România urmărește să „ia în considerare politicile Japoniei” pentru îmbunătățirea rezultatelor elevilor în cadrul evaluării internaționale PISA, „cu accent pe reducerea discrepanțelor”, a anunțat ministrul Educației, Ligia Deca, la sfârșitul săptămânii trecute, după o întrevedere avută cu viceministrul japonez al Educației. Japonia este una dintre țările cu care România era comparată în Nota de țară realizată de OCDE în momentul publicării rezultatelor PISA, comparație care inițial a fost scoasă din varianta în română a documentului. Pe de altă parte, Japonia nu a cunoscut o îmbunătățire notabilă a rezultatelor PISA, nici o reducere semnificativă a discrepanțelor, explicația fiind simplă: s-a aflat tot timpul în topul evaluării internaționale și a avut mereu diferențe foarte mici între elevii din categorii socio-economice diferite. Ce face, însă, această țară pentru a avea constant rezultate foarte bune în cadrul PISA?
- Răspunsuri la această întrebare reies din analiza de țară pentru Japonia publicată în cadrul PISA 2022, analiză care acoperă o serie de aspecte, de la implicarea profesorilor la trăsături-cheie ale mediului școlar și până la investițiile în domeniul educațional – detalii mai jos,
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Ligia Deca scria, zilele trecute, că, în cadrul unei reuniuni internaționale, a avut o întâlnire cu viceministrul Educației, Culturii, Sportului, Științei și Tehnologiei din Japonia, Fujiwara Akio, în contextul unui parteneriat bilateral strategic semnat anul trecut, ce acoperă și educația. „ am urmărit să luăm în considerare politicile Japoniei adoptate în vederea îmbunătățirii rezultatelor obținute de elevi la testarea din cadrul Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor, cu accent pe reducerea discrepanțelor între elevii care provin din medii socioeconomice diferite (…)”, a scris ministrul român.
Cu două luni în urmă, Ministerul condus de Ligia Deca scotea din raportul tradus în română al rezultatelor PISA 2022 o serie de grafice, inclusiv unul ce prezenta o comparație cu Japonia – precum și cu Estonia – privind diferențele foarte mari între elevii de 15 ani cu statut socio-economic dezavantajat și cu rezultatele cele mai slabe față de cei cu rezultatele cele mai bune. Apărea, în schimb, o comparație cu Turcia – țară situată în același segment cu România în rankingul PISA, la mare depărtare de lideri precum Japonia și Estonia. După ce Edupedu.ro a semnalat situația, Ministerul a publicat și versiunea completă, ce includea comparația cu Japonia și Estonia.
Rezultatele Japoniei au fluctuat în cele peste două decenii de evaluări PISA; însă în mod nesemnificativ: țara a rămas permanent în topul acestei testări internaționale:
- Față de precedenta rundă PISA (2018), țara cunoaște o îmbunătățire la toate cele trei testări – Citire, Matematică și Științe. Însă, comparativ cu evaluarea desfășurată cu un deceniu în urmă (2012) rezultatele la Citire sunt ușor mai slabe, iar cele la Matematică și Științe sunt la același nivel. La toate capitolele, rezultatele acestei țări depășesc pragul de 500 de puncte în ultimul deceniu, iar țara s-a menținut în top 10 global.
Rezultatele Japoniei la fiecare evaluare – 2022:
- Citire – 516 puncte
- Matematică – 536 puncte
- Științe – 547 puncte
Rezultatele medii ale Japoniei din 2012-2022:
- 2012 – 540 puncte (locul 7)
- 2015 – 528 puncte (locul 3)
- 2018 – 520 puncte (locul 6)
- 2022 – 533 puncte (medie – locul 4; locul 2 la științe, locul 3 la citire, locul 5 la matematică))
În 2022, România – cu scor 428 la fiecare dintre cele trei probe – a avut cu peste 100 de puncte mai puțin decât Japonia la Matematică și Științe și cu circa 90 de puncte mai puțin la Citire, situându-se pe locurile 45-48 din 91 de țări și teritorii participante. Totodată, România s-a aflat la polul opus față de țările-exemplu atunci când vine vorba despre echitatea în educație, așa cum se reflectă în rezultatele PISA.
Analiza OCDE arată, din acest punct de vedere, că, față de 2018, diferențele dintre elevii japonezi cu cele mai bune rezultate și cei cu cele mai slabe rezultate au crescut ușor la matematică, dar nu se simt schimbări la citire. La matematică, diferențele dintre elevii situați la cel mai scăzut nivel socio-economic și cei cu statutul socio-economic cel mai ridicat este de circa 120 de puncte în evaluarea PISA, dar la limita inferioară (pragul de 450 de puncte) se află foarte puțini elevi, iar cei mai mulți (38%) se află în al doilea grup superior după statut socio-economic, unde scorul mediu la matematică este de 543 de puncte.
- Comparativ, în România diferența este de peste 150 de puncte în scorul PISA, iar elevii aflați în grupul socio-economic cel mai ridicat (al cincilea grup după statutul socio-economic) au rezultate în jurul pragului de 500 de puncte, sub cei mai multi dintre elevii japonezi – vezi graficul de mai sus cu datele comparative România-Estonia-Japonia.
