În februarie 2025, ministrul Educației, Daniel David, anunța că bugetul pe 2025 proaspăt aprobat de Parlament prevedea pentru Ministerul pe care îl conduce o majorare cu aproape 10%, care „asigură salariile și bursele” pentru întregul an. Șase luni mai târziu, același ministru recunoaște că bugetul a fost „de austeritate” încă de la început, lipsind 2 miliarde de lei – echivalentul a aproape 20 de zile de plată a salariilor, de exemplu, potrivit calculelor Edupedu.ro realizate pe baza datelor bugetare de la Ministerul Finanțelor și pe baza declarațiilor făcute de Daniel David despre „gaura” de la Educație. Într-un interviu recent, la B1TV, despre negocierile cu sindicatele, ministrul afirmă: „Atât pot să fac eu în acest moment”, indicând că restul responsabilității pentru situația bugetară din educație îi aparține premierului.
Pe 7 februarie 2025, Ministerul Educației și Cercetării anunța, printr-un comunicat oficial, că bugetul pe acest an este unul mai mare cu 9,58% față de execuția din 2024, ajungând la 60,24 miliarde de lei. „Creșterile bugetare în educație vizează atât investițiile (…), cât și asigurarea salariilor și a burselor”, declara atunci ministrul Daniel David. Mesajul public era că educația este „prioritate națională”, iar fondurile sunt suficiente. „Mă bucur că educația este considerată prioritate națională în coaliție, așa cum s-a promis la începutul mandatului, și că s-a ținut cont de acest lucru în propunerea Guvernului și în decizia luată în Parlament, evident cu limitele și constrângerile generate de situația economico-financiară prin care trecem”, scria Daniel David în comunicatul remis de Ministerul Educației și Cercetării.
Pe 4 august 2025, în cadrul unei întâlniri cu federațiile sindicale, reprezentanții Ministerului Educației admit pentru prima dată că bugetul este subdimensionat cu aproximativ 2 miliarde de lei. Fără măsurile anunțate de Guvern – tăieri de burse, creșterea normei didactice, reducerea numărului de posturi, comasări de școli – acești bani ar fi fost necesari pentru buna funcționare până la sfârșitul anului. „Reprezentanții ministerului au precizat că, în acest moment, nu există reduceri în bugetul ministerului, dar pentru buna funcționare până la sfârșitul anului (acoperirea cheltuielilor), dacă nu se iau măsurile anunțate, este nevoie de o suplimentare de aproximativ 2 miliarde RON”, scrie în comunicatul citat.
La patru zile după întâlnirea cu sindicatele, pe 8 august, într-un interviu la B1TV, ministrul recunoaște public că „bugetul a fost unul de austeritate de la începutul anului”, că a primit fonduri „doar pentru o parte din acest an” și că restul ar fi trebuit acoperit prin rectificare bugetară, care între timp nu o să mai existe, conform deciziei premierului.
Datele oficiale din Legea Bugetului 2025 arată că, pentru cheltuielile de personal, bugetul MEC pe 2025 este de 37,86 miliarde lei, față de 36,59 miliarde lei execuția preliminată pe 2024 – o creștere de doar 3,45%.
Suma de 37,86 miliarde lei era de la bun început insuficientă pentru acoperirea integrală a indexărilor și costurilor pe tot anul. Lipsa de 2 miliarde lei reprezintă 5,28% din cheltuielile de personal. Cum costul mediu lunar pentru salarii și burse este de aproximativ 3,15 miliarde lei, conform calculelor făcute de Edupedu.ro pe aceste date, suma lipsă echivalează cu aproape 19 zile de plată. Rezultatul e previzibil: bugetul aprobat la început de an acoperea circa 11 luni și 10 zile, nu întregul an 2025, după cum arată aceste calcule estimative. Așadar nu ar fi vorba despre bugetul de salarii sau de burse pe mai multe luni, ci doar de câteva zile din luna decembrie care lipsesc, potrivit acestor calcule făcute pe baza datelor publice de la Ministerul Finanțelor și pe baza datelor MEC.
De menționat aici calculele Consiliului Fiscal, care estimează că economia pe care o va face ministerul în acest an prin toate măsurile din legea Bolojan, care dau peste cap școlile, profesorii și elevii este de 378 milioane de lei, adică 0,6% din bugetul MEC. „Nu ei sunt experții. Eu vă spun câți bani mi-ar fi trebuit până la sfârșitul anului”, a fost reacția ministrului Daniel David. Și a continuat să declare repetitiv că nu sunt bani pentru salarii și burse pentru tot anul.
