Mihai Cristian Bălăiță, elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Buzău, a primit distincția „Commendation” la categoria Politică a Global Essay Prize 2026, concurs internațional de eseuri organizat de John Locke Institute. Elevul era în clasa a X-a când a scris lucrarea „The Crisis of Representation: How Sociopolitical Alienation Emerges in Liberal Democracy”, în care a răspuns la întrebarea „Is democracy in crisis?” și a analizat, între altele, situația din România, Franța și Statele Unite.
Între timp, Mihai Bălăiță a împlinit 18 ani și spune într-un interviu pentru Edupedu.ro că interesul său pentru criza democrației și mecanismele reprezentării politice vine inclusiv din faptul că trăiește într-o asemenea societate și trebuie să înțeleagă cum funcționează: „Chiar recent am împlinit 18 ani, deci am dobândit și dreptul de vot și socotesc că trebuie să caut să înțeleg aceste amănunte”.
Elevul spune că cea mai mare parte a modului în care gândește s-a format în afara școlii, unde citește în special despre istoria postdecembristă și sociologie. În același timp, consideră că școala are un rol important: „școala are rolul de a mă disciplina pentru a îmi putea atinge scopul, cu toate defectele ei”.
„Sfatul meu pentru colegii mei din toate clasele și școlile este să caute să se dezvolte și să creeze cât mai mult în afara școlii, să nu se limiteze la aceasta, și pe cât posibil să aducă în școli această mentalitate sănătoasă”, spune Mihai Bălăiță.
Global Essay Prize este organizat de John Locke Institute și este deschis elevilor sub 19 ani din orice țară. Pentru ediția din 2026, concursul a avut zece categorii, printre care Filosofie, Politică, Economie, Istorie, Drept, Psihologie și Știință și Tehnologie. La categoria Politică, elevii au putut alege una dintre trei întrebări, una dintre acestea fiind „Is democracy in crisis?” („Este democrația în criză?”). Eseurile pot avea maximum 2.000 de cuvinte, conform organizației.
Potrivit regulamentului, lucrările sunt evaluate în funcție de cunoașterea și înțelegerea subiectului, folosirea dovezilor, calitatea argumentării, originalitate, structură, stil și putere de convingere. Organizatorii precizează că eseurile foarte bune trebuie să ia în considerare inclusiv cele mai puternice obiecții și contraargumente. Juriul este format din universitari de la instituții precum Oxford, Cambridge, Harvard, Princeton și Stanford.
Autorii celor mai bune eseuri sunt selectați pe lista scurtă, iar premiile I, II și III sunt acordate separat în fiecare categorie. Organizatorii precizează că certificatele sunt acordate doar lucrărilor ajunse pe lista scurtă.
Mihai Cristian Bălăiță a primit distincția „Commendation” la categoria Politică.
„Am vrut să îmi expun propria viziune”
Edupedu.ro: De ce ai ales dintre temele Global Essay Prize tocmai întrebarea „Is democracy in crisis?”. Ce te-a făcut, ca elev de clasa a X-a, să te interesezi de criza democrației și de reprezentarea politică?
Mihai Cristian Bălăiță: Cred că am ales acea întrebare pentru că mi s-a părut interesantă și pentru că am vrut să îmi expun propria viziune despre problemă. Presupun că fusesem influențat într-o oarecare măsură și de evenimentele care se întâmplaseră relativ recent în societatea românească.
Din postura de elev, m-a interesat și mă interesează criza democrației și mecanismele reprezentării politice pentru că trăiesc într-o societate de acest fel (democrație liberală, reprezentativă) și voi fi nevoit să o navighez. Chiar recent am împlinit 18 ani, deci am dobândit și dreptul de vot și socotesc că trebuie să caut să înțeleg aceste amănunte.
Ce înseamnă „înstrăinarea” politică
În eseul său, Mihai Bălăiță discută conceptul de alienare sociopolitică, pe care spune că preferă să îl traducă prin „înstrăinare”.
Edupedu.ro: În eseu vorbești despre „alienare sociopolitică” și pornești de la mai mulți autori, între care Weber, Rousseau și Marx. Cum ai explica unui coleg de liceu ce înseamnă această alienare și de ce crezi că este importantă pentru a înțelege democrațiile de astăzi?
