Pentru unii copii, alegerea alimentelor nu ține în primul rând de preferințe sau de ceea ce știu despre sănătate, ci de ce există acasă, ce este mai ieftin sau ce poate fi cumpărat rapid. De aceea, educația pentru nutriție trebuie să fie realistă, fără judecată și fără rușinare, spun pentru Edupedu.ro Adriana Dobrea, director executiv al Fundației United Way România, și profesoara Lia Corbu, de la Școala Gimnazială Rut din Ferentari. Prin programul NutriCOOLtura, profesorii și părinții au acces gratuit la 24 de povești ilustrate și activități adaptate de la clasa pregătitoare până la clasa a VIII-a, construite pentru a-i ajuta pe copii nu doar să învețe despre alimentație, ci să își dezvolte autonomia, gândirea critică și capacitatea de a lua decizii informate.
- Resurse gratuite pentru profesori și părinți: pe site-ul United Way România, profesorii și părinții pot descoperi gratuit resursele educaționale NutriCOOLtura, create pentru a transforma alimentația într-un punct de plecare pentru dialog, joacă și învățare, atât la clasă, cât și acasă:
- un kit național cu 24 de cărți de povești ilustrate și activități, adaptate pentru patru grupe de vârstă (cls. 0-I, cls. II-III, cls. IV-V și cls. VI-VIII);
- recomandări pentru profesori și părinți care îi pot susține mai natural în rolul de ghizi ai copiilor, prin povești care folosesc alimentația ca punct de plecare pentru discuții despre emoții, echilibru, gândire critică și stare de bine.
Redăm mai jos interviurile acordate Edupedu.ro de către Adriana Dobrea, director executiv Fundația United Way România și profesoara Lia Corbu, de la Școala Gimnazială Rut din Ferentari, București.
United Way lucrează de peste 20 de ani în comunități vulnerabile. Am văzut statisticile generale, dar ce observați la copii când vine vorba despre relația lor cu alimentația, sănătatea și capacitatea de a face alegeri informate?
Adriana Dobrea: De peste 20 de ani, United Way România dezvoltă programe dedicate copiilor și familiilor din comunități vulnerabile. Numai în ultimul an, am ajutat peste 9.700 de copii și tineri sprijiniți prin programele de educație și sănătate desfășurate în 68 de comunități din întreaga țară.
Dincolo de cifre, vedem în fiecare zi cum copiii răspund atunci când învățarea este adaptată universului lor. Observăm că, atunci când informația este prezentată prin povești, joc și activități practice, așa cum facem în programele United Way, copiii devin mai atenți, pun întrebări și încep să facă singuri legătura între ceea ce învață și alegerile pe care le fac în viața de zi cu zi.
Copiii sunt, în mod natural, foarte curioși. Ei au nevoie de un cadru practic în care să înțeleagă de ce o anumită alegere este benefică și cum le influențează sănătatea și starea de bine.
În comunitățile vulnerabile în care lucrăm, provocarea este și mai mare. Alegerile copiilor sunt influențate nu doar de ceea ce învață la școală, ci și de accesul limitat la resurse și de modelele pe care le văd acasă. Tocmai de aceea, ne propunem să dezvoltăm mai mult decât cunoștințe despre alimentație și sănătate, dezvoltăm gândirea critică, capacitatea de a pune întrebări și de a lua decizii informate.
Acesta este și principiul care stă la baza proiectului NutriCOOLtura, unde personajele și poveștile special create îi ajută pe copii să descopere, într-un mod firesc și atractiv, cum pot face alegeri sănătoase și responsabile.
Ați spus în intervențiile pe care le-ați mai avut pe proiect, că NutriCOOLtura a apărut și din preocuparea legată de modul în care se hrănesc românii. De ce ați ales să interveniți prin educație și lectură, nu printr-o campanie clasică de informare despre alimentație?
Adriana Dobrea: NutriCOOLtura răspunde unei nevoi reale. În prezent, unul din patru copii din România se confruntă cu probleme legate de greutate, iar estimările Federației Mondiale a Obezității arată că, în lipsa unor intervenții susținute, până în 2030 aproape 500.000 de copii ar putea fi afectați de obezitate.
