Iulian Cristache, Federația Părinților: Am cerut Ministerului Educației o analiză pentru a vedea câți bani se cheltuie pe fiecare temă din capitolul bunuri și servicii și ce procent cheltuie școlile, în realitate, pentru elevi. Vrem să ne asigurăm că nu se mai se cer bani părinților pentru markere, hârtii și alte materiale didactice

10.115 vizualizări
Iulian Cristache, Federația Părinților / Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
Președintele Federației Părinților, Iulian Cristache, spune că a cerut miercuri Ministerului Educației, în cadrul Comisiei pentru Dialog Social, o analiză realizată de Unitatea pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (UFIP) la nivelul tuturor școlilor din țară, privind cheltuirea banilor pentru bunuri și utilități pe categorii. „Probabil că peste 90% dintre banii alocați bunurilor și serviciilor, merg către utilități, și mai puțin către elevi. Am cerut o analiză pe bugetul executat. Vrem să ne asigurăm că nu se mai să cer bani părinților pentru markere, hârtii și alte materiale didactice”, spus Iulian Cristache pentru Edupedu.ro.

Președintele Federației Naționale a Părinților, Iulian Cristache, spune că solicitarea a fost făcută în ședința de miercuri a Comisiei de Dialog Social (CDS), în care s-a avizat proiectul privind costul standard per elev pentru 2024:

“Am cerut o analiză pe bugetul executat, la categoria bunuri și servicii la nivel național, de la fiecare școală, din X lei cât s-au cheltuit pe categorii bugetare: câți bani pe utilități, câți pentru formarea inițială, câți merg pe IT, cât au ei voie să cumpere, până în 2.500 lei. Probabil că peste 90% dintre bani merg către utilități și mai puțin către elevi. Ne interesează câți dintre banii aceștia merg către elevi, astfel încât să devină obligatoriu o alocare exactă. De exemplu: să știm că 10% din bunuri și servicii trebuie să meargă obligatoriu către birotică, 5% să meargă pentru formarea continuă, ca să ne asigurăm că nu se mai să cer bani părinților pentru hârtii, markere și altele.

Le-am cerut să vină cu o analiză astfel încât să se vadă că banii ajung pe bunuri, servicii cu vârf și îndesat la școlile care au peste 700-800 de elevi, dar nu au cum să îi cheltuie pentru că nu există capitole bugetare. Nu au voie dacă rămân bani să cheltuie, de exemplu, pe Săptămâna Verde, sau alte activități”.

Iulian Cristache spune că în urma raportului pe care îl va primi poate se găsește o soluție prin care școlile să aloce procente clare pentru aceste cheltuieli:

“Le-am propus să găsească o soluție astfel încât să ne asigurăm că un procent din acești bani merg și către elevi în sensul real, pentru că gazul, curentul sunt plătite din banii aceștia, dar nu putem spune că sunt în beneficiile elevilor. Pe mine mă interesează partea de dotare la nivel de logistică la nivelul unităților de învățământ, astfel încât profesorii să aibă la dispoziție materiale prin care să vină, să prezinte o lecție. Elevii să aibă la dispoziție la imprimanta și tot felul de lucruri care sunt folosite în procesul de evaluare și de învățare”, a spus Iulian Cristache.

Ce este costul standard per elev și cine îl stabilește

Potrivit noii legi a Educației, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP) stabilește costul standard per elev pentru 2024. Vezi aici componența CNFIP. Consiliul cuprinde reprezentanții Ministerului Educației, ai partenerilor sociali și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale. 

Costul standard pe elev este folosit pentru a se stabili finanțarea școlilor și este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern. Acesta va fi în 2024, cumulat, în valoare de 10.080 de lei, potrivit unui proiect avizat miercuri de Comisia pentru Dialog Social.

În realitate, majorarea costului standard per elev are ca efect, majorarea salariilor cadrelor didactice.

Școlile din România primesc finanțare de la nivel central în baza unui cost standard pe elev. Acesta este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern și are două componente de bază:

  1. costul pentru cheltuielile cu salariile și
  2. costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor.

