bolojan a răspuns: „Din punctul meu de vedere nu cred că se pune această problemă”.
Premierul a explicat că nemulțumirile au vizat două decizii: creșterea normei didactice și reducerea fondurilor pentru burse.
- În ceea ce privește norma didactică, Ilie Bolojan a spus că nu consideră realistă o revenire la nivelurile anterioare: „E greu de presupus că dacă în Germania norma didactică este de 24 de ore și în România norma mărită didactică este de 20 de ore, am mai putea să ne întoarcem din nou la 18 sau la 16 ore”. Acesta a susținut că „o normă didactică de 20 de ore este în media minimă europeană”.
- Despre burse, Bolojan a afirmat că a existat „o reducere a burselor cu aproximativ cred că 30% maxim per total, per anvelopă”, în condițiile în care bugetul alocat burselor a crescut semnificativ în ultimii ani: „noi aveam burse de vreo 180 de milioane prin 2021 și în 2024 am ajuns la 4,7 miliarde”.
Premierul a susținut că bursele trebuie să rămână un instrument care să stimuleze performanța și să sprijine elevii din medii vulnerabile, dar a atras atenția asupra situațiilor în care criteriile se diluează: „dacă toată clasa e bursă de merit, nu mai știm ce înseamnă performanță” și „dacă toată clasa este la social [N. Red. burse sociale] înseamnă că sunt niște probleme”.
VIDEO – de la minutul 37:50:
Vezi și:
Ilie Bolojan a admis că măsurile au creat nemulțumiri în rândul profesorilor, dar a subliniat că discuția trebuie purtată în raport cu standardele europene și cu capacitatea bugetară a României. „Nu trebuie să ne ascundem după deget”, a spus acesta, adăugând că România trebuie să își analizeze realist indicatorii și nivelul de dezvoltare al statelor la care se raportează.
„Dacă vrem într adevăr calitatea vieții de tip european, trebuie că trebuie să facem și eforturi măcar care să se apropie la acest nivel”, a mai declarat premierul, susținând că recuperarea întârzierilor presupune „mai mult efort, mai multă disciplină, mai multă productivitate” și investiții.
Informații de context
Cele trei mari federații sindicale din educație – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală (FNS) Alma Mater – au anunțat un protest pe 4 februarie 2026, între orele 12:00-13:30, în fața Guvernului, la care estimează participarea a peste 2.000 de persoane.
Sindicatele cer abrogarea măsurilor luate prin „Legea Bolojan” și solicită, între altele, revenirea la norma didactică și la numărul de elevi la clasă de dinaintea măsurilor de austeritate, revenirea la plata cu ora „la nivelul corespunzător studiilor” și susținerea burselor elevilor și studenților la nivelul anterior modificărilor.
Potrivit sindicaliștilor, măsurile ar fi dus la „degradarea calității actului educațional”, creșterea riscului de eșec și abandon școlar și dispariția unor posturi didactice, estimând că „peste 2.000 de posturi sunt puse în pericol” doar prin creșterea numărului de elevi la clasă.
Articol în curs de actualizare.