În același timp, România se confruntă cu o altă provocare majoră – analfabetismul funcțional. Tocmai de aceea, am gândit NutriCOOLtura ca un proiect care răspunde simultan acestor două provocări. O campanie clasică de informare ar fi transmis informații despre alimentația sănătoasă, însă informația, de una singură, este doar un prim pas pentru creșterea gradului de conștientizare. Noi ne-am dorit însă să mergem mai departe și să creăm experiențe de învățare care să schimbe comportamente.
Noi credem că schimbarea începe atunci când copiii înțeleg, nu doar memorează. De aceea, am ales lectura și poveștile ca instrumente educaționale. Prin personajele și întâmplările din cărțile NutriCOOLtura, copiii sunt încurajați să gândească critic, să pună întrebări, să descopere singuri răspunsuri și, astfel, să facă alegeri mai bune pentru sănătatea lor.
În același timp, proiectul le oferă profesorilor resurse educaționale adaptate și ușor de folosit la clasă, transformând subiecte precum alimentația sănătoasă și starea de bine în experiențe de învățare interactive și relevante. Credem că aceasta este calea prin care putem contribui la schimbări de durată, nu doar la creșterea nivelului de informare.
În materialele programului apare frecvent ideea că vrem să creștem generații care știu ce le face bine. Ce înseamnă, concret, pentru un copil de 8, 10 sau 12 ani să învețe să facă alegeri bune „în farfurie și dincolo de ea”?
Adriana Dobrea: Pentru noi, aceasta înseamnă să înțeleagă de ce o anumită alegere îi face bine și să își formeze obiceiul de a lua decizii informate, nu doar de a urma reguli.
De aceea, am creat special pentru acest program 24 de cărți de povești, adaptate diferitelor etape de dezvoltare ale copiilor, de la clasa pregătitoare până la clasa a VIII-a. Fiecare poveste este însoțită de activități creative și interactive, construite pe categorii de vârstă, astfel încât mesajele să fie accesibile, relevante și apropiate de universul copiilor.
Prin aceste resurse, îi încurajăm să pună întrebări, să compare informații, să își argumenteze opiniile și să găsească singuri răspunsuri. Este o abordare care îi ajută să își dezvolte gândirea critică și încrederea în propriile decizii.
Când spunem „în farfurie și dincolo de ea”, ne referim la dezvoltarea unor competențe esențiale pentru viață: responsabilitate, autonomie, empatie, gândire critică și capacitatea de a face alegeri informate. Ne dorim ca aceste abilități să îi ajute nu doar în ceea ce privește alimentația, ci și în relațiile cu ceilalți, la școală și în toate alegerile importante pe care le vor face. Pentru ca acest proces de învățare să fie coerent, am creat resurse atât pentru copii, cât și pentru profesori și părinți, astfel încât aceleași mesaje și valori să îi însoțească în toate mediile în care cresc și învață.
Vă adresați profesorilor, iar în discuția cu ei am văzut că folosiți concepte precum siguranța emoțională, apartenența și dialogul. Ce legătură vedeți între aceste competențe și educația nutrițională?
Un copil învață mai bine atunci când se simte ascultat, respectat și în siguranță. De aceea, pentru noi, educația nutrițională înseamnă mai mult decât reguli impuse sau liste cu „așa da” și „așa nu”, înseamnă conversații, descoperire și învățare prin joc.
Profesorul are un rol esențial în acest proces. El creează în clasă un spațiu în care copiii pot vorbi deschis despre obiceiurile lor, pot pune întrebări și pot învăța unii de la alții, fără teama de a fi comparați sau judecați. Într-un astfel de mediu, informația este mai ușor înțeleasă și transformată în comportamente sănătoase.
Tocmai de aceea, NutriCOOLtura nu se adresează doar copiilor. Am dezvoltat și resurse dedicate profesorilor, inclusiv un webinar național și materiale educaționale care îi sprijină să faciliteze astfel de discuții în clasă și să integreze educația pentru nutriție și viață sănătoasă în activitățile de zi cu zi.
Interesul profesorilor ne-a confirmat că această abordare răspunde unei nevoi reale. Primul webinar național dedicat cadrelor didactice a înregistrat 1.100 de înscrieri, un record pentru proiect. În plus, aproape 200 de profesori au solicitat seturile de materiale NutriCOOLtura pentru activitățile din școli, ceea ce înseamnă că peste 8.500 de elevi beneficiază direct de acestea începând cu 2026. Totodată, 100 de biblioteci școlare și centre educaționale United Way au fost dotate cu colecția completă de 24 de cărți tematice, pentru ca aceste resurse să ajungă la cât mai mulți copii și profesori.
