Ministrul Educației spune nu doar în Romania există învățământul simultan și că profesorii ar trebui să fie „antrenați” mai bine pentru a preda în acest regim. Daniel David a precizat în cadrul unui podcast că „Trebuie să ne hotărâm: duci 5,6,7 profesori la cei doi copii din vârful Munților Apuseni sau din Deltă? Sau îi duci pe cei doi copii în Alba Iulia sau în Tulcea? Este o întrebare, n-am o soluție acum, spun că sunt întrebări de reformă”, a spus David, în contextul în care în acest an școlar au fost reunite din nou clase în regim simultan, în urma măsurilor prevăzute în legea Bolojan privind măsurile fiscale.
- Premierul Ilie Bolojan a spus că „trebuie să luăm măsuri în așa fel încât clasele care sunt simultane să nu mai existe„.
- Aura Danielescu, primul șef de inspectorat școlar care critică public, cu argumente, măsurile Guvernului Bolojan în Educație: Ceea ce se întâmplă acum regresează învăţământul românesc cu cel puţin 10-15 ani / În rural, doar 3-4% dintre școli scapă de comasări, iar multe clase vor funcționa în regim simultan, mai rău decât pe vremea lui Creangă
Ministrul Daniel David spune că există învățământ simultan și în alte țări și chiar au un procent mai ridicat decât în România dar sunt „filosofii diferite”:
„Există în Franța, în Irlanda și verificați – procentul este mai mare decât la noi. De ce? Pentru că sunt filosofii diferite. Unii spun așa: școala trebuie să o duci unde este copilul și dacă copilul este într-o comună și acolo ai 10 copii în clase diferite, faci învățământ simultan. Să știți că și Irlanda își asumă lucrul ăsta, și Franța își asumă lucrul ăsta. Bun, ăsta este un model, celălalt model, care merge mai degrabă în zona Finlandei și a altor țări care spun știi ce, uneori nu școala trebuie s-o aduci la copil, uneori copilul trebuie dus la o școală bună„, a spus David.
Ministrul Educației a mai spus că în prezent, 6-7% dintre elevi învață în regim simultan. El a dat ca exemplu clase cu unul doi elevi în clasa a VIII-a, pentru că sunt situații în sate unde sunt prea puțini elevi pentru a forma o clasă de același nivel.
- Un studiu World Vision publicat în 2024 arăta cifre diferite: că 20% dintre elevii din mediul rural învață în sistem simultan și 15% dintre profesori predau în regim simultan
El a subliniat că după măsurile fiscale, când se va discuta despre reformă, „trebuie să ne hotărâm: Duci 5,6,7 profesori la cei doi copii din vârful Munților Apuseni sau din Deltă? Sau îi duci pe cei doi copii în Alba Iulia sau în Tulcea (n. red cu microbuzul)? Este o întrebare, n-am o soluție acum, spun că astea sunt întrebări de reformă”.
Redăm declarația integrală a ministrului pe această temă
Daniel David, ministrul Educației: Învățământul simultan este undeva în jur de 6-7% din totalul copiilor pe care îi avem în sistemul de învățământ preuniversitar. Există acest sistem și în alte țări. Repet, noi îl avem, fără să facem aceste măsuri…
Gojira: Există în sistemul obligatoriu de învățământ în alte țări?
Daniel David: Da, da, da, da. Există în Franța, în Irlanda și verificați că procentul este mai mare decât la noi. De ce? Pentru că sunt filosofii diferite. Unii spun așa: școala trebuie să o duci unde este copilul și dacă copilul este într-o comună și acolo ai 10 copii în clase diferite, faci învățământ simultan. Să știți că și Irlanda își asumă lucrul ăsta, și Franța își asumă lucrul ăsta. Bun, ăsta este un model, celălalt model, care merge mai degrabă în zona Finlandei și a altor țări care spun știi ce, uneori nu școala trebuie s-o aduci la copil, uneori copilul trebuie dus la o școală bună. Și ei au această filosofie în care dacă ai 2,3,4 copii într-un sat, într-o comună, mai bine îl ei cu microbuzul, cu taximetrul, și-l duci la o școală apropiată, într-o comună mai mare sau într-un oraș și după aceea îl aduci acasă. Sunt filosofii diferite.(…)
Ce ne lipsește și aici sunt de acord, este trainingul profesorilor pentru a preda bine în învățământul simultan. Noi va trebui să ne hotărâm: Vrem să ducem școala la copii acolo unde sunt, cum am spus, în Deltă, în vârful Munților Apuseni. Bun, atunci va trebui să avem învățământ simultan, că n-avem altă variantă. Doar că va trebui să ne antrenăm profesorii să predea bine în învățământul simultan. Sau mergem în logica Finlandei, în care pe cei din Munții Apuseni ducem la Alba Iulia pe cei din Deltă îi ducem la Tulcea.
