Ministrul Daniel David a spus că de anul viitor ar trebui ca instituția pe care o conduce să aibă o „logică de creștere”, după măsurile bugetar-fiscale luate prin legea 141/2025. Invitat la TVR Cultural, luni seară, ministrul Educației a spus că săptămâna aceasta se va tranșa într-o formă sau alta „Pactul pentru un deceniu de educație”, la nivel politic. Amintim, documentul ar urma să fie asumat politic și să garanteze creșterea bugetară anuală, menținerea celor două domenii în aceeași autoritate națională și alinierea strictă la practicile UE și OECD.
Ministrul Educației Daniel David a spus că de anul viitor bugetul ministerului Educației „ar trebui să aibă o logică de creștere”, în condițiile în care anul acesta au fost tăieri în Educație și veniturile profesorilor au scăzut, în timp ce norma didactică a crescut cu 2 ore.
În acest context, ministrul a amintit din nou despre „Pactul pentru un deceniu de educație”, despre care spune că trebuie asumat politic. Este vorba despre un document care să garanteze creșterea bugetară anuală, fără să precizeze un procent alocat Educației, și pe care să și-l asume partidele politice.
Întrebat la TVR Cultural de profesoara de matematică, Silvia Mușătoiu, de la Colegiul ,,Șincai” din Capitală, cum ar putea un ministru neafiliat politic, să convingă partidele politice să semneze un asemenea acord, Daniel David a precizat că tocmai neafilierea sa ar fi un avantaj: „Eu rămân optimist însă este un semn de întrebare”, a precizat ministrul.
„Dacă după ce am trecut prin aceste măsuri fiscal-bugetare nu începem să avem o logică de creștere de anul viitor, atunci mi se pare că factorul politic nu a înțeles ce așteaptă sistemul și acum „mă pun și eu” de partea sistemului”, a mai spus Daniel David.
Redăm declarația ministrului
TVR Cultural: S-a vorbit aici despre România Educată. S-a amintit defunctul proiect și mă gândesc acum la mesajul pe care l-ați dat dumneavoastră ieri, în care vorbeați și dumneavoastră despre un „Pact pentru un deceniu pentru educație”, cu niște elemente mai puține și fixe și care se legau mai degrabă de atitudine politicienilor, de pildă, finanțarea pentru educație, care să fie una decentă.
Daniel David: Bun, eu am văzut foarte multe angajamente. Am avut pact pentru educație, mă rog, alte angajamente. Toate au fost, însă foarte stufoase, foarte complicate, cu comisii de experți, experți, suprapuneri la un moment dat cu ce făcea ministerul. Eu am propus un lucru foarte simplu: dacă tot ca țară și ca sistem am trecut prin aceste măsuri fiscal-bugetare care au provocat paradigmele pe care le-am avut, este cazul ca factorul politic să-și asume un deceniu pentru educație și cercetare, cu trei lucruri foarte simple. Unu: în fiecare an, în următorii 10 ani, bugetul să fie mai mare decât în anul anterior. N-am spus cu cât, n-am vorbit de 6% este sigur, așa pot să cer teoretic 6%, dar dacă n-am obținut în condiții de bunăstare, a vorbi de pe un an pe altul, de 6% în condiții de criză, nu este foarte pragmatic, dar a vorbi de o creștere de la un an la altul este un lucru care ar trebui să fie, după mine, asumat simplu.
Doi: educația și cercetarea ar trebui să fie păstrată măcar 10 ani în aceeași autoritate, fiindcă prin cercetare generăm cunoaștere, iar din Educație o diseminăm și numai așa vom putea avea o societate bazată pe cunoaștere. Și trei: vorbeam de acele repere OECD sau ale Uniunii Europene, când luăm decizii majore, chiar dacă ieșim din ele, s-ar putea să fim nevoiți uneori să ieșim din ele, să le argumentăm explicit și să spunem de ce și cât va dura acest lucru. Sunt trei lucruri simple pe care factorul politic ar trebui să și le asume chiar înainte de a continua.
(…)
Silvia Mușatoiu, profesor de matematică la C.N Gh. Șincai: Dumneavoastră, care sunteți momentan neafiliat politic, cum ați putea convinge partidele politice, coaliția de guvernare să semneze așa ceva? Pentru că am mai avut un pact, am mai menționat acest lucru. Este un pact pe care l-am semnat toți și apoi l-am uitat toți.
Daniel David, ministrul Educației: Așa este. Tocmai prin faptul că nu sunt membru într-un partid sper să fie un avantaj și acest pact pentru mine contează mult, inclusiv pentru cât timp voi continua să fiu pe poziția de ministru, fiindcă pentru mine și deciziile fiscal-bugetare pe care le-am luat … foarte important să le pot filtra prin niște repere educaționale. N-avem timp acum probabil că o să discutăm în alte contexte care au fost reperele educaționale, dar mereu au fost aceste repere. Iar dacă după ce am trecut prin aceste măsuri fiscal-bugetare care ne-au zguduit paradigmele, dar totuși ne-au asigurat salariile și bursele până la sfârșitul anului, nu începem să avem o logică de creștere de anul viitor, atunci mi se pare că factorul politic nu a înțeles ce așteaptă sistemul și acum mă pun și eu de partea sistemului. Ce așteptăm cu toți? De aceea sunt optimist, dar aveți dreptate, este un semn de întrebare. Săptămâna asta vom tranșa într-o formă sau alta.
Informații de context
„Pact pentru Deceniul Educației și Cercetării (2026–2036)” a fost menționat de ministrul Daniel David prima oară la moțiunea simplă împotriva Educației, pe 15 septembrie.
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a propus „un pact pentru un deceniu al educației și cercetării care să aibă trei puncte simple”, prin care „în fiecare an, începând cu anul viitor, bugetul nu poate să fie egal sau mai mic decât bugetul din anul trecut”.
Apoi, ministrul a mai menționat acest Pact în mesajul adresat pe 5 octombrie de Ziua Internațională a Profesorului.
Documentul ar urma să fie asumat politic și să garanteze creșterea bugetară anuală, menținerea celor două domenii în aceeași autoritate națională și alinierea strictă la practicile UE și OECD. Adică acesta solicită partidelor să nu respecte legile în vigoare și să se angajeze că vor face asta an de an, prin creșteri graduale de buget care să fie mai mari în raport cu PIB și nominal decât în anul anterior. Doar că așa a fost în fiecare an, problema fiind la execuțiile bugetare – însă alocarile, cel puțin în ultimii 5 ani, au crescut.
Bugetul Educației în acest an, care nu a fost suficient pentru a achita plata salariilor și burselor până la finalul anului, a fost motivul pentru care s-au luat măsurile dure din Educație: majorarea normei profesorilor, înjumătățirea valorii la plata cu ora, comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi și a creșelor și grădinițelor cu mai puțin de 250 de copii, redimensionare burselor de merit în cazul elevilor sau tăierea fondului de burse pentru studenți.
Toate aceste măsuri au fost luate pentru a salva 2 miliarde 400 de milioane – bani pe care ministrul nu îi avea pentru a încheia anul 2025, a spus în declarații publice Daniel David.
El spunea că Educația are o „contribuție mare la deficitul pe care îl avem și că vom face o economie de 2-3 miliarde din regândirea normelor didactice„.
David a mai spus că impactul real al măsurilor fiscale este că „nu mai avem nevoie de cele 2 miliarde de lei și putem încheia anul 2025″. Este vorba despre 2 miliarde de lei care lipseau din bugetul Educației și care ar fi fost promiși la rectificare.
Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.