Credem că educația pentru sănătate începe cu relația dintre copil și adultul care îl ghidează. Iar atunci când profesorii au instrumentele potrivite, pot transforma o lecție despre alimentație într-o lecție despre încredere, responsabilitate și alegeri care contează pentru întreaga viață.
Din feedbackul primit de la profesori, care sunt cele mai mari provocări atunci când încearcă să discute cu elevii despre sănătate, obiceiuri sau stil de viață?
Adriana Dobrea: Profesorii ne spun că au nevoie, înainte de toate, de resurse practice, ușor de integrat în activitatea de la clasă și adaptate vârstei copiilor. Sănătatea și alimentația sunt subiecte importante, dar și sensibile, pentru că fiecare copil vine la școală cu experiențe, obiceiuri și contexte familiale diferite.
Una dintre cele mai mari provocări este să vorbească despre alimentație sănătoasă, mișcare și stil de viață echilibrat fără a crea comparații între copii sau fără ca aceștia să se simtă judecați pentru ceea ce au sau nu au acasă sau pentru cum arată. Profesorii își doresc să transmită informații care să îi inspire pe copii, nu să le inducă sentimentul de vinovăție , de neputință.
Tocmai de aceea, NutriCOOLtura propune o abordare diferită. În locul unor lecții rigide sau al unor liste de reguli, oferim povești, jocuri, activități interactive și întrebări care îi ajută pe copii să reflecteze, să descopere și să tragă singuri concluzii. Astfel, profesorii pot aborda subiecte complexe într-un mod firesc, pozitiv și incluziv, transformând învățarea într-o experiență care îi implică pe toți copiii, indiferent de contextul din care provin.
NutriCOOLtura folosește povești ilustrate și activități interactive. Credeți că această abordare poate avea mai mult impact asupra copiilor decât transmiterea directă a unor reguli sau informații? De ce și pe ce vă bazați?
Adriana Dobrea: Da, credem că poveștile au o putere pe care regulile, de multe ori, nu o au. Atunci când un copil se regăsește într-un personaj sau într-o situație, informația capătă sens și este înțeleasă, nu doar memorată.
Materialele NutriCOOLtura au fost create special pentru a-i ajuta pe copii să descopere și să exerseze alegeri sănătoase într-un mod firesc, jucăuș și captivant. Cele 24 de povești sunt adaptate fiecărei categorii de vârstă, astfel încât mesajele să fie relevante și apropiate de nivelul lor de dezvoltare.
Poveștile creează emoție, stârnesc curiozitatea și dezvoltă empatia, iar activitățile interactive îi invită pe copii să participe activ. În discuțiile pe care le încurajăm după lectură, observăm că elevii continuă conversația, pun întrebări, împărtășesc experiențe din viața lor și fac singuri legătura între poveste și propriile alegeri.
Ne bazăm atât pe experiența acumulată în programele United Way, cât și pe cercetările din domeniul educației, care arată că învățarea este mai eficientă atunci când copiii sunt implicați emoțional și încurajați să descopere singuri răspunsurile. Acesta este motivul pentru care am ales să transformăm educația nutrițională într-o experiență de învățare, în care poveștile deschid dialogul, iar activitățile practice îi ajută pe copii să înțeleagă și să aplice ceea ce descoperă.
În cadrul Caravanei NutriCOOLtura ați ajuns în școli din comunități vulnerabile în acest an școlar. Există experiențe sau întâlniri cu elevi care v-au confirmat că astfel de resurse sunt necesare?
Adriana Dobrea: Cu siguranță. Caravana NutriCOOLtura ne-a confirmat că există un viu interes, atât din partea copiilor, cât și a profesorilor, pentru activități care îmbină lectura cu educația pentru sănătate.
În 2025, Caravana și-a continuat traseul în șase școli din medii vulnerabile din București, Giurgiu, Brașov și Timiș, unde aproximativ 1.000 de elevi au participat la activități interactive bazate pe povești și dialoguri despre alimentația echilibrată. Totodată, au fost distribuite 1.000 de kituri educaționale, însoțite de pachete cu o gustare nutritivă.
