Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică un nou proiect de metodologie pentru evaluarea manualelor școlare, document care pregătește viitoarea licitație pentru manuale, inclusiv cele pentru liceu. Proiectele sunt în dezbatere până pe 25 februarie și vor fi aprobate după ce au fost schimbate majoritatea programelor școlare de liceu și planurile-cadru pentru învățământul liceal. Procedura care urmează să fie lansată se anunță drept cea mai amplă licitație de manuale din ultimii cel puțin cinci ani.
Noile manuale de liceu vor trebui făcute pe baza programelor actualizate, după un ciclu curricular care a rămas în mare parte neschimbat de peste două decenii – cele mai multe dintre manualele actuale de liceu sunt pe baza programelor din anii 2002-2004. Metodologia de evaluare stabilește cine evaluează, cum se acordă punctajele și în ce condiții un manual este declarat admis sau respins.
Comparativ cu metodologia în vigoare din 2019, proiectul pus acum în dezbatere păstrează structura generală a evaluării, dar introduce câteva modificări importante.
Mediere la diferențe de doar 5 puncte
Apare o modificare în proiectul de acum, față de metodologia în vigoare, la diferențele de punctaj între evaluatori. În 2019, medierea era declanșată doar dacă diferența dintre două punctaje individuale depășea 10 puncte. Noul proiect reduce acest prag la 5 puncte. Practic, orice diferență mai mare de 5 puncte între doi evaluatori obligă coordonatorul să organizeze o mediere. Reducerea la jumătate a pragului poate limita variațiile mari de notare și poate duce la o uniformizare mai strictă a evaluării.
Procedura actuală: „Art. 9. (1) Dacă între oricare două punctaje individuale (PI) acordate de experții cooptați- diferențele sunt mai mici sau egale cu 10 puncte, se calculează punctajul acordat pe baza criteriilor de evaluare a calității științifice (PC), ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a punctajelor (PI) acordate de fiecare dintre cei cinci experți cooptați.
(2) Pentru cazurile în care se constată diferențe mai mari de 10 puncte între oricare două punctaje individuale (PI) acordate de experții cooptați , coordonatorul organizează medierea între experții cooptați. Rezultatul se consemnează într-un proces-verbal în care se menționează punctajul acordat pe baza criteriilor de evaluare a calității științifice (PC)”.
Procedura în consultare: Art. 9 (1) Dacă între oricare două punctaje individuale (PI) acordate de experții cooptați diferențele sunt mai mici sau egale cu 5 puncte, se calculează punctajul acordat pe baza criteriilor de evaluare a calității științifice (PC), ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a punctajelor (PI) acordate de fiecare dintre cei cinci experți cooptați.
(2) Pentru cazurile în care se constată diferențe mai mari de 5 puncte între oricare două punctaje individuale (PI) acordate de experții cooptați, coordonatorul organizează medierea între experții cooptați. Rezultatul se consemnează într-un proces-verbal în care se menționează punctajul acordat pe baza criteriilor de evaluare a calității științifice (PC).
Argumentarea insuficientă a depunctărilor, motiv de anulare a punctajului
În același timp, noul proiect introduce o prevedere mai fermă privind argumentarea depunctărilor. Dacă evaluatorii nu motivează clar și distinct depunctările sau declararea unei neconformități, comisia poate respinge acea depunctare și poate solicita refacerea punctajului. În metodologia din 2019 obligația de a argumenta exista, dar nu era prevăzut explicit mecanismul prin care o depunctare insuficient justificată poate fi invalidată.
Articolul 8, alin 3 din proiect: „(3) În situaţia în care experţii nu menţionează, în mod clar şi distinct, argumentele pentru fiecare abatere privind depunctarea sau neconformitatea, comisia nu va accepta depunctarea sau neconformitatea respectivă și va solicita expertului cooptat refacerea punctajului în conformitate cu prevederile descriptorilor.”
Nu mai contează olimpiadele și rezultatele elevilor, în profilul evaluatorului
Se schimbă și profilul evaluatorilor. În 2019 aveau prioritate, printre altele, cadrele didactice care obținuseră premii și mențiuni cu elevii la olimpiade și concursuri sau care participaseră la pregătirea loturilor olimpice. În noul proiect, acest criteriu dispare. Rămân prioritare gradul didactic I, titlul de doctor și absolvirea unor cursuri legate de evaluarea curriculară. Eliminarea criteriului performanței olimpice poate indica o schimbare de accent, de la performanța de vârf către competența academică și experiența în evaluare.
O altă noutate față de metodologia din 2019 este aceea că referința la platforma manuale.edu.ro nu mai apare în textul metodologiei de evaluare, însă ea se regăsește într-o altă metodologie.
În rest, elementele de bază rămân neschimbate: fiecare manual este evaluat de cinci experți (sau minimum trei în situații excepționale), un proiect este eliminat dacă cel puțin trei evaluatori constată nerespectarea criteriilor de conformitate, iar pentru a fi acceptat din punct de vedere al calității științifice trebuie să obțină minimum 95 de puncte din 100.
Proiectul pus în dezbatere poate fi consultat și aici:
Foto: © Eugene_Put | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.