Mihai Cristian Bălăiță: Unui coleg de liceu i-aș explica alienarea (sau cum prefer eu să o traduc, „înstrăinarea”) ca fiind felul în care propria creație se întoarce împotriva noastră și o simțim ca fiind ceva străin; ceva de nerecunoscut.
Este necesar să înțelegem înstrăinarea ca pe un fenomen obiectiv și material (nu doar ca un sentiment vag) pentru a înțelege democrația liberală tocmai pentru că reprezentarea politică implică un grad mai mic sau mai mare de înstrăinare.
Noi delegăm unei instituții o activitate pe care nu o putem realiza, și mai mult decât atât ne delegăm propria identitate și propria capacitate de a mai acționa. Noi nu mai trebuie să acționăm, căci o va face altcineva pentru noi sau în numele nostru.
Dar atunci când societatea încetează să mai acționeze în nume propriu se poate spune că este în comă, iar ineficiențele, dezamăgirile și chiar abuzurile sociale riscă să scape de sub control.
România, Franța și Statele Unite, prin ochii unui elev
Pentru studiul de caz din eseu, elevul a comparat România cu Franța și Statele Unite. El spune că a căutat date despre atitudinea cetățenilor față de stat și efectele corupției, dincolo de percepțiile generale despre societatea românească.
Edupedu.ro: Ai ales să compari Statele Unite, Franța și România. Ce ai descoperit despre România în această comparație? Prin ce seamănă și prin ce diferă situația de la noi de ceea ce ai observat în celelalte două țări?
Mihai Cristian Bălăiță: Despre România pot spune că am descoperit datele precise despre atitudinile societății legate de statul liberal și despre efectele corupției, dincolo de acele chestii generale pe care cu toții le știm sau le intuim ca români.
Cât despre Franța și Statele Unite, situația lor se aseamănă cu cea a României prin faptul că și acolo există un declin vizibil al încrederii în reprezentanții politici și în instituțiile publice, precum și prin faptul că mișcările identitare și populiste prind avânt în contextul anxietăților și instabilității socioeconomice ale populației.
Pot spune, totuși, că există și diferențe notabile; de pildă, în Franța putem observa cum oamenii nu sunt numai conștienți de înstrăinarea lor politică, ci și-o canalizează în mișcări de protest foarte active și vivace (precum Vestele Galbene) și chiar în cereri pentru democrație directă (chiar dacă acestea nu se iau în considerare în Adunarea Națională). În România, energia colectivă negativă nu se canalizează în feluri la fel de productive.
Chiar și acum, recent, în Franța elevii de liceu și studenții au început să protesteze în acel mod caracteristic al țării lor față de condițiile degradate din instituțiile de învățământ, și s-au solidarizat cu ei profesorii și sindicatele de muncitori.
În România, politicienii au decis să se axeze pe ceea ce eu consider o problemă fictivă sau chiar o non-problemă: cea a uniformelor școlare. O spun ca unul care își poartă uniforma că ea nu constituie sau nu ar trebui să constituie obiectul principal al dezbaterii publice în condițiile în care există școli în medii defavorizate care nu au nici măcar toalete în incinta școlii sau încălzire.
Și Consiliul Național al Elevilor a decis să facă un pseudo-protest față de această pseudo-problemă. Ce-i drept, nu îi învinovățesc, întrucât sunt convins că acest Consiliu, pentru a reuși să facă lucruri mai importante (din punct de vedere al impactului la nivel național, nu în sensul că ce fac ei ar fi neimportant – Doamne ferește!), ar trebui să se lupte cu morile de vânt.
Ori în Franța, acolo oamenii au o relație mult mai diferită cu statul lor decât românii din pricina dezvoltării lor istorice. Dar asta deja e o altă discuție și se pare că am cam divagat.
De ce a intrat în competiție
Mihai spune că nu profesorii i-au descoperit concursul. A aflat despre Global Essay Prize de la un coleg de clasă, care aflase la rândul său de la un prieten.
Edupedu.ro: De ce ai vrut să participi la o competiție precum Global Essay Prize? Ai văzut-o ca pe o ocazie de a-ți testa ideile și argumentele în afara școlii și de a vedea cât de departe poți duce o cercetare sau ți-ai propus de la început obținerea unei distincții?