Copiii au fost foarte încântați să primească seturile de șase cărți dedicate grupei lor de vârstă și câte un lunch box, folosit ca exemplu pentru construirea unei gustări sănătoase. Ne-a bucurat să vedem cât de implicați au fost elevii în jocuri și discuții și, mai ales, faptul că au continuat să pună întrebări și după încheierea activităților. Acesta este unul dintre cele mai clare semne că mesajele au ajuns la ei și i-au făcut curioși să afle mai mult.
Și profesorii ne-au oferit un feedback foarte valoros. Ne-au spus că materialele sunt ușor de utilizat și că intenționează să le integreze și în alte activități de la clasă. De asemenea, au primit și ei câte un lunch box și au fost încurajați să îl folosească la școală, devenind astfel un model pentru copii, atât prin propriile obiceiuri, cât și prin exemplul unei gustări echilibrate.
Poate cel mai emoționant feedback a fost să vedem copii care plecau acasă povestind ce au descoperit și spunând că vor să împărtășească și familiilor lor ceea ce au învățat. Atunci am știut că impactul proiectului depășește sala de clasă și ajunge acolo unde schimbarea începe cu adevărat: în familie.
De multe ori vorbim despre rezultate în cifre. Dar există schimbări de comportament, reacții ale copiilor sau mesaje primite de la profesori care v-au arătat că programul produce efecte reale în clasă? Dați-ne câteva exemple, dacă sunt.
Adriana Dobrea: Da, iar pentru noi aceste schimbări sunt la fel de importante ca rezultatele în cifre. Impactul unui program educațional se vede dincolo de numărul de copii la care ajunge, se vede și în felul în care aceștia încep să gândească și să acționeze.
Profesorii ne-au povestit că elevii au continuat discuțiile și după încheierea activităților și că au început să folosească exemplele din poveștile NutriCOOLtura în alte contexte, la clasă sau în conversațiile cu colegii. De asemenea, mulți copii au devenit mai atenți la alegerile pe care le fac și au început să pună mai multe întrebări despre alimentație, mișcare și un stil de viață sănătos, atât la școală, cât și acasă.
Pentru noi, acesta este cel mai valoros indicator al succesului. Schimbarea începe în momentul în care copilul devine curios, pune întrebări, caută explicații și își construiește propriile răspunsuri. Atunci știm că nu doar a reținut o informație, ci că a început să își formeze un mod de a gândi care îl va ajuta să facă alegeri bune pe tot parcursul vieții.
În educație se vorbește tot mai mult despre competențe de viață. Credeți că școala românească oferă suficient spațiu pentru dezvoltarea autonomiei, a gândirii critice și a capacității de a lua decizii informate? Cum poate susține NutriCOOLtura această direcție?
Adriana Dobrea: Credem că școala face pași importanți în această direcție, iar profesorii își doresc din ce în ce mai mult activități aplicate, care să îi implice activ pe elevi. În același timp, știm că timpul și resursele sunt adesea limitate, ceea ce face provocatoare integrarea constantă a unor astfel de abordări în orele de curs.
NutriCOOLtura vine ca un sprijin concret pentru acest demers, prin instrumente gratuite, gata de utilizat, care ajută simultan la dezvoltarea literației, a gândirii critice și a competențelor socio-emoționale. Practic, folosim alimentația ca punct de plecare pentru a exersa competențe esențiale de viață, de la capacitatea de a pune întrebări până la luarea unor decizii informate și asumate.
Pentru acest an școlar, pregătim și un curs avizat de Casa Corpului Didactic Timiș, instituție aflată în coordonarea Ministerul Educației și Cercetării, dedicat educației pentru nutriție, astfel încât profesorilor să le fie și mai ușor să integreze aceste resurse în activitatea de la clasă.
Pentru profesorii și părinții care citesc acum interviul și poate nu au participat la multiplele activități pe care le aveți și pe care le-ați avut, care sunt resursele gratuite pe care le pot accesa și cum le pot integra în activitățile cu copiii?
Toate resursele dezvoltate în cadrul proiectului NutriCOOLtura sunt disponibile gratuit pe site-ul United Way România – https://www.unitedway.ro/our-work/education/nutricooltura/ .