Ministrul Daniel David a mai afirmat în interviul citat, în legătură cu măsurile contestate de sindicate: „Dacă sindicatele vor sta pe poziții și se vor opune implementării acestor norme, probabil, așa cum au anunțat, vor încerca să intre în grevă. Vom vedea ce se va întâmpla în septembrie. Eu încă rămân deschis pentru lucrurile care țin de mine, ordinele de ministru, iar celelalte mesaje, mesajele lor, le-am trimis către premier. Atât pot să fac eu în acest moment.” Declarația vine după ce, la începutul anului, ministerul a acceptat un buget cu 2 miliarde de lei sub necesar, fără a comunica public această lipsă. Ministrul se derobează, astfel, de orice responsabilitate pentru situația în care se află bugetul Educației, situație pe care o știa, dar pe care a ascuns-o timp de o jumătate de an.
Mai clar spus, lipsa de 2 miliarde lei din bugetul aprobat la început de an, în februarie 2025, nu a rezultat din depășirea cheltuielilor, cum ministerul a susținut apăsat că „nu există reduceri în bugetul ministerului”, ci din subdimensionarea alocării inițiale, cunoscută de minister și de ministru de la început.
În prezent, măsurile de austeritate cum sunt tăierile de burse, creșterea normei didactice, comasări de școli, sunt prezentate ca soluții pentru „corectarea” deficitului, proiectând în spațiul public ideea declarată eronat de ministrul David că educația ar fi contribuit la creșterea acestuia, după cum arată cifrele bugetare. În realitate, deficitul era implicit în bugetul votat, iar efectele vor fi suportate de toți profesorii și toți elevii, fără nicio asumare publică în privința erorii politice și de management a ministrului.
De remarcat că chiar și cu această sumă de 2 miliarde de lei neacoperită de bugetul pe 2025 al Ministerului încă de la început, instituția și Coaliția de Guvernare PSD-PNL-USR-UDMR și minoritățile naționale protejează circa 30.000 de angajați din educație (mai ales inspectori, directori și profesori influenți) care dețin gradație de merit, pentru care bugetul alocat pentru anul acesta este de 1,1 miliarde de lei, conform datelor Ministerului Educației obținute de către profesori. 30.000 de profesori și personal didactic auxiliar iau această gradație de merit lună de lună (adică 16% din personalul didactic și auxiliar), timp de 5 ani, și reprezintă 25% din salariul brut; așa cum premierul Bolojan a declarat public, Coaliția a luat aceste măsuri, nu ministrul, refuzând economisirea banilor pe o măsură cum ar fi suspendarea temporară a gradației de merit și preferând să afecteze toți cei 3 milioane de elevi, studenți, copii din școli și grădinițe și pe cei 300.000 de profesori din preuniversitar.
Amintim că ministrul care a ascuns lipsa celor 2 miliarde de lei din bugetul pe 2025 al Ministerului Educației și Cercetării, bani pe care el însuși nu a reușit să-i obțină de la Guvernul Ciolacu 2 pentru portofoliul pe care îl conduce, este același ministru care a criticat profesorii spunând că „a fost o greșeală de-a lungul timpului că profesorii nu s-au bătut mai mult pentru un salariu decent”. Elevilor și profesorilor le-a transmis legat de creșterea numărului de elevi în fiecare clasă că „nu cred că este o problemă majoră să avem cu 1–2 bănci mai mult în unele clase”. Iar în ceea ce privește comasarea școlilor, mesajul ministrului a fost că 900 de directori vor fi dați afară din funcții, dar că ei nu rămân pe drumuri, pentru că sunt profesori și se întorc la predare. Comasarea școlilor poate duce însă la cheltuieli mai mari pentru Guvern, nu la economii, după cum arată o analiză Edupedu.ro. Concret, comasarea a două școli cu sub 500 de elevi va însemna desființarea celor două posturi de conducere de la școlile mici și înființarea unui nou post de director plin (cu salariu mai mare decât îl avea la școala sub 500 de elevi) și a unui post de director adjunct (și el cu salariu mai mare decât avea directorul de la școala cu sub 500 de elevi). Tot personalul administrativ și mulți dintre profesorii de la școala nou formată, cu aproape 1000 de elevi, vor avea creșteri salariale (finanțarea școlilor se face per elev). Așadar, singurii care vor avea de suferit sunt elevii: mai mulți în clase, mai departe de casă, cu profesori noi și criticați toată vara de noul Guvern Bolojan. Vezi aici analiza pe comasarea școlilor.