„Este o interpretare greșită. Datele sunt reale, trebuie interpretate corect”, a spus ministrul Educației la Radio România Iași, întrebat joi, 11 septembrie, despre analiza Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB), care arată că impactul real al tăierilor din educație operate prin Legea Bolojan este marginal pentru bugetul României – doar 0,02% din PIB în 2025 și 0,20% în 2026. „Este o interpretare greșită care am văzut că în spațiul public este rostogolită de diverse partide politice, din opoziție, de diverși oameni care nu înțeleg ce înseamnă aceste date. Totuși, sunt colegii mei de la UBB, eu știu bine despre ce se vorbește acolo”, a mai spus David.
„Datele sunt reale, trebuie să le interpretăm corect”, a spus Daniel David la postul public de radio. El a fost întrebat despre impactul real al măsurilor din legea Bolojan pornind de la analiza realizată de Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB). Aceasta arată că impactul real al tăierilor din educație operate prin Legea Bolojan este marginal pentru bugetul României – doar 0,02% din PIB în 2025 și 0,20% în 2026.
„Este o interpretare greșită care am văzut că în spațiul public este rostogolită de diverse partide politice, din opoziție, de diverși oameni care nu înțeleg ce înseamnă aceste date. Totuși, sunt colegii mei de la UBB, eu știu bine despre ce se vorbește acolo. (…)
Ce spune această analiză, alături de mai vechea analiza Consiliului Fiscal este că din bugetul insuficient pe care l-am primit ca urmare a acestor măsuri salvăm aproximativ 400 de milioane în acest an și 800 de milioane ar fi pe un an întreg, că vedeți, 400 de milioane se referă la aproximativ o jumătate de an, numai că este vorba de ce salvezi din bugetul insuficient pe care l-ai avut. Educație ar fi avut nevoie la rectificare de încă 2 miliarde.
Deci, altfel spus, făcând aceste măsuri, noi practic nu mai cerem 2 miliarde și am salvat 400 de milioane. În total 2.400.000 este o sumă mare”,a explicat David.
Răspunsul integral al ministrului Educației
Radio România Iași: „Impactul real al tăierilor din educație operate prin legea 141 este marginal pentru bugetul României doar 0,02% din PIB în 2025 și 0,20% în 2026, arată analiza Romanian Economic Monitor, proiect al Facultății de Științe Economice din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Așadar, apare această întrebare…
Daniel David, ministru al Educației: Este o interpretare greșită care am văzut în spațiul public este rostogolită de diverse partide politice, din opoziție, de diverși oameni care nu înțeleg ce înseamnă aceste date. Totuși, sunt colegii mei de la UBB, eu știu bine despre ce se vorbește acolo.
Radio România Iași: Așadar, nu sunt reale aceste date, spuneți dumneavoastră.
Daniel David: Nu. Datele sunt reale, trebuie să le interpretăm corect. Noi trebuie să înțelegem următorul lucru: noi avem un buget în acest an pentru educație. Acest buget nu acoperea până la sfârșitul anului salariile, bursele noastre și toate cheltuielile. Pentru că Educația în fiecare an a trecut sau trecea prin procesul de rectificare, în care în vară, în toamnă veneai cu suplimentările de care avea nevoie sistemul. Ce spune această analiză, alături de mai vechea analiză a Consiliului Fiscal este că din bugetul insuficient pe care l-am primit, ca urmare a acestor măsuri, salvăm aproximativ 400 de milioane în acest an și 800 de milioane ar fi pe un an întreg, că vedeți, 400 de milioane se referă la aproximativ o jumătate de an. Numai că este vorba de ce salvezi din bugetul insuficient pe care l-ai avut. Educația ar fi avut nevoie la rectificare de încă 2 miliarde.
Deci, altfel spus, făcând aceste măsuri, noi, practic, nu mai cerem 2 miliarde și am salvat 400 de milioane. În total 2.400.000, este o sumă mare. Gândiți-vă că noi am început să întoarcem țara pe dos și să luăm aceste măsuri pornind de la un deficit de 30 de miliarde. Sigur că acum e mai mare, dar de la 30 de miliarde am pornit. Deci aproape 10% este suma pe care noi am reușit să o salvăm ca urmare a acestor măsuri. Dincolo de toate discuțiile, repet, adesea poate unele sunt cu bună-credință, nu spun, dar nu se pricep să interpreteze datele, altele însă cred că sunt cu rea-credință, fiindcă de atâtea ori a spus aceste lucruri: că nu se reduce efectul la 400 de milioane, ci la 2.400.000.000 în acest an, ceea ce este o sumă importantă. Și iarăși, fiindcă mi-ați dat această oportunitate, vreau să punctez următorul lucru: educației nu i se taie ceva, cum se spune, tăieri din educație. Nu se taie nimic, doar că nu mai primim cele 2 miliarde la rectificare. Asta este marea problemă și trebuia să ne descurcăm fără cele 2 miliarde. De aceea au apărut măsurile de criză fiscal-bugetară”.
Informații de context
Impactul real al tăierilor din educație operate prin Legea Bolojan este marginal pentru bugetul României – doar 0,02% din PIB în 2025 și 0,20% în 2026, se arată în estimările Consiliului Fiscal. 0,02% din PIB reprezintă 378 de milioane de lei, adică 0,6% din bugetul Ministerului Educației alocat pentru acest an. Edupedu.ro a scris pe acest subiect pe 1 august.
Ca reacție, ministrul Educației, Daniel David a declarat pe 6 august: „Nu ei sunt experții. Eu vă spun câți bani mi-ar fi trebuit”.
Datele au fost recent folosite și în analiza Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB).
Principalele măsuri din Educație, cuprinse în pachetul 1, așa-zisa Lege Bolojan:
- Creșterea normei didactice
- Pentru profesori: norma de predare crește cu 2-4 ore pe săptămână.
- Pentru directori și inspectori: norma crește cu 4, 6 sau 8 ore, în funcție de funcție.
- Reorganizarea rețelei școlare
- Școlile cu mai puțin de 500 de elevi au fost obligate să se comaseze sau să fie absorbite de alte unități.
- Peste 500 de unități de învățământ și-au pierdut personalitatea juridică în vara 2025.
- Reducerea numărului de norme și supliniri
- Scădere mecanică a numărului total de norme ca efect al majorării obligației didactice.
- Creștere semnificativă a ponderii suplinirilor și a plății cu ora în 2024–2025, chiar înainte de intrarea în vigoare a regulii.
- Bursele școlare
- Eliminarea burselor de reziliență și performanță.
- Reducerea criteriilor pentru bursele de merit (astfel încât să se acorde mai puțin de jumătate față de 2023).