(…) Dar credeți că n-avem uneori resursele cu microbuzele sau cu alte resurse să-i ducem într-o școală mai apropiată?
Gojira: Între a face o școală și avea un microbuz, clar, mult mai convenabil e să îi ducem cu microbuzul…
Daniel David: De acord cu asta. Uite, noi avem acum la nivel național, în clasa a VIII-a nu vreau să greșesc, 400 și ceva de clase la nivel de țară, doar clasa a VIII-a, numai despre asta vorbim, cu șapte sau mai puțini copii. Deci unele clase cu un copil, altele cu doi, altele cu trei și așa mai departe până la șapte elevi. Atunci întrebarea este: când vom discuta despre reforme, acuma nu discutăm despre asta, dar este o miză…
Gojira: Dar vă aștept atunci. Sper să mai fiți pe mandat. Adică dacă mergeți pe trendul ăsta așa, nu vă prinde Crăciunul pe scaun.
Daniel David: Să știți că mandatul meu nu este o miză pentru mine, pentru mine miza este ca în septembrie să începem școala cu salarii și burse.
Gojira: Pentru mine este o miză, domn ministru, pentru că a vedea un om care stă pe un scaun mai mult de un an de zile, a început să fie o miză morală. Uita de la istoricul postului de ministru al educației, cred că 6-7 luni cred că asta este media.
Daniel David: Nu, nu vreau să tranșăm aici doar spun că uite, asta este o temă la care merită să gândim: dacă e mai bine să duci, că este gimnaziu, adică n-ai un învățător, ai probabil 5,6,7 profesori, că n-ai profesor pentru fiecare disciplină, că unii mai predau discipline similare. Duci 5,6,7 profesori la cei doi copii din vârful Munților Apuseni sau din Deltă? Sau îi duci pe cei doi copii în Alba Iulia sau în Tulcea? Este o întrebare, n-am o soluție acuma, spun că astea sunt întrebări de reformă.
Gojira: Eu vă zic că pragmatic, mult mai logic e să duci copilul la școală.
Daniel David: Să știți că alții spun că nu. Copilul trebuie ținut acolo și să rămână la școală, aproape de casă. Eu tind să am atitudinea pe care o aveți și dumneavoastră, dar sunt pe discuții.
Gojira: Da, înțeleg și cealaltă variantă, dar trebuie să luăm în calcul faptul în continuare că astea sunt excepții, nu sunt reguli și vreau să fim siguri că e vorba doar de doi copii.
Daniel David: Învățământul să știți că e obligatoriu și știți asta până în clasa a XII-a. Revenind, măsurile sunt măsuri și asta vreau să transmit celor care se uită la noi. Sunt măsuri de criză să încheiem anul. Și rețeaua școlară și criteriile pentru burse toate pot fi discutate pe măsură ce ne restabilizăm fiscal-bugetar. Eu am venit ca ministru, am acceptat primul, al doilea mandat pentru a face reformă pe raportul QX, nu pentru a lua aceste măsuri. Aceste măsuri sunt pentru a putea începe anul școlar. Ăsta este adevărul”.
Despre învățământul simultan
Aproximativ 97.000 de copii învață în sistem simultan în România în anul școlar 2023-2024, în clase combinate, afirmă secretarului de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, citat de Euronews România. Deși numărul a scăzut cu aproximativ 13% față de 2021, abandonul școlar în cazul acestor elevi este unul ridicat, de 7,5%, arată un studiu World Vision.
Studiul World Vision arată că 20% dintre elevii din mediul rural învață în sistem simultan. Motivele țin de demografia scăzută, de lipsa spațiului și a profesorilor. Abandonul școlar ajunge până la 7,5% în cazul acestor elevi.
Studiul amintit mai arată că:
- 15% dintre profesorii din România predau în sistem simultan;
- 59% dintre acești profesori spun că nu au materiale didactice;
- 56% afirmă că au probleme cu transportul până la școală.
