Penultimul rând dintr-un comunicat care n-a fost niciodată transmis presei. Este locul pe care ministrul liberal al Educației Monica Anisie i l-a rezervat cercetătorului Nicolae Zamfir în anunțul că l-a demis de la conducerea Institutului de Fizică Nucleară, instituția care implementează Laserul de la Măgurele. Decapitarea omului de știință care conduce din prima fază cel mai mare proiect de cercetare din România s-a produs vineri seara, pe modelul demiterilor făcute de social-democratul Liviu Pop la șefia inspectoratelor școlare, fără o minimă motivare publică.
Cum a anunțat ministrul Educației una dintre cele mai importante decizii pe care le-a luat în Cercetare în mandatul său de până acum? Printr-un text publicat pe site-ul Ministerului Educației în care a făcut de fapt cunoscut numele noului director al IFIN-HH. Prin deducție, am aflat că Zamfir a fost revocat.
Ce nu a spus niciodată public până acum ministrul Educației? De ce anume l-a demis pe Zamfir de la conducerea Institutului de Fizică Nucleară ce implementează proiectul ELI-NP, numit de președintele Klaus Iohannis și premierul Ludovic Orban drept “cea mai avansată unitate de cercetare din lume în domeniul fizicii fotonucleare” (sursa: Planul de relansare economică).
A fost numit pentru încă un mandat, peste vârsta de pensionare, prin încălcarea legii, așa cum acuză sindicaliștii de pe platforma de la Măgurele? Paradoxal, numirea a fost făcută tot de guvernarea liberală din prezent, printr-un ordin semnat de secretarul de stat pentru Cercetare, Dragoș Ciuparu, prin delegarea dreptului de semnătură de la Monica Anisie. Dragoș Ciuparu era secretar de stat și în 2011 și a fost cel care a depus la Comisia Europeană actele de finanțare a proiectului ELI-NP.
Câtă vreme tace și nu explică public de ce l-a revocat pe Nicolae Zamfir de la șefia institutului, Monica Anisie lasă de înțeles că îl acuză pe Ciuparu de semnare ilegală a unui ordin. Concret, ministrul pasează responsabilitatea totală celui căruia i-a delegat semnătura și care, potrivit surselor noastre, a semnat după ce a anunțat ce face. Să nu fi anunțat? Atunci de ce ministrul nu a sesizat organele de cercetare, așa cum este obligată legal să facă dacă vede o ilegalitate care se comite în timpul mandatului său? Sau de ce nu s-a raliat plângerii care a fost depusă deja de sindicate, obligată de faptul că a fost martorul unei ilegalități? Dacă secretarul de stat este vinovat, cum de mai este în continuare în funcție? Și cum de și-a dat seama Ministerul Educației de vinovăție abia la jumătate de an de la decizie? Sau Monica Anisie știa de la bun început că mandatul lui Zamfir va fi prelungit și a fost de acord cu decizia, dar s-a răzgândit 6 luni mai târziu?
Plecat din România imediat în 1990 ca cercetător la Koln University în Germania, fizician apoi la Brookhaven National Laboratory în New York, după care 7 ani profesor la Yale University, Wright Nuclear Structure Laboratory în SUA, Zamfir este încă de la începuturile ELI, în 2010, directorul celui mai mare proiect european de cercetare ridicat în România, în valoare totală de 356 de milioane de euro. Ca ordin de mărime, Guvernul Orban a acordat anul acesta întregii Cercetări din România 300 de milioane de euro. ELI-NP este cea mai mare infrastructură de cercetare construită în țara noastră după 1989.
Vineri, 14 august 2020, el a fost revocat de ministrul Anisie din funcția de director general al Institutului de Fizică Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH), care implementează laserul de la Măgurele. A rămas șef al laserului, în condițiile în care toate deciziile manageriale aparțin președintelui IFIN-HH, care deține personalitatea juridică.
