La ce folosesc Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a și de ce nu sunt folosite de profesori, școli și minister, potrivit lui Mircea Miclea, cel care le-a introdus în Legea Educației

6.436 de vizualizări
Mircea Miclea / Foto: RBL
Rolul Evaluărilor Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a este de a-i „identifica din timp pe cei care vor avea probleme la Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a sau vor avea probleme la testele PISA”, spune fostul ministru al Educației Mircea Miclea, într-un interviu pentru TVR Cluj. Acesta a explicat că aceste evauări nu sunt folosite pentru scopul lor inițial, pentru că ministerul „nu a cerut profesorilor să utilizeze aceste note, aceste valori, ca modalitate de a crea programe individualizate de învățare, iar profesorii, la rândul lor, ca să nu fie trași la răspundere de părinți – că ‘de ce nu fac ceva cu copilul pe care l-au identificat ca fiind copil care are probleme’ – au mușamalizat toată situația”.

Mircea Miclea: Educația trebuie să fie pentru toată lumea: și pentru cei care sunt excepționali din punct de vedere al performanțelor internaționale, și pentru cei care sunt excepțional din punct de vedere al dizabilităților pe care ei le au, și pentru cei care sunt obișnuiți, copii obișnuiți, educația trebuie să fie universală. Educația devine o educație nișată abia de la nivelul învățământului universitar. Mai ales în învățământul obligatoriu, Educația este pentru toată lumea.

Trebuie, însă, calibrată metoda de educație pentru diverse categorii de subiecți. Iar apropo de marginalizare cred că rolul esențial este modul în care se duce politica la nivelul școlii: ce face directorul școlii și ce fac profesorii din școală, și mai puțin la nivel de Minister sau la nivel de Guvern.

Realizator: Ați spus, la un moment dat, cu subiect și predicat, foarte dur, cumva: aceste rezultate arată o complicitate între… o linie de la minister, până acolo la firul ierbii, până la catedră.

Mircea Miclea: Exact așa am spus și regret că aceasta este realitatea. Aș fi preferat să nu fie aceasta realitatea, dar aceasta este realitatea. Practic, atunci când am stabilit ce educație facem, am stabilit o serie de valori intermediare. Adică logica a fost foarte strictă: după fiecare ciclu curricular urmează o evaluare. După ce ai terminat clasa a II-a, s-a terminat ciclul curricular scris-citit-socotit, facem o evaluare. Ai terminat clasa a IV-a, adică învățământul primar, facem o evaluare. Ai terminat clasa a VI-a, facem o evaluare.

Aceste evaluări sunt făcute la nivel național, sunt făcute pentru fiecare școală atunci când stabilește școala respectivă, dar întrebările sunt cele care sunt la nivel național. În felul acesta tu îi poți identifica din timp, deja de la clasa a II-a, sau a IV-a, sau a VI-a, pe cei care vor avea probleme la Evaluarea Națională sau vor avea probleme la testele PISA.

Moderator: Și există soluții de remediere, spuneți dumneavoastră?

Mircea Miclea: Bineînțeles. Deci aceasta a fost funcția acestor evaluări, formative se numesc, de a identifica din timp copiii care au diverse tipuri de probleme și de a stabili pentru ei programele remediale. Din păcate, o dată ministerul a amânat aplicarea acestor evaluări, în al doilea rând, chiar atunci când le-a aplicat nu a cerut profesorilor să utilizeze aceste note, aceste valori, ca modalitate de a crea programe individualizate de învățare, iar profesorii, la rândul lor, ca să nu fie trași la răspundere de părinți – că ‘de ce nu fac ceva cu copilul pe care l-au identificat ca fiind copil care are probleme’ – au mușamalizat toată situația și le-au spus părinților că de fapt aceste valori sunt date de minister și că n-au nicio valoare, că oricum nu se trec în catalog.

Deci aici a apărut complicitate între de-responsabilizarea la nivelul profesorilor și formalismul la nivelul ministerului. Și atunci a apărut acest rezultat dezastruos.

Am și spus: noi știam deja de când s-au făcut testele din clasa II-a și a IV-a. Exact același procent pe care acum l-am văzut la testele PISA, era exact același procent. Adică se știa de când ei erau în clasa a IV-a, dar nu s-a făcut nimic pentru a se remedia situația, în ciuda faptului că am atras mereu atenția asupra acestui fapt.

Am atras atenția în același context și asupra faptului că diferențele dintre rural și urban cresc de la clasa II-a la clasa a IV-a, la clasa a VI-a, altfel spus: în loc ca școala să aibă funcția esențială – aceea de a oferi egalitate de șanse, deci de egaliza șansele, de a-i da posibilitatea și unui copil care vine de la țară, care nu are bibliotecă în casă, să poate competiționa la modul rezonabil cu un elev care vine de la oraș, cu părinții care au bibliotecă… Din păcate, din nou, deși am atras atenția, nu s-a luat nicio măsură.

FOTO: Captura RBL

Citește și:

 

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

4 comentarii
  1. “…..nu s-a luat nicio masura.”
    Pai, hai, concret: ce masuri propuneti ?!
    Si chiar nu as vrea sa aud de individualizarea invatarii pentru cei care nu ating minimul necesar ! Deja un cadru didactic, fara pregatire in psihopedagogie speciala, e obligat sa duca o munca titanica cu elevii cu ces (profesorul de sprijin ajunge abia o ora/saptamana la acestia, daca ajunge!).
    Eu as propune ca elevii care nu fac dovada unui minim de cunostinte la momentul evaluarilor 2-4-6 sa intre in an complementar pentru remedierea lipsurilor constatate in pregatirea lor….si poate asa va creste si interesul parintilor si elevilor pentru aceste evaluari despre care spun ca “nu conteaza” .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

În 17 județe copiii sunt lăsați corigenți masiv în clasa a VIII-a, ca să nu intre în Evaluarea Națională. “Intenționăm să descifrăm mecanismul intern prin care am ajuns aici,” anunță ministrul

În 17 județe din toată țara, ratele de corigenți sau elevi lăsați cu situația neîncheiată cresc masiv în clasa a VIII-a, potrivit unei statistici publicate de Ministerul Educației. Cele mai…
Vezi articolul