Acest coeficient se calculează diferit în funcție de zona de temperatură în care este școala, de numărul elevilor/copiilor pe care îi are înscriși și de tipul de școală/grădiniță.

Pentru anul următor, costul pentru cheltuielile cu salariile, care a fost propus și avizat este 9.431 de lei, iar costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor, propus și avizat, 649 de lei.

Amintim că în acest an, 2023, valoarea costului standard pentru coeficientul 1 (n. red. cheltuieli cu salarii, sporuri, indemnizații) a fost de 6.834 lei, iar pentru cheltuielile cu bunuri și servicii va ajunge la 570 de lei, potrivit unei Hotărâri de Guvern adoptată în 18 ianuarie 2023.

Citește și:
Costul standard per elev, componenta pentru salariile profesorilor, va fi anul viitor cu 38% mai mare față de cel de la începutul lui 2023 – proiect avizat la Ministerul Educației
Componența consiliului care propune cuantumul minim al burselor și stabilește costul standard per elev pentru anul viitor, publicată în Monitorul Oficial

17 comments
  1. Pe lângă salarii mărite zdravăn, ar trebui mult mai multe lucruri în școli:
    – disciplina, care lasă de multe ori de dorit, unii elevi fiind obraznici, încăpățânați, etc și nu există nicio măsură împotriva lor! Ba dimpotrivă, toți sar că e din vina profesorilor!
    – să existe tot ceea ce este necesar, ba chiar și multe de rezervă, coli, toner, cartușe, imprimante, etc;
    – părinții să fie mult mai receptivi la apelurile profesorilor și să-i urmărească pe copii cât se poate de mult, pentru că profesorii nu pot fi și dădace, asistente, bucătari, paznici, etc.
    Acest domn abonat ca părinte vorbește de parcă școala este un fel de azil, unde dacă ai băgat copilul, nu mai ai nicio treabă. Culmea, mai vrei și rezultate. Din păcate, foarte mulți neica nimeni confundă profesia de dascăl cu foarte alte multe meserii, chiar dau și lecții, iar apoi se miră că nu sunt rezultate. La aceste rezultate nu poate să contribuie doar școala, ci în primul rând familia, apoi școala, societatea, etc. Degeaba încerci să îi spui ceva la școală, dacă el, după ce pleacă de la program se duce să cumpere țigări și energizante, ca să nu zic și de altele, iar apoi profesorii și părinții vor avea mari probleme de comunicare. Cred că cei care vând așa ceva ar trebui pedepsiți, iar părinții să supravegheze atent și să-i instruiască, verifice ceea ce fac ulterior programului școlar. Mulți nici nu ascultă profesorii ( elevi și părinți) , având ca modele maneliști, youtuberi, etc.
    Cam așa stau lucrurile și cică e școala de vină că nu se implică. Păi școala nu e ceva care toarnă,,educație cu pâlnia” în capul unor copii sau părinți cu alte preocupări. Cei care sunt interesați de școală, au rezultate, sunt atenți, se implică, etc. Restul, găsesc tot felul de chestii de care să se agațe și pe care să dea vina. Așa este și în viața de zi cu zi, sunt mii de probleme, pentru că viața este ca o junglă prin care trebuie să te strecori.

  2. eu nu înțeleg cum a fost ales că președinte al asociațiilor de părinți ,un moș de șaptezeci de ani!în mod firesc ar trebui sa fie o persoana care este in prezent părinte., ori acest domn este la vârsta când ar trebui sa fie bunic de mult.

    1. Cine, cum, cand l-a ales pe acest domn? …
      Aceleasi intrebari sunt valabile si in legatura cu formarea acestei federatii, dar si in legatura cu organizatiile copiilor si reprezentantii lor si cu …. sindicatele si liderii lor …

  3. Sa se aloce costuri standard pt scoli, în funcție de nevoi reală, să își poate plati oamenii utilitățile.Sunt scoli in care se sta in tricou și scoli unde se îngheață. Iar alocarea per elev duce la păstrarea în școală a tuturor celor care nu merita, pt că duc un ban in plus ..