O demitere primită cu urale de sindicaliștii din cercetare, privită ca un act de curaj în contextul în care institutul a fost marcat anul acesta de proteste împotriva sa, de scrisori de contestare și de susținere, de luări de poziții sindicale și de uși larg deschise la Minister către aceleași sindicate și de insulte groase. În acest context, e bine să facem un pas în spate și să analizăm ce avem la Măgurele:
- clădirea este finalizată și pare ceva absolut normal în 2020. Dar să gândim așa ar trăda o privire extrem de îngustă și o memorie încă și mai limitată. Să ne aducem aminte hăhăitul gros cu care era primit în 2011 proiectul ridicării celui mai puternic laser din lume în România și veșnica întrebare: ce ne trebuie nouă laser, când avem școli cu buda în curte? Să ne aducem aminte întârzierile înregistrate de Strabag în ridicarea clădirii în țara parandărăturilor și de întârzierea cu care Apele Române au acordat avizul pentru începerea forajelor necesare celor 1.000 de pompe geotermale care să asigure energia centrului (sursa). Cu ajutorul guvernamental de la social-democrații conduși de Victor Ponta, problemele s-au rezolvat și clădirea a fost finalizată
- sistemul laserilor de mare putere a fost realizat de compania franceză Thales, în cadrul unui contract în valoare de 60 de milioane de euro, semnat în iulie 2013. Sistemul a fost asamblat în mai 2017 (sursa). Componenta cea mai importantă din punctul de vedere al proiectului de cercetare a fost, paradoxal, și cea realizată cu cea mai mare rapiditate
- Sistemul Fascicul Gamma – al doilea mare echipament de cercetare după laser – a fost cea mai dificilă componentă a proiectului, care a generat ample dispute politice și care a pornit, de fapt, întreaga dezbatere internațională al cărei deznodământ l-a dat Executivul Orban în doar 9 luni de guvernare, sub atenta supraveghere a președintelui Iohannis.
Sistemul Fascicul Gamma trebuia construit, conform rezultatului primei licitații organizate de Institutul de Fizică Nucleară, de Consorțiul EuroGammaS care cuprindea 7 instituții și companii europene. Contractul era în valoare de 66 de milioane de euro și a fost semnat în martie 2014, cu termen de finalizare 2018. Consorțiul EuroGammaS era condus de Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Italia) și avea în componență 3 instituții din Franța (Centre National de la Recherche Scientifique, ALSTOM S.A.S. și ACP Systems S.A.S.U.), 3 instituții din Italia (Istituto Nazionale di Fisica Nucleare, Universita degli Studi di Roma “La Sapienza” și COMEB Srl) și ScandiNova Systems (Suedia) (sursa).
Acest sistem nu a ajuns să fie niciodată pus în aplicare. După numeroase avertismente publice că italienii nu asamblează Sistemul Fascicul Gamma, Zamfir reziliază contractul cu italienii, declarând că legal nu are nicio altă cale de rezolvare a situației și că acest consorțiu a forțat practic rezilierea, prevăzută de contract la un anumit nivel al întârzierilor. A urmat o serie de atacuri în instanță inițiate de italieni împotriva institutului de la Măgurele, parte deja câștigate de Zamfir, parte încă în derulare.
Zamfir a organizat apoi o altă licitație, câștigată în 2019 de compania americană Lyncean Technologies, în cadrul unui contract în valoare totală de 49 milioane euro care are ca țintă anul 2023 pentru finalizarea Sistemului Gama de Energie Variabilă (sursa)
Rezilierea contractului cu italienii a generat, însă, primele atacuri pe plan extern, vizibile în România, paradoxal, printr-o serie de declarații de o duritate fără precedent din partea comisarului european de la acea vreme, Corina Crețu (detalii). Aceasta i-a cerut în mod repetat lui Zamfir să renunțe la rezilierea contractului, deși este vorba despre un contract comercial aflat pe rolul instanței. Tot atunci au început și protestele interne în Institutul de Fizică Nucleară, împotriva lui Nicolae Zamfir.
Tot la finalul lui 2018, la puțin timp după rezilierea contractului, Centre National de la Recherche Scientifique din Franța le-a interzis cercetătorilor săi să vină la centrul de la Măgurele. Fără sprijin politic în Guvernul Dăncilă și sub ministeriatul deținut de Nicolae Hurduc, Zamfir a continuat discuțiile de la Bruxelles, unde în aceeași perioadă s-a petrecut un alt moment cheie în istoria ELI: “Franța a cerut ca banii care se dau pentru întreținerea anuală a pilonilor de către România, Cehia și Ungaria (cele 3 state care au câte o infrastructură de cercetare în cadrul proiectului paneuropean ELI) să nu fie administrați de fiecare țară, deci la nivel național, ci să fie administrați de către Franța. Întreținerea anuală a fiecăruia dintre cele 3 centre de cercetare este de 25 de milioane de euro. În total sunt 75 milioane, care pot urca până la 90 de milioane pe an”, potrivit surselor Edupedu.ro.