Japonia se plasează în topul global deși are investiții în mediul educațional similare cu media OCDE, mult sub nivelul altor țări situate în top 10, dar și cu mult peste nivelul investițiilor raportate în cazul României. Ce spune OCDE, prin PISA 2022, despre situația educației din Japonia, pe baza datelor oficiale și a declarațiilor elevilor participanți la evaluarea internațională?
Educația în Japonia – date-cheie PISA 2022
Potrivit fișei de țară pentru Japonia – PISA 2022, 88% dintre elevii japonezi au avut scoruri de Nivel 2 (pragul alfabetismului funcțional) și peste, la Matematică (România: 51%, potrivit Notei de țară, media OCDEE – 69%). 23% dintre elevii japonezi au avut rezultate de top la matematică – Nivel 5 sau 6 (România: 4%, media OCDE: 9%).
Situațiile sunt similare în cazul Citirii și Științei. Ultima ediție PISA pune, însă, accentul pe Matematică, iar multe dintre rezultatele analizelor suplimentare sunt raportate la această testare.
Astfel, în cazul implicării profesorilor, fișa de țară pentru Japonia arată că, la orele de matematică, 74% dintre elevi au raportat că profesorul se interesează de felul cum învață fiecare elev (România:57%, media OCDE: 63%), iar 84% dintre elevi spun că profesorul le acordă ajutor suplimentar când au nevoie (România: 61%, media OCDE: 70%). Analiza citată notează că „rezultatele la Matematică, în 2022, au tendința să scadă mai puțin, în medie, în sistemele de educație unde mai mulți elevii raportează că profesorii le oferă ajutor suplimentar, la nevoie, decât raportau cu 10 ani în urmă”. În Japonia, acest procent a crescut de la 75% în 2012 la 84% în 2022. În România, el a scăzut de la 63% la 61%.
În Japonia, 12% dintre elevi au raportat că nu pot învăța în mod adecvat la lecții (România: 21%, media OCDE: 23%). În Japonia, doar 6% dintre elevi spun că nu ascultă ce spune profesorul (România: 28%, media OCDE: 23%) și doar 5% declară că atenția le aste deturnată de dispozitive digitale (România: 35%, media OCDE: 30%).
În Japonia, doar 10% dintre elevi și 17% dintre băieți au declarat că au fost victimele bullying-ului cel puțin de câteva ori pe lună.. În România, procentele sunt mult mai mari: 24% dintre fete și 26% dintre băieți (media OCDE: 20% pentru fete, 21% pentru băieți).
Diferențe majore între România și Japonia se fac simțite și în felul cum se raportează directorii de școli la resursele educaționale pe care le au la dispoziție. Astfel, deși rezultatele plasează Japonia în topul PISA, raportul de țară al acestei țări notează că 64% dintre elevii japonezi erau înscriși în școli unde directorii declarau că lipsa personalului didactic afectează capacitatea școlii de a-i instrui pe copii, iar 43% – că această capacitate este afectată de personal didactic slab sau insuficient calificat.
- Comparativ, în România, țară cu rezultate mult mai slabe, imaginea oferită de directori este mult superioară celei prezentate de colegii japonezi: doar 13% dintre elevii români erau înscriși în școli ai căror directori spuneau că lipsa personalului didactic afectează capacitatea școlii de a oferi instruire și doar 10% – de personalul didactic slab sau insuficient instruit.
Această comparație România-Japonia contrastează cu observația OCDE potrivit căreia „în majoritatea țărilor/economiilor, elevii care merg la școli unde directorii declară absența personalului didactic înregistrează scoruri inferioare, la Matematică, față de elevii din școlile unde directorii declară lipsuri mai mici sau inexistente în ceea ce privește personalul didactic”.
Ce mai spun datele PISA-2022:
- 86% dintre elevii de 15 ani din Japonia și-au declarat sentimentul de apartenență la școală (media OCDE: 75%). În România, doar 50% declară același lucru. 10% dintre elevii japonezi declarau că se simt singuri la școală (17% în cazul României)
- În cazul pandemiei Covid-19, doar 16% dintre elevi au declarat că școala lor a fost închisă pentru mai mult de 3 luni. În România, 50% dintre elevi au spus același lucru (media OCDE: 51%). 27% dintre elevii japonezi au raportat că au întâmpinat cel puțin săptămânal probleme cu sarcinile școlare primite în timpul școlii la distanță, iar 20% au întâmpinat probleme în a găsi ajutor pentru teme. În România, țară cu o perioadă mult mai îndelungată de închidere a școlilor, 31% dintre elevi au spus că au întâmpinat cel puțin săptămânal probleme în a înțelege sarcinile școlare, iar 26% au avut probleme în a găsi sprijin pentru teme.
Citește și:
Ministerul Educației scoate din raportul OCDE tradus în română, al rezultatelor PISA 2022 pe țară, graficele care arată creșterea analfabetismului funcțional și scăderea sentimentului de apartenență la școală al elevilor
Ministerul Educației publică și graficele cu analfabetismul funcțional și starea elevilor la școală, scoase din prima versiune a raportului de țară cu rezultatele PISA 2022 – document
BREAKING PISA 2022 România – penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire / Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE
Foto © Imtmphoto | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.