    1. Faceti confuzie. Utilitatile trebuie platite de primarii. Aaa, nu se intampla asta pt ca directorii de scoala nu indraznesc sa ceara! De acolo pornesc alte probleme.
      Mai ramane sa plateasca bietii parintii, pe langa parchet, usi si varuit, utilitatile!

  4. Sunt profesori care NU au primit inca acel Card cu Prima pentru cariera didactica din care puteam cumpara condumabile,insuficiente dar utile.
    Sa analizati si acest lucru!

  5. Atata poate si omuletul asta…
    Cere doar o “analiza”, adica mai de lucru functionarilor multi si inutili din minister, care, la randul lor vor cascada colectarea de date tot in capul directorilor, respectiv al profesorilor, iar rezultatul va fi unul fix-pix !
    Sa se lupte pana in panzele albe pt cei 6% pt invatamant, asa cum scrie in legea educatiei si care articol de lege este calcat mereu in picioare de catre toate guvernele prin asa-zisa “derogare” !
    Asta cere o “analiza”, asa cum se fac pe banda rulanta “proiecte de fezabilitate” pt tot felul de proiecte de infra-structura pe care nu le mai construieste nimeni, niciodata !

  6. Dar cu ghiozdanele extraordinar de grele…nu se poate face ceva?! Copii vor avea probleme la coloana vertebrala din cauza auxiliarelor și a tot felul de caiete de lucru pe care ne obligă să le cumpărăm….

  7. Nu am primit o coala de hartie…17 clase…500 de elevi…teste initiale+teste de modul…Faceti calculul cata hartie, cartuse, curent am cheltuit din banii mei. Ati vazut vreun fierar-betonist care merge la serviciu cu betonera in spinare???

    1. Exact! Că sa copiez teste și fise la școala plătesc 25 de lei și pot copia 500 de foi, daca depășesc “cota” s&ar putea să nu mai primesc. Și copiez pe banii mei. Markere și bureți, tot eu cumpăr. Părinții ar trebui să vadă alte lucruri mai grave, cum ar fi: lipsa bunului-simt, absenteismul, consumul de substanțe ..

  8. D. Cristache trebuie sa știe ca mulți profesori își cumpără dintotdeauna marchere, hârtie, instrumente geometrice pentru tabla, burete și plătește din buzunarul propriu xeroxarea testelor și fiselor de lucru pentru ca părinții sunt dezinteresați de aceste probleme(asa cum dezinteresați sunt și de copiii lor). Eu cheltuiesc lunar sume importante pentru a-mi face ora în condiții civilizate( știu ca sunt fraiera, nu-mi spuneți!).

  9. Cristache, omul aparatului de stat, mimează lupta pentru drepturile copiilor.
    De fapt, vorbim despre un blat făcut prin non combat…

    Lăsați, lăsați…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Rata de vaccinare este mult mai mare în școlile din Cluj cu predare în limba maghiară, decât cele în limba română – presa locală / Agenția ungară MTI: conștiința responsabilității este mai dezvoltată

În școlile din județul Cluj, jumătate dintre cadrele didactice sunt vaccinate împotriva noului coronavirus, dar există o variație foarte mare între unitățile de învățământ: în cazul unora, rata de vaccinare…
Vezi articolul

O chiflă, produse din carne și/sau brânzeturi, legume și un fruct reprezintă meniul unui elev din programul “masă caldă”, care costă 15 lei / În normele de aplicare, aprobate de Guvern la 2 săptămâni de la începerea școlii, nu se precizează și de când ar putea primi elevii pachetul alimentar, depinde de licitații

Guvernul a aprobat normele de aplicare pentru masă caldă în școli, în anul școlar 2022-2023. Proiectul, denumit în continuare pilot, deși se află în al 7-lea an de derulare, a…
Vezi articolul