Informația a fost confirmată pentru Edupedu.ro în luna mai de secretarul de stat pe Cercetare, Dragoș Ciuparu. România, prin Nicolae Zamfir, a fost singura care a refuzat târgul propus de Franța. De ce celelalte state au acceptat? “Este posibil ca banii să se fi întors la ei, în cadrul altor contracte sau sub alte forme”, au declarat sursele noastre.
Până la urmă, de ce să nu cedeze laserul de la Măgurele puterea decizională către ERIC? Dragoș Ciuparu explica în luna mai care sunt motivele: “Nu prea este normal. Această infrastructură de cercetare a fost construită din fonduri pentru dezvoltare regională. Cu alte cuvinte, ELI-NP trebuie să creeze dezvoltare regională în zona în care se află, respectiv București-Ilfov. Deci să genereze proiecte care să duca la dezvoltare de companii. Dacă ERIC ar lua deciziile astea, România nu ar mai avea niciun control pe dezvoltarea de tehnologii pe ceea ce se face la ELI și am putea să nu ne mai atingem indicatorii din proiect. Ne așteptăm să apară companii care să aplice rezultatele cercetării. Dacă agenda de cercetare este stabilită de ERIC, ceea ce nu este în regulă, pentru că facilitatea ea a fost construită din banii alocați României… Nu se poate cu banii României să construiești o infrastructură care să fie cooordonată de Lituania, de exemplu” (detalii).
Poziția francezilor de la CNRS și decizia lui Zamfir de a nu fi de acord ca Franța să gestioneze contribuțiile țărilor membre au căpătat din nou o pronunțată formă politică, ajungând pe masa discuțiilor dintre președinții Macron și Iohannis. În luna mai 2020, inițiativa francezilor s-a coagulat sub forma unei propuneri de Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC) depusă la Comisia Europeană, propunere care a exclus în premieră România dintre membri. Concret, Cehia și Ungaria au depus la executivul european cerere să formeze ERIC fără România.
“Mă aștept ca la Comisia Europeană acest proiect de ERIC să fie respins, întrucât contravine flagrant deciziei de aprobare a proiectelor ELI. Pentru că aceasta decizie [din 2012 prin care executivul european a aprobat construirea celor 3 facilități de cercetare ELI – N.Red.] spune că toți cei 3 pillars [pilonii din România, Cehia și Ungaria care formează proiectul paneuropean de cercetare ELI], la sfârșitul fazei de construcție a infrastructurii, trebui să constituie un European Research Infrastructure Consortium, adică un ERIC. Ori doar 2 dintre aceste pillars nu pot constitui ERIC-ul fără cel de-al treilea”, afirma atunci Ciuparu, pentru Edupedu.ro.
Propunerea de continuare a proiectului doar cu Cehia și Ungaria e nejustificată legal și etic, netransparentă și afectează interesele României, reacționa conducerea Laserului de la Măgurele, în timp ce contestatarii săi erau primiți săptămânal în Ministerul Educației, la discuții.
Trei luni mai târziu, nimic nu s-a schimbat de partea franceză, Comisia Europeană nu a venit cu niciun răspuns oficial, iar România a decis ca Zamfir să nu mai conducă institutul de fizică nucleară.
În noul context, două probleme esențiale rămân de urmărit:
- cum va gestiona noua conducere de la Măgurele procesele intentate de italieni? Va retrage rezoluția de reziliere a contractului, așa cum au cerut politicienii și sindicatele în ultimii 2 ani? Sau va continua apărarea în instanță care a făcut ca până acum să nu piardă niciun proces?