Mihai Cristian Bălăiță: Un coleg de clasă mi-a adus la cunoștință acest concurs, iar el la rândul său a aflat de la un prieten de-al său. Am investigat, mi s-a părut interesant și am decis să particip. M-am gândit că ar fi o experiență interesantă și că mi-ar da șansa să îmi formulez viziunea despre subiectul respectiv.
Organizatorii Global Essay Prize spun, de altfel, că scopul competiției este ca elevii să exploreze întrebări dificile dincolo de limitele programei școlare, să își dezvolte cunoștințele și capacitatea de argumentare și să își supună lucrările evaluării unor specialiști.
„Cea mai mare parte din felul în care gândesc a venit din afara școlii”
Edupedu.ro: Ești acum în clasa a XI-a. Cât din felul în care gândești și lucrezi astăzi simți că vine din școală și cât ai construit singur, în afara ei? Crezi că școala românească îi încurajează suficient pe elevi să cerceteze, să pună întrebări, să conteste argumentat o idee și să își construiască propriile argumente?
Mihai Cristian Bălăiță: Stranie întrebare. Cred că cea mai mare parte din felul în care gândesc a venit din afara școlii, dar școala are rolul de a mă disciplina pentru a îmi putea atinge scopul, cu toate defectele ei.
În afara școlii citesc mai ales despre istorie postdecembristă și sociologie. Cât despre școala românească (referindu-mă aici la sistemul educațional public), ea are potențialul de a îi face pe elevi să cerceteze și să cugete critic, dar modul în care o face este limitat, firește, de structura ei și de baza ei materială.
Depinde foarte mult de mentalitatea profesorului, de structura și cerințele programei și chiar de resursele de care dispune școala. Nu e un secret faptul că școala românească are probleme și limitări, dar fără ea nu este posibil să reușești prea multe în viață.
Sfatul meu pentru colegii mei din toate clasele și școlile este să caute să se dezvolte și să creeze cât mai mult în afara școlii, să nu se limiteze la aceasta, și pe cât posibil să aducă în școli această mentalitate sănătoasă.
Profesoara care l-a îndrumat: „Școala trebuie să îi pregătească pe elevi pentru a fi competenți, competitivi și autonomi oriunde în lume”
În pregătirea pentru concurs, Mihai Bălăiță a fost îndrumat de profesoara de Limba engleză Camelia Coșerea.
„În cadrul concursului, doamna Camelia Coșerea mi-a oferit anumite sfaturi și a servit ca îndrumător pentru concurs. În general, profesorii de la Colegiul în care învăț formează un colectiv didactic excepțional care ne încurajează pe fiecare dintre noi să ne dezvoltăm în felul nostru”, spune elevul.
Camelia Coșerea a explicat pentru Edupedu.ro de ce îi încurajează pe elevi să participe la asemenea competiții: „Eu îi încurajez pe elevi să participe la concursuri, deoarece o astfel de provocare presupune o pregătire temeinică și îi învață să muncească organizat și să nu renunțe atunci când întâmpină dificultăți. Competițiile internaționale dezvoltă nu doar disciplina și perseverența, ci contribuie și la lărgirea orizonturilor și la consolidarea încrederii în sine.
Într-o societate globalizată, școala trebuie să îi pregătească pe elevi pentru a fi competenți, competitivi și autonomi oriunde în lume. În acest context, profesorii trebuie să le ofere cunoștințe solide și să le formeze competențe digitale și lingvistice, capacitatea de a gândi critic, de a colabora cu oameni din culturi diferite și de a se adapta unor contexte internaționale”, spune Camelia Coșerea, profesoară de Limba engleză la Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Buzău.
Tot la ediția 2026 a Global Essay Prize, organizat de John Locke Institute, a fost distinsă cu „Commendation” și Miruna Bencau, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Spiru Haret” din Tulcea. La categoria Filosofie, eleva a răspuns la întrebarea „Is it ever wrong to do the right thing for the wrong reasons?” și a construit un eseu în care a legat filosofia de matematică, folosind conceptul de nedecidabilitate al lui Turing pentru a-și susține argumentația. „Pe oameni îi judecăm după ce fac, nu după ce bănuim că gândesc”, a explicat Miruna Bencau pentru Edupedu.ro.
John Locke Institute este o organizație educațională independentă care organizează cursuri, seminare, concursuri de eseuri și alte programe pentru elevi. Institutul spune că urmărește să îi încurajeze pe tineri să devină mai ambițioși academic și mai deschiși explorării intelectuale.