Reprezentanții Ministerului Educației afirmă că au fost luate măsuri, iar numărul elevilor care învață în sistem simultan a început să scadă, de la 111.000 în 2021, la 97.000 în 2024, ceea se înseamnă o diferență de 14.000 de elevi.
În România, în anul școlar 2021-2022, 111.755 de elevi de clasele primare și gimnaziale învățau în sistemul de învățământ simultan, potrivit datelor Ministerului Educației, transmise la solicitarea Edupedu.ro.
Informații de context
Premierul Ilie Bolojan a spus că „trebuie să luăm măsuri în așa fel încât clasele care sunt simultane să nu mai existe„.
Aura Danielescu, șefl al inspectorat școlar Timiș, a criticat public cu argumente, măsurile Guvernului Bolojan în Educație: Ceea ce se întâmplă acum regresează învăţământul românesc cu cel puţin 10-15 ani.
„În rural, doar 3-4% dintre școli scapă de comasări, iar multe clase vor funcționa în regim simultan, mai rău decât pe vremea lui Creangă”, a spus șefa IȘJ.
Un proiect recent prevede ca elevii de clasa a VIII-a fac din nou învățământ simultan, cu alte clase de gimnaziu, în afară de orele de Limba română și Matematică, pe care le fac separat.
Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, a catalogat în timpul mandatului să învăţământul în sistem simultan drept ”o nenorocire” şi a susținut că acesta trebuie să dispară.
”Învăţământul simultan este o nenorocire, dar este o problemă cronică a învăţământului românesc. Nu ştiu de situaţii în care, în vremuri de criză, să se facă reforme care să vină într-un cadru propice. Şi, totuşi, trebuie să se facă lucrul acesta. Învăţământul simultan trebuie să dispară, o spun cu toată răspunderea”, a spus Sorin Cîmpeanu.
Tot Cîmpeanu, în 2021, spunea că pregătește finanțarea per formațiune de studiu, combinată în școlile cu puțini copii, cu cea actuală.
„Voi susține – și sper să am succes în rândul colegilor din comitetul interministerial – o schimbare profundă a sistemului de finanțare a învățământului preuniversitar. Avem exclusiv finanțarea per elev, avem costul standard per elev cu cele două componente. Dacă ne gândim că în școlile din mediul rural, susținând echitatea, avem clase în care sunt 4, 5 și 6 elevi, acele clase vor beneficia de o finanțare, să spunem, de 4-5 ori mai mică decât o clasă cu 26 de elevi. Ceea ce, dacă suntem serioși, nu ne poate genera rezultatele pe care le așteptăm. Pentru că profesorii sunt aceiași, trebuie să predea același lucru, au aceleași salarii, or finanțarea e de 4-5 ori mai mică. Pe lângă finanțarea per elev, să introducem în aceste situații speciale finanțarea per formațiune de studiu. Sigur, aceasta va însemna un efort bugetar major,” potrivit lui Cîmpeanu.
Câteva dintre dezavantajele învățământului simultan au fost identificate într-o cercetare din 2016, publicată în Revista de psihologie, de profesoara Roxana Acatrinei, cadru didactic la Școala Gimnazială Cornu Luncii, Suceava.
- profesorii nu sunt special pregătiţi şi pentru un atare tip de învăţământ, iar posibilităţile de perfecţionare sunt reduse în continuare; de obicei, sunt profesori tineri, navetişti, fără prea multă experienţă;
- nu există lucrări metodice de specialitate; profesorii care lucrează în învăţământul simultan folosesc aceleaşi cărţi de specialitate ca şi cei din învăţământul simplu;
- nu există recomandări curriculare speciale pentru aceste clase; prin activitatea lui, profesorul va urmări îndeplinirea aceloraşi obiective-cadru/ competenţe generale şi obiective de referinţă/ competenţe precum cei din învăţământul simplu;
- există două moduri în care profesorul poate lucra în clasă: o predare sincronică – prezintă teme asemănătoare în mod unitar, adaptând cerinţele de lucru particularităţilor metodice ale disciplinei şi de vârstă ale copilului, sau împarte timpul şi se adresează fiecărui colectiv separat, activitatea directă alternând cu cea indirectă;
- timpul este un factor crucial în activitatea la clase simultane; lecţia necesită o proiectare atentă, realistă pentru a se evita apariţia „timpilor morţi” în timpul activităţii; activitatea independentă va fi foarte bine alcătuită, cu un timp de rezolvare egal cu activitatea directă pe care profesorul o va desfăşura cu cealaltă clasă.