Iulian Cristache, Federația Părinților: Am cerut Ministerului Educației o analiză pentru a vedea câți bani se cheltuie pe fiecare temă din capitolul bunuri și servicii și ce procent cheltuie școlile, în realitate, pentru elevi. Vrem să ne asigurăm că nu se mai se cer bani părinților pentru markere, hârtii și alte materiale didactice

Iulian Cristache, Federația Părinților / Foto: INQUAM Photos - Octav Ganea

Președintele Federației Părinților, Iulian Cristache, spune că a cerut miercuri Ministerului Educației, în cadrul Comisiei pentru Dialog Social, o analiză realizată de Unitatea pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (UFIP) la nivelul tuturor școlilor din țară, privind cheltuirea banilor pentru bunuri și utilități pe categorii. „Probabil că peste 90% dintre banii alocați bunurilor și serviciilor, merg către utilități, și mai puțin către elevi. Am cerut o analiză pe bugetul executat. Vrem să ne asigurăm că nu se mai să cer bani părinților pentru markere, hârtii și alte materiale didactice”, spus Iulian Cristache pentru Edupedu.ro.

Președintele Federației Naționale a Părinților, Iulian Cristache, spune că solicitarea a fost făcută în ședința de miercuri a Comisiei de Dialog Social (CDS), în care s-a avizat proiectul privind costul standard per elev pentru 2024:

“Am cerut o analiză pe bugetul executat, la categoria bunuri și servicii la nivel național, de la fiecare școală, din X lei cât s-au cheltuit pe categorii bugetare: câți bani pe utilități, câți pentru formarea inițială, câți merg pe IT, cât au ei voie să cumpere, până în 2.500 lei. Probabil că peste 90% dintre bani merg către utilități și mai puțin către elevi. Ne interesează câți dintre banii aceștia merg către elevi, astfel încât să devină obligatoriu o alocare exactă. De exemplu: să știm că 10% din bunuri și servicii trebuie să meargă obligatoriu către birotică, 5% să meargă pentru formarea continuă, ca să ne asigurăm că nu se mai să cer bani părinților pentru hârtii, markere și altele.

Le-am cerut să vină cu o analiză astfel încât să se vadă că banii ajung pe bunuri, servicii cu vârf și îndesat la școlile care au peste 700-800 de elevi, dar nu au cum să îi cheltuie pentru că nu există capitole bugetare. Nu au voie dacă rămân bani să cheltuie, de exemplu, pe Săptămâna Verde, sau alte activități”.

Iulian Cristache spune că în urma raportului pe care îl va primi poate se găsește o soluție prin care școlile să aloce procente clare pentru aceste cheltuieli:

“Le-am propus să găsească o soluție astfel încât să ne asigurăm că un procent din acești bani merg și către elevi în sensul real, pentru că gazul, curentul sunt plătite din banii aceștia, dar nu putem spune că sunt în beneficiile elevilor. Pe mine mă interesează partea de dotare la nivel de logistică la nivelul unităților de învățământ, astfel încât profesorii să aibă la dispoziție materiale prin care să vină, să prezinte o lecție. Elevii să aibă la dispoziție la imprimanta și tot felul de lucruri care sunt folosite în procesul de evaluare și de învățare”, a spus Iulian Cristache.

Ce este costul standard per elev și cine îl stabilește

Potrivit noii legi a Educației, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP) stabilește costul standard per elev pentru 2024. Vezi aici componența CNFIP. Consiliul cuprinde reprezentanții Ministerului Educației, ai partenerilor sociali și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale. 

Costul standard pe elev este folosit pentru a se stabili finanțarea școlilor și este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern. Acesta va fi în 2024, cumulat, în valoare de 10.080 de lei, potrivit unui proiect avizat miercuri de Comisia pentru Dialog Social.

În realitate, majorarea costului standard per elev are ca efect, majorarea salariilor cadrelor didactice.

Școlile din România primesc finanțare de la nivel central în baza unui cost standard pe elev. Acesta este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern și are două componente de bază:

  1. costul pentru cheltuielile cu salariile și
  2. costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor.

Acest coeficient se calculează diferit în funcție de zona de temperatură în care este școala, de numărul elevilor/copiilor pe care îi are înscriși și de tipul de școală/grădiniță.

Pentru anul următor, costul pentru cheltuielile cu salariile, care a fost propus și avizat este 9.431 de lei, iar costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor, propus și avizat, 649 de lei.

Amintim că în acest an, 2023, valoarea costului standard pentru coeficientul 1 (n. red. cheltuieli cu salarii, sporuri, indemnizații) a fost de 6.834 lei, iar pentru cheltuielile cu bunuri și servicii va ajunge la 570 de lei, potrivit unei Hotărâri de Guvern adoptată în 18 ianuarie 2023.

Citește și:
Costul standard per elev, componenta pentru salariile profesorilor, va fi anul viitor cu 38% mai mare față de cel de la începutul lui 2023 – proiect avizat la Ministerul Educației
Componența consiliului care propune cuantumul minim al burselor și stabilește costul standard per elev pentru anul viitor, publicată în Monitorul Oficial
Exit mobile version