Ministerul Educației a publicat pe site-ul Institutului pentru Științele Educației (Unității de Cercetare din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație) versiunea reală a notei de țară cu rezultatele PISA, tradusă complet și nearanjată, conform celei originale publicată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Mișcarea vine după ce Edupedu.ro a semnalat faptul că o serie de grafice relevante pentru rezultatele elevilor români la PISA 2022 fuseseră scoase din raportul de țară prezentat de Ministerul Educației.
Nota de țară PISA 2022 România a fost publicată sub aparenta actualizare a celei inițiale, care apare cu data 24.11, având indicator data de 1.12.2023.
În această nouă notă apar graficele pe care Edupedu.ro le-a samnalat ca fiind excluse din varianta prezentată la publicarea PISA 2022, iar graficul care ilustra decalajul între reziultatele elevilor în funcție de statutul socio-economic al acestora, în care țara noastră era comparată cu Turcia, a fost înlocuit cu cel original, creat de specialiștii OCDE, în care comparația se realizează cu Japonia și Estonia.
La fel, a apărut în varinta publicată acum și graficul care arată sentimentul de aparteneță la școală al elevilor din România, exclus din prima variantă publicată de Ministerul Educației.
Nota de țară publicată joi, pe 7 decembrie, poate fi descărcată de aici:
Nota de țară inițială este aceasta:
Reamintim, Ministerul Educației a publicat, în ziua lansării rezultatelor PISA 2022, o traducere „aranjată”, în limba română, a Notei de țară făcută de OCDE în limba engleză. Documentul de 8 pagini a fost distribuit tuturor jurnaliștilor și invitaților la conferința de lansare a rezultatelor PISA 2022 de la Biblioteca Centrală Universitară, organizată de același minister. De asemenea, în comunicatul de presă publicat pe edu.ro, nu există nicio referire la aceste scoruri negative, ci erau menționate doar rezultatele peste nivelul 2, considerat de bază.
Ioana Nicolescu
Redacția
Ș. L.
12 comments
Cred ca nu intamplator apar acum aceste discutii despre testarile PISA.
Se cauta iar nod in papura profesorilor. Se doreste din nou denigrarea lor si “anularea” promisiunilor din timpul grevei din vara.
În primul rând, sunt din Botoșani, unde o doctoriță de gardă la Maternitate a lăsat o gravidă să moară în chinuri. Tot în Botoșani, un medic de la UPU a declarat într-o conferință de presă că este ABSOLUT NORMAL ca un medic să doarmă în gardă, cică se numește ” odihnă activă”… Asta, apropo de sănătate.
În al doilea rând, nu am spus nimic de pompieri.
În al treilea rând, era vorba de sporuri, nu de salariul de bază. Am mai pomenit de justiție, administrație… acolo nu ai nimic de comentat? Vrei să exemplific ce înseamnă sporurile în administrația publică?
Ai comentat doar că să te afli în treabă.
Pentru Ionela:
Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (PISA) evaluează competenţele la matematică, lectură şi ştiinţe ale elevilor de 15 ani.
Testele PISA nu sunt obligatorii pentru toţi elevii de 15 ani, iar eşantionul din 2022 a fost de 7.400 de copii, circa 3,4% din totalul elevilor cu această vârstă la momentul testării, adică circa 217.000, după cum arată statisticile oficiale ale INS. La testarea PISA 2022 au participat 260 de unităţi de învăţământ; 69% urban, 31% rural.
mulțumesc mult pentru lămurire. deci, 3,4% din elevi susțin asta, nu toți… nu mi se pare că cifra reflectă tot sistemul…
Mulțumim foarte mult pentru precizări!!!
Un procent de 3,4 de elevi testați nu are cum să fie reprezentativ pentru nivelul de cunoștințe al celor peste două sute de mii de elevi de vârstă similară.
Oare din ce motiv nu se specifică acest lucru atunci când se prezintă rezultatele “dezastruoase” ale testarii PISA?
Poate ar fi bine ca mass media să clarifice acest aspect.
Șapte mii de elevi testați din două sute de mii nu reprezintă nici pe departe o imagine clară a nivelului tuturor elevilor din această țară.
Ar putea onor Ministerul să ne spună şi cât de mult se aseamănă subiectele din minunatele teste Pisa cu subiectele de la Evaluarea Națională? Şi cât de mulți elevi din clasa a IX-a de liceu teoretic (nu tehnologic unde mediile de admitere sunt de obicei sub 5) au dat aceste teste şi câți elevi din Şcolile profesionale (unde se intră fără a susține examenul de final de clasa a VIII-a)? Şi şcoală fără ajutorul părinţilor nu se poate.
Așa este. Examenele pe care le susțin elevii din țara noastră nu sunt structurate pe modelul testării Pisa. Să elaboreze întâi ministerul subiecte similare acestei testări, să publice modele de subiecte, să li se explice elevilor și părinților importanța acestei testări ( că se face un clasament la nivel european ) și apoi mai stăm de vorbă.
Da, școala se face și cu sprijinul părinților. Într-o clasă de școală primară cu peste 30 de elevi și care nu are program after school, părinții trebuie să verifice acasă ce au înțeles copiii, să-i ajute la teme, să citească împreună cu ei lecția pentru ziua următoare. Sunt copii disgrafici sau dislexici pentru care sprijinul părinților este esențial.
Ce m-ar ajuta pe mine, sincer, ar fi un articol în care să ne spuneți exact ce sunt aceste teste. cine, când și cum le-a organizat? când le-au susținit elevii? care elevi, pe vârste, școli, regiuni? că jur că nu am auzit de ele până săptămâna asta… nici când eram eu elevă nu ni s-a cerut să susținem astfel de teste, nici acum că am fiica elevă, nu ne-a spus cineva că vor fi testați elevii.
daca scoateți de la ei și statele de plata de la om de serviciu, soferi , functionari, secretari , angajati ISJ uri , pana la ministru și faceti o paralela cu salariile debutantilor din educatie și a tuturor profesorilor , inclusiv din universitar , sunteți cei mai tari
și o paralela a sporurilor va rugam.
ce sporuri au profii , „inghetate„ congelate etc, și ce sporuri au cei din minister.
si poate aflam și ce venituri invârt tradatorii numiti lideri de sindicat
ca sa pricepem și noi, slugile , cați stapâni avem
ma inclin , cu respect !!
O idee excelentă! Aș completa propunând o paralelă REALĂ între sporurile din învățământ și cele din sănătate, justiție, administrație, în special. Că sa priceapă tot românul cum stam, de fapt. Să vedeți în instituțiile subordonate ministerului spor de risc pentru stat pe scaun.
Adevarul e ca o invatatoare se si compara cu un medic de garda la UPU sau cu un pompier, ar fi si normal sa castige la fel.
Dna Ella Rusu
învățătoarea aia pe o discreditați,i a pus stiloul în mână medicului de la UPU….
dar mă rog,unii uită repede clasele primare …