Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, remarcă faptul că elevi de clasele a II-a, a IV-a și a VI-a susțin prea târziu în anul școlar Evaluările Naționale. „Când să mai intervină profesorul în care constatăm rezultate slabe?”, spune Sorin Ionescu, invitat la Prima News, miercuri, 28 octombrie.
- Pentru anul acesta școlar Ministerul încă nu a publicat proiectul de calendar pentru aceste evaluări naționale, dar în mod normal acestea au loc în luna Mai, an de an
„Discutăm despre evaluări sau dăm niște evaluări la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a, pe care le dăm la sfârșitul anului școlar, în luna luna Mai, mai exact, când nu mai putem interveni în zonele în care constatăm rezultate slabe, pentru că după luna mai urmează 1 iunie și copiii sunt cu mintea la vacanță. De aceea va trebui să regândim inclusiv aceste modalități de de evaluare, astfel încât ele să fie relevante pentru activitatea didactică„, a spus Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar.
La ce vor fi folosite rezultatele testelor
Art. 28. — (1) Rezultatele individuale obținute la EN-II-IV-VI nu se afișează/nu se comunică public și nu se înregistrează în catalogul clasei.
Prin excepție, la solicitarea scrisă a elevului/părintelui/reprezentantului legal al elevului, punctajele obținute se pot echivala în calificative/note și pot fi trecute în catalog.
Rezultatele sunt valorificate la nivelul unității de învățământ prin:
a) elaborarea planurilor individualizate de învățare;
b) informarea elevilor și a părinților/reprezentanților legali ai elevului asupra stadiului formării și dezvoltării competențelor evaluate. valuate.
(2) Rezultatele individuale la EN-II-IV-VI cuprinse în fișele de evaluare sunt supuse unui proces de analiză de către cadrul didactic, respectiv profesorii de biologie, fizică și matematică pentru EN VI — proba Matematică și Științe ale naturii și de către colectivul de catedră din fiecare unitate școlară. În urma acestei analize, cadrul didactic elaborează planul individualizat de învățare al elevului, instrument fundamental de remediere/dezvoltare/orientare care cuprinde informații diagnostice și prognostice în vederea orientării și optimizării învățării.
(9) Rezultatele EN-II-IV-VI reprezintă o sursă structurată și sistematică pentru elaborarea feedbackului pentru fiecare elev și este oferit de către cadrul didactic în timpul de 25% din timpul total alocat disciplinei/domeniului de studiu aflat la dispoziția sa pentru:
a) remediere — corectarea lacunelor de bază; microsecvențe explicite, exerciții gradate, feedback imediat; instrumente formative scurte;
b) consolidare — exersare variată, transfer între sarcini similare/diferite; interconectarea conținuturilor; recapitulări strategice;
c) aprofundare — probleme nonrutiniere, analiză, argumentare, studii de caz; conexiuni interdisciplinare controlate; extindere — proiecte aplicative, cercetare dirijată, utilizarea resurselor digitale/experimente; competențe-cheie transversale (colaborare, comunicare, digital, cetățenie); performanță — pregătire diferențiată pentru elevi cu potențial ridicat (cercuri/miniproiecte/ateliere), fără a diminua sprijinul echitabil pentru restul clasei;
d) aplicarea competențelor formate/dezvoltate pentru rezolvarea situațiilor-problemă întâlnite în viața de zi cu zi
Informații de context despre Evaluarea Națională pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a
Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a au fost introduse în România prin legea 1/2011, dar cu aplicare generalizată din 2013. Mircea Miclea, cel care le-a introdus în lege, a explicat care ar trebui să fie rolul lor.
Niciodată, pe parcursul celor 12 ani de aplicare, rezultatele EN II, IV, VI nu au fost folosite de Ministerul Educației pentru susținerea, fundamentarea sau ajustarea vreunei măsuri de politică educațională.
Practic, an de an circa 400.000 de elevi susțin aceste evalăuri și rezultatele sunt publicate după circa 6 luni în niște rapoarte care până în prezent nu au ffost explicate, prezentate, promovate în niciun fel de niciun ministrul al Educației din 2013 încoace.
În martie 2024, OCDE semnala în raportul de analiză a reformelor din România că „spre deosebire de majoritatea țărilor din OCDE și UE, România nu dispune de date fiabile privind măsura în care elevii ating standardele naționale privind competențele dobândite la diferite niveluri de învățământ.
Deși se fac trei evaluări naționale ale întregii populații școlare, la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, administrarea lor pe suport de hârtie, întârzierile mari în raportare și lipsa unei notări standardizate nu corespund scopurilor acestor evaluări, și anume de a sprijini planurile individuale de învățare ale elevilor și de a monitoriza în timp performanța sistemului”.
„Legea învățământului preuniversitar clarifică scopurile evaluărilor naționale. Pe lângă monitorizarea calității sistemului și sprijinirea cadrelor didactice în elaborarea planurilor individualizate de învățare pentru fiecare elev, Legea prevede că evaluările vor fi folosite pentru a evalua personalul didactic și calitatea școlilor. Această activitate va fi condusă de CNCE”, mai arăta OCDE.
Modelele de subiecte pentru Evaluarea Națională la clasa a II-a, publicate pentru 2026, arată doar o schimbare parțială, minoră, față de testele date elevilor în 2025. Deși Ministerul Educației anunța în 24 septembrie 2025 o orientare spre competențe și itemi de tip PISA, analiza comparativă făcută de Edupedu.ro pe fiecare tip de item arată că structura evaluării rămâne în mare parte tradițională, cu accent pe exerciții de tip mecanic, doar 3 itemi din cei 15 ai testului fiind ușor modificați.