- va accepta jocul propus de Franța și refuzat până acum de România, numai ca să închidă gura contestatarilor și să închidă focul de la Bruxelles? Asta se face, însă, pe bani naționali, înseamnă inclusiv pericolul de-a nu avea necesarul pentru plata costurilor de administrare a centrului și înseamnă o victorie pentru statele care încearcă de asemenea să construiască un laser de mare putere, dar sunt încă în urma României. Printre ele, Franța, cu proiectul laserului Apollon.
Acum, când avem procuror european cu ochii mult mai atenți pe înțelegerile nevăzute dintre state, poate Cehia și Ungaria vor da înapoi. Va intra România în jocul propus de francezi și refuzat până acum?
Dacă este legală sau nu prelungirea mandatului, Guvernul Orban ar trebui s-o deslușească, fiind executivul care a decis atât această măsură, cât și anularea ei. Dar eliminarea lui Zamfir fără niciun anunț public și fără o minimă argumentare a deciziei arată de partea cui se plasează Guvernul Orban și președintele Klaus Iohannis, în plină campanie electorală. Sindicatele tocmai au primit un boost de încredere și un inel la care să se închine toți managerii de proiecte de cercetare.
“Mi-a plăcut foarte mult să lucrez cu oamenii de știință români. Sunt oameni de știință foarte, foarte buni – oameni ca Nicolae Zamfir, care e fantastic prin ceea ce a făcut, construind această platformă”, declara în urmă cu doi ani laureatul premiului Nobel pentru cercetare, care punea în legătură directă laserul de la Măgurele cu această distincție. Criticat la București inclusiv pentru faptul că între ELI-NP și Nobel n-ar exista nicio legătură, Zamfir a fost unul dintre cei doi români invitați de laureatul premiului Nobel pentru Fizică, Gerard Mourou, la recepția organizată la Stockholm după primirea înaltei distincții.
Acuzat în România că laserul pe care îl conduce nu produce cercetare, Zamfir este lăsat astăzi în mod ipocrit de Guvernul Orban la conducerea strictă a laserului, care este un departament în cadrul Institutului de Fizică Nucleară.
E greu de crezut că răspunsurile la întrebările de mai sus vor veni în acest caz de la Monica Anisie, ministrul liberal al Educației de 9 luni. Poziția de forță le aparține președintelui Klaus Iohannis și premierului Ludovic Orban, chemați public și până acum să ajute laserul de la Măgurele.
Dar o primă dovadă a importanței vizionare acordate de Președintele Klaus Iohannis și de Guvernul său proiectului Laserului de la Măgurele se regăsește în Planul național de investiții și relansare economică, document oficial lansat de președinte și premier în luna iulie 2020:
- ELI-NP apare menționat ca obiectiv în sine la pagina 128, unde este Ultimul proiect de infrastructură educațională și de cercetare listat, cu următoarea descriere: “Continuarea proiectului Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP (Laserul de la Măgurele) în condițiile în care este cea mai avansată unitate de cercetare din lume în domeniul fizicii fotonucleare”.
- Pe lista obiectivelor prezidențiale apare, înaintea Laserului de la Măgurele, inclusiv ALFRED – controversatul reactor nuclear de la Mioveni susținut de fostul președinte PSD Argeș Șerban Valeca, fost ministru al Cercetării în Guvernele Năstase și Grindeanu.
- Tot înaintea ELI-NP în obiectivele pe care și le-au fixat Iohannis și Orban sunt “lucrări de modernizare și dotarea cu echipamente specifice pentru palatele și cluburile elevilor și copiilor”.
- Laserul mai este menționat o dată, la pagina 125, însă pur și simplu printre altele, fiind un exemplu de ilustrare a penultimului Obiectiv pe Educație: “Asigurarea condițiilor necesare continuării și finalizării proiectelor majore de cercetare, cu finanțare și participare națională și pan-europeană (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI ș.a.);”
De remarcat că în același Plan de relansare economică, Cercetarea nu este nominalizată drept capitol și nici măcar subcapitol.
Ce înseamnă cercetarea, în Guvernul Orban atent supravegheat și chemat la discuții de președintele Klaus Iohannis, profesor de fizică? Un buget de 300 de milioane de euro alocat anul acesta întregului sector, adică 0,14% din PIB. Ca să înțelegem mai bine ce înseamnă această sumă: 300 milioane euro costă modernizarea rețelei de canalizare din Maramureș (sursa)