Un memoriu privind menținerea disciplinei Istorie ca disciplină obligatorie la examenul de bacalaureat pentru profilul uman – specializarea filologie a fost trimis pe adresa redacției de mai mulți profesori care au dorit să păstreze anonimatul. Aceștia enumeră și detaliază 4 argumente prin care Istoria ar trebui să se dea la Bac în continuare și pentru profilul uman – specializarea filologie.
- Amintim, Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică proiectul de Ordin privind probele și disciplinele examenului național de Bacalaureat 2030, pentru prima generație de elevi care va studia după noile planuri-cadru și programe școlare introduse din anul școlar 2026-2027. De menționat, această variantă a Bac-ului este prevăzută în legea Educației 198/2023.
Mai mulți profesori care au dorit să păstreze anonimatul au trimis pe adresa redacției Edupedu Un memoriu privind menținerea disciplinei Istorie ca disciplină obligatorie la examenul de bacalaureat pentru profilul uman – specializarea filologie.
Sunt prezentate 4 argumente pentru care Istoria ar trebui să nu fie exclusă de la Bac pentru elevii din acest profil.
- Istoria dezvoltă competențe civice și patriotice fundamentale
- În majoritatea statelor europene și în numeroase sisteme educaționale dezvoltate, istoria este disciplină obligatorie în filierele umaniste
- Cunoașterea istoriei este considerată esențială inclusiv pentru dobândirea cetățeniei în multe state ale lumii
- În contextul actual, istoria are un rol esențial în combaterea extremismului și manipulării
Redăm Memoriul integral
„Către Ministerul Educației și Cercetării
În atenția conducerii ministerului și a Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare
Memoriu privind menținerea disciplinei Istorie ca disciplină obligatorie la examenul de bacalaureat pentru profilul uman – specializarea filologie
Am luat act de lansarea în consultare publică a noului set de programe școlare pentru învățământul liceal, elaborate în cadrul procesului de reformă curriculară. În acest context, am observat că, la profilul uman, specializarea filologie, disciplina Istorie nu ar mai urma să fie disciplină obligatorie pentru examenul de bacalaureat, fiind înlocuită de Limba și literatura modernă 1 sau 2.
Prin prezentul memoriu, doresc să formulez propunerea ca disciplina Istorie să rămână, în continuare, disciplină obligatorie la examenul de bacalaureat pentru profilul uman, specializarea filologie.
Consider că o asemenea modificare ar diminua rolul formativ al profilului umanist și ar transmite un semnal greșit privind importanța culturii istorice într-o societate democratică.
Argumentele care susțin această propunere sunt următoarele:
1. Istoria dezvoltă competențe civice și patriotice fundamentale
Istoria nu reprezintă doar acumulare de informații despre trecut, ci contribuie direct la formarea:
- spiritului civic;
- capacității de analiză critică;
- respectului pentru valorile democratice;
- înțelegerii instituțiilor statului;
- conștiinței identitare și culturale.
În special în cadrul profilului umanist, eliminarea caracterului obligatoriu al istoriei ar fi dificil de justificat, deoarece această disciplină contribuie esențial la formarea unui cetățean educat, responsabil și conștient de evoluția societății.
2. În majoritatea statelor europene și în numeroase sisteme educaționale dezvoltate, istoria este disciplină obligatorie în filierele umaniste
Numeroase state păstrează istoria ca disciplină fundamentală pentru profilurile umaniste și filologice:
- Franța — filierele generale cu orientare umanistă includ obligatoriu istorie-geografie;
- Italia — liceele clasice și liceele de științe umane includ istoria în examenul de stat;
- Spania — filiera umanistă include istoria ca disciplină obligatorie;
- Portugalia — profilul Limbi și Științe Umaniste include istoria obligatoriu;
- Grecia — filiera umanistă include istoria obligatoriu;
- Polonia — profilurile umaniste includ istoria la examenul Matura;
- Ungaria — filierele umaniste includ istoria la examenul de bacalaureat;
- Austria — gimnaziile umaniste includ istoria obligatoriu;
- Germania — numeroase licee umaniste includ istoria la examenul Abitur;
- Cehia, Slovacia, Croația, Serbia, Slovenia, Bulgaria — păstrează istoria ca disciplină importantă în traseele umaniste;
- Turcia, China, Japonia — acordă istoriei un rol central în filierele umaniste.
Prin urmare, păstrarea istoriei ca disciplină obligatorie nu reprezintă o excepție, ci se aliniază practicilor educaționale existente în numeroase state.
3. Cunoașterea istoriei este considerată esențială inclusiv pentru dobândirea cetățeniei în multe state ale lumii
Numeroase state consideră că apartenența civică și integrarea într-o comunitate națională presupun și cunoașterea istoriei și a valorilor statului respectiv:
- Statele Unite ale Americii — testul de naturalizare include istorie americană și educație civică;
- Regatul Unit — examenul „Viața în Regatul Unit” include istorie britanică;
- Germania — testul de cetățenie include istorie și ordine constituțională;
- Franța — evaluările civice includ istorie și valori republicane;
- Spania — examenul de cetățenie include istorie și cultură;
- Canada și Australia — testele de cetățenie includ elemente istorice;
- România — interviul pentru cetățenie include Constituția, imnul și elemente de istorie și cultură română.
Acest fapt demonstrează că istoria este privită, la nivel internațional, drept o componentă fundamentală a educației civice și a formării identității democratice.
4. În contextul actual, istoria are un rol esențial în combaterea extremismului și manipulării
Într-o perioadă în care trecutul este frecvent utilizat ca armă politică, iar discursurile extremiste încearcă să instrumentalizeze memoria colectivă, educația istorică devine cu atât mai importantă.
Istoria îi ajută pe tineri:
- să distingă între fapt și propagandă;
- să înțeleagă consecințele extremismului;
- să respecte pluralismul și valorile democratice;
- să dezvolte discernământ critic în raport cu informațiile din spațiul public.
Reducerea importanței istoriei în cadrul profilului umanist poate avea efecte negative pe termen lung asupra culturii civice și democratice.
În final, deși există percepția că dezbaterile publice sunt uneori pur formale, sper ca această propunere să nu fie ignorată și nici catalogată drept nepotrivită. Dacă procesul de consultare publică este unul real și autentic, vă rog respectuos să dispuneți analizarea acestei propuneri de către specialiști cu adevărat competenți în domeniul educației, istoriei și formării civice.
Foto: © Kinomaster | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.