Profesorii pot accesa poveștile ilustrate, ghidurile și materialele de activitate pentru clasă, pe care le pot integra cu ușurință în orele de curs sau în activități extracurriculare. În același timp, părinții pot folosi poveștile ca punct de pornire pentru discuții simple și naturale în familie despre alimentație, sănătate și obiceiuri zilnice.
Resursele sunt adaptate pe grupe de vârstă, astfel încât să fie relevante și ușor de folosit în mediul școlar, dar și acasă.
Ne dorim ca NutriCOOLtura să devină o resursă pe termen lung pentru profesori, părinți și copii — un sprijin în construirea unor obiceiuri sănătoase și în învățarea prin curiozitate, dialog și descoperire.
VIDEO Povestea completă a programului NutriCOOLtura: privește către viitoarea generație care știe să aleagă ce îi face bine, în farfurie și dincolo de ea
Ce observați la copii când vine vorba despre relația lor cu alimentația, sănătatea și capacitatea de a face alegeri informate?
Prof. Lia Corbu: Din experiența de la școală am observat că mulți copii au o relație cu alimentația influențată direct de posibilitățile familiei, nu doar de preferințe personale. Pentru unii, alegerea alimentelor nu este o chestiune de „ce este mai sănătos”, ci de ce există acasă, ce este mai ieftin sau ce poate fi cumpărat rapid. De aceea, copiii au nevoie de explicații simple, respectuoase și foarte concrete. Ei sunt curioși și receptivi, dar trebuie ajutați să înțeleagă diferența dintre foame, poftă, reclamă și nevoie reală a corpului. Când discutăm fără judecată și folosim exemple din viața lor, încep să pună întrebări și să privească mai atent propriile alegeri.
NutriCOOLtura a apărut și din preocuparea legată de modul în care se hrănesc românii. Cum ați perceput dumneavoastră această campanie prin educație și lectură, spre deosebire de o campanie clasică de informare despre alimentație? Ce a făcut diferența și care au fost diferențele?
Prof. Lia Corbu: Pentru copii, o campanie clasică, bazată doar pe afișe sau reguli, nu este suficientă. Ei au nevoie să fie implicați, să vadă, să atingă, să compare, să povestească din experiența lor. Această inițiativă este valoroasă pentru că nu vine cu un ton moralizator, ci cu un mod de lucru apropiat de copil: povești, jocuri, întrebări și activități practice. Într-un mediu defavorizat, unde ne desfășurăm activitatea, mesajul „mănâncă sănătos” poate suna uneori imposibil, dacă nu este explicat realist. Programul îi ajută să descopere pași mici, posibili, potriviți cu viața lor de zi cu zi.
În materialele programului apare frecvent ideea că vrem să creștem generații care știu ce le face bine. Ce înseamnă, concret, pentru un copil de 8, 10 sau 12 ani să învețe să facă alegeri bune „în farfurie și dincolo de ea”?
Prof. Lia Corbu: Pentru un copil a face alegeri bune „în farfurie și dincolo de ea” înseamnă mai mult decât a ști ce alimente sunt recomandate. Înseamnă să învețe să aibă grijă de corpul lui, să își respecte sănătatea, să nu se lase condus doar de reclamă sau de presiunea grupului și să înțeleagă că fiecare decizie mică poate conta. Înseamnă să poată spune: „Aleg apă în loc de suc atunci când pot”, „Aleg un fruct dacă îl am la îndemână”, „Întreb ce conține produsul” sau „Nu râd de colegul care are alt pachet de mâncare”. Dincolo de farfurie, educația aceasta atinge demnitatea, responsabilitatea, respectul față de sine și față de ceilalți.
În program sunt folosite concepte precum siguranța emoțională, apartenența și dialogul. Cum ați reușit să combinați aceste competențe și educația nutrițională?
Prof. Lia Corbu: În lucrul cu elevii din medii defavorizate, educația nutrițională nu poate fi separată de partea emoțională. Unii copii pot simți rușine pentru ceea ce aduc sau nu aduc de acasă, iar alții pot asocia mâncarea cu lipsuri sau recompense. De aceea, am creat un climat în care nimeni nu este judecat. Am discutat despre emoții, despre poftă, despre rușine, despre influența colegilor și despre felul în care avem grijă de noi. Prin activități de grup, copiii au învățat să asculte, să compare fără să critice și să ia decizii mai conștiente. Astfel, lecția despre alimentație a devenit și o lecție despre încredere, empatie și autocontrol.
