„Nu considerăm că homeschoolingul, în acest moment, este o opțiune fericită pentru asigurarea dreptului la educație”, a declarat ministrul Educației, Ligia Deca, în cadrul dezbaterilor din Parlament pe amendamentele proiectului de lege a învățământului preuniversitar. Replica a venit după ce deputata Ana Loredana Predescu (PSD) a propus ca să fie introdusă în lege și sintagma „homeschooling”.
- Proiectele legilor Educației se află în dezbateri în Comisia de Învățământ din Camera Deputaților, unde parlamentarii vor supune la vot peste 1000 de amendamente, până joi, pe 27 aprilie, zilnic între 9 dimineața și 9 seara, potrivit calendarului anunțat.
„Pe chestiunea ridicată de doamna deputat, apropo de homeschooling, punctul de vedere al Ministerului este că avem deja învățământ cu frecvență seral, cu frecvență redusă, alternative educaționale. Avem opțiuni pentru cei care, din motive medicale, nu pot participa fizic în spațiul școlar clasic. Considerăm că, în acest moment, pentru sistemul educațional din România, este bine ca formele de organizare a învățământului preuniversitar să fie cele din articolul, cu amendamentul pe care l-am sugerat. Nu considerăm că homeschoolingul, în acest moment, este o opțiune fericită pentru asigurarea dreptului la educație”, a precizat Ligia Deca.
Iată amendamentul propus de PSD:
Art. 17. – (1) Formele de organizare a învățământului preuniversitar sunt: învățământ cu frecvență zi, învățământ cu frecvență seral, învățământ cu frecvență redusă, învățământ la domiciliu, în cadrul Școlii din spital și în învățământul din penitenciare.
Ligia Deca: Putem fi de acord, dar am prefera să excludem sintagma „învățământ la domiciliu”. Restul poate rămâne la fel.
Varianta votată a fost amendamentul PSD, dar cu eliminarea sintagmei „învățământ la domiciliu”.
Anul trecut, Inspectoratul Școlar Județean Mureș a publicat un document prin care preciza că sistemul educațional de tip „homeschooling” nu este recunoscut în România și încalcă Legea educației naționale și Codul Penal.
Ana Loredana Predescu (PSD): „Eu propun și sintagma de învățământ de tip „homeschooling”. De ce? Pentru că el oricum funcționează, în acest moment, într-o formă nereglementată. Pentru că s-ar elimina o presiune făcută asupra părinților. De ce? Deoarece, nefiind reglementat acest sistem, multe școli își arogă atitudini extrem de ostile față de părinți, cum este Inspectoratul din Mureș care a trimis nu mai târziu de anul trecut, în februarie, o adresă părinților în care, efectiv, făcea presiune și chiar îi amenința că, în situația în care își vor retrage copiii de la școală, pot suporta inclusiv sancțiuni penale, pentru că acest sistem nu este reglementat și nu se află inclus niciunde în legislația României. Deci, îi dădeau și o încadrare de natură penală, ceea ce nu este corect nici față de părinți, nici față de copii.
Sunt nenumărați elevi care practică sportul de performanță, merg la olimpiade și nu au acces la învățământ, la orele de la clasă. De ce? Pentru că foarte multe școli nu-i primesc, nu le acceptă absențele. Ei frecventează o formă de învățământ, cum să spun, la mica înțelegere cu inspectoratul școlar sau directorul școlii la care ei sunt înscriși. (…) Consider că ar fi bine să introducem această sintagmă, în lege, de homeschooling, urmând ca acest sistem să fie foarte bine reglementat de către Ministerul Educației. (…)
Informații de context
Iată ce prevede Legea educației naționale la articolul 16 alin (1): „Învățământul general obligatoriu cuprinde învățământul primar, învățământul gimnazial și primii 2 ani ai învățământului secundar superior. Învățământul secundar superior și grupa mare din învățământul preșcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030”.
Alineatul 3 de la articolul 86 stipulează că „părintele sau tutorele legal este obligat să ia masuri pentru școlarizarea elevului, pe perioada învățământului obligatoriu”.
Articolul 360 al Legii Educației Naționale stabilește următoarele:
„(1) Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează după cum urmează:
- a) nerespectarea dispozițiilor art. 86 alin. (3), din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit, cu amendă cuprinsă între 100 lei și 1.000 lei ori cu muncă echivalentă în folosul comunității, prestată de părinte sau de tutorele legal;
- b) nerespectarea dispozițiilor art. 143 alin. (5), cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei.
(2) Constatarea contravenției și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) lit. a) se fac de către persoanele împuternicite de primar în acest scop, la sesizarea consiliului de administrație al unității de învățământ.
(3) Constatarea contravenției și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) lit. b) se fac de către ofițerii sau agenții de poliție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu competențe în domeniu.”
Codul Penal prevede, la articolul 380, pedepse și sancțiuni pentru împiedicarea accesului la învățământul general obligatoriu:
„(1) Părintele sau persoana căreia i-a fost încredințat, potrivit legii, un minor și care, în mod nejustificat, îl retrage sau îl împiedică prin orice mijloace să urmeze cursurile învățământului general obligatoriu se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Fapta nu se pedepsește dacă înainte de terminarea urmăririi penale inculpatul asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor.
(3) Dacă până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare inculpatul asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor, instanța dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta.”
Foto: © Petro | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.