O nouă grilă de salarizare pentru profesorii din învățământul preuniversitar și universitar este discutată marți, 11 august, cu sindicatele din Educație, a anunțat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-un interviu pentru Digi24.
Printre măsurile propuse pentru noua lege a salarizării se află o creștere substanțială a salariilor din Educație începând cu 2028, astfel încât să fie pusă în aplicare promisiunea făcută după greva profesorilor din 2023 privind salariul debutantului, aproape dublarea plății cu ora și o indemnizație de dirigenție diferențiată, între 10% și 20%
Ministrul interimar al Muncii a declarat că discuția decisivă pentru forma grilei din Educație are loc marți dimineață cu reprezentanții sindicatelor.„Cea mai importantă discuție are loc chiar în dimineața aceasta, cu sindicatele din Educație, pentru că vom propune o nouă grilă și este vorba de o creștere substanțială care să se ducă către cerințele familiei de educație, către profesori preuniversitari și universitari”, a spus Dragoș Pîslaru, citat de Digi24.
Salariul profesorului debutant, raportat la salariul mediu brut pe economie – creșterea ar urma să fie aplicată din 2028
Una dintre principalele probleme pe care Guvernul încearcă să le rezolve prin noua lege este promisiunea salarială făcută profesorilor după greva generală din 2023.Atunci, Guvernul și-a asumat prin ordonanță de urgență ca salariul profesorului debutant să fie raportat la salariul mediu brut pe economie.
Dragoș Pîslaru spune însă că resursele necesare pentru aplicarea acestei prevederi nu au putut fi asigurate pentru anul 2027, iar varianta analizată acum este ca majorarea să fie acordată începând cu 2028.„Sectorul Educației a avut o grevă în 2023 și s-a promis printr-o ordonanță de urgență că salariul profesorului debutant din învățământul preuniversitar va fi salariul mediu brut pe economie”, a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, costul măsurii este prea mare pentru bugetul disponibil în 2027.
„În construcția noastră și cu bugetul pe care l-am avut, nu am putut pune pe masă o astfel de alocare pentru că costa prea mult și pentru 2027 nu am avut aceste resurse”, a explicat Pîslaru.
Soluția analizată este aplicarea creșterii din 2028.Ministrul spune că Executivul încearcă astfel să răspundă unor revendicări pe care angajații din Educație le au de mai bine de trei ani și să elimine unul dintre principalele obstacole pentru adoptarea noii legi a salarizării.
Plata cu ora ar urma să fie aproape dublată
O altă modificare importantă anunțată pentru profesori privește plata cu ora. Guvernul discută „o dublare la plata cu ora, aproape”, măsură propusă de Ministerul Educației și deja discutată cu partidele politice.
„Discutăm de o dublare la plata cu ora, aproape. A fost o propunere a Ministerului Educației, pe care am discutat-o deja cu partidele. Acest lucru este un lucru clar”, a declarat ministrul interimar al Muncii.
Modificarea ar avea rolul de a face din nou atractivă plata cu ora și de a permite ocuparea orelor pentru care nu există profesori titulari sau posturi disponibile.
Pîslaru a precizat că măsura nu trebuie prezentată drept un beneficiu suplimentar acordat profesorilor, ci drept o corectare a unei probleme semnalate din sistem.„Este, de fapt, o remediere a situației pe care au reclamat-o și cei din sector”, a spus acesta.
Indemnizația de dirigenție, diferențiată între 10% și 20%
Noua lege a salarizării ar urma să modifice și modul în care este acordată indemnizația de dirigenție. Potrivit ministrului Muncii, este analizată o indemnizație diferențiată, cuprinsă între 10% și 20%. „Mai găsim și indemnizația de dirigenție diferențiată, care se duce între 10 și 20 la sută”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Din declarațiile ministrului nu rezultă, deocamdată, care vor fi criteriile în funcție de care indemnizația va fi stabilită la 10%, 15% sau 20% și nici baza salarială la care vor fi aplicate procentele.
Noua grilă pentru Educație este discutată cu sindicatele
Anunțurile vin în contextul în care Guvernul încearcă să finalizeze noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice.
Educația și Sănătatea sunt cele două domenii pentru care au avut loc negocieri suplimentare, după ce variantele anterioare ale grilelor au generat nemulțumiri.Potrivit lui Pîslaru, în cazul Educației au fost identificate mai multe soluții în discuțiile cu partidele, iar unele dintre acestea au fost deja armonizate.
Forma finală depinde însă și de negocierile cu sindicatele din Educație.După întâlnirea cu sindicatele, sunt programate discuții cu liderii partidelor politice.
Ministrul interimar al Muncii susține că adoptarea noii legi depinde acum de acordul și „responsabilitatea” liderilor politici.