Care sunt cele mai mari provocări atunci când discutați cu elevii despre sănătate, obiceiuri sau stil de viață?
Prof. Lia Corbu: Cea mai mare provocare este să vorbim despre sănătate fără să ignorăm realitatea socială a copiilor. Nu toți au acces constant la hrană diversificată, la mese regulate sau la părinți care pot supraveghea atent alimentația. Uneori, copiii primesc informații contradictorii din familie, de pe internet sau din reclame. Alteori, știu ce ar fi bine, dar nu au mereu posibilitatea să aplice. De aceea, abordarea noastră trebuie să fie realistă, blândă și practică. Nu pornim de la vinovăție, ci de la pași mici: mai multă apă, mai puține produse foarte dulci, atenție la etichete, igienă, mișcare și grijă față de propriul corp.
NutriCOOLtura folosește povești ilustrate și activități interactive. Ce impact are această abordare asupra copiilor, versus transmiterea directă a unor reguli sau informații? Câteva exemple din experiența la clasă?
Prof. Lia Corbu: Poveștile ilustrate și activitățile interactive au un impact deosebit, mai ales pentru copiii care nu sunt atrași imediat de explicațiile teoretice. Am observat că mulți elevi învață mai bine când informația este legată de o imagine, de un personaj sau de o situație apropiată de viața lor. Povestea îi ajută să se identifice, iar activitatea practică îi face să participe, nu doar să asculte.
Elevii rețin mai ușor mesajele atunci când le descoperă singuri: prin joc, dialog, desen, alegerea unor exemple sau discuții în echipă. În felul acesta, informația nu rămâne o lecție abstractă, ci devine o experiență pe care o pot duce acasă. De exemplu, mulți elevi nu recunoșteau toate fructele și legumele, iar cu ajutorul poveștilor ilustrate și al activităților interactive acest lucru s-a îmbunătățit considerabil. În plus, aceste metode au contribuit la dezvoltarea interesului și curiozității lor față de alimentația sănătoasă, făcând procesul de învățare mai plăcut și mai eficient.
Ați observat schimbări de comportament, reacții ale copiilor sau mesaje primite de la părinți și colegi profesori care v-au arătat că programul produce efecte reale în clasă? Dați-ne câteva exemple, dacă sunt.
Prof. Lia Corbu: Da, schimbările apar treptat, dar sunt vizibile. Copiii încep să folosească alte cuvinte când vorbesc despre mâncare: întreabă ce este mai potrivit, observă diferența dintre un produs foarte dulce și unul mai hrănitor, își amintesc să bea apă sau povestesc ce au discutat cu familia acasă. La unii elevi, efectul cel mai important nu este schimbarea imediată a meniului, ci schimbarea felului de a gândi. Ei încep să înțeleagă că sănătatea lor contează și că pot face alegeri mai bune chiar și în condiții simple. Pentru copiii din medii defavorizate, acest sentiment de control și demnitate este foarte important.
Pentru profesorii și părinții care citesc acum interviul și poate nu au știut până acum de acest program educațional, care sunt resursele gratuite pe care le pot accesa și cum le pot integra în activitățile cu copiii?
Prof. Lia Corbu: Le-aș recomanda profesorilor și părinților să folosească resursele gratuite ale programului într-un mod cât mai practic: povești ilustrate, fișe de lucru, discuții ghidate și activități scurte care pot fi adaptate nivelului copiilor.
Pentru comunitatea vulnerabilă în care îmi desfășor activitatea, este important ca materialele să fie accesibile, clare și ușor de folosit, fără costuri suplimentare pentru familie.
Părinților le-aș recomanda să înceapă cu lucruri simple: să implice copilul în alegerea unui fruct, în pregătirea unui mic dejun, în citirea unei etichete sau în alegerea apei în locul unei băuturi dulci. Profesorilor le-aș recomanda să lege resursele de experiențele reale ale copiilor și să păstreze mereu un ton cald, fără comparații și fără rușinare.
În școala unde lucrez, educația pentru sănătate nu înseamnă doar transmiterea unor informații despre alimentație, ci sprijinirea copiilor să își descopere valoarea, să capete încredere și să învețe pași mici, realiști, pentru o viață mai sănătoasă.