Înlocuirea Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a cu o testare obligatorie a „competențelor și aptitudinilor”, care „are componentă de orientare școlară și psihopedagogică”, pe model austriac, enunțată de Sorin Cîmpeanu: Cred că asta ar fi abordarea corectă

44.953 de vizualizări
Foto: gov.ro
Ministrul Educației a vorbit pentru prima dată despre o posibilă înlocuire a Evaluării Naționale de la finalul clasei a VIII-a. Sorin Cîmpeanu a explicat într-un interviu la dcnews.ro că, în opinia sa, „abordarea corectă” ar fi o testare obligatorie, ca în „sistemul austriac”, dar ale cărei rezultate sunt opționale pentru părinți: „Părinții iau la cunoștință despre rezultatul acestor evaluări, dar nu au niciun fel de obligație să respecte”, a explicat oficialul.
  • Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a la care participă toți absolvenții de gimnaziu, este un examen național care reprezintă modalitatea de evaluare sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Media generală obținută la Evaluarea Națională constituie unul dintre criteriile principale pentru admiterea în învățământul liceal de stat. Evaluarea Națională a fost introdusă în 2010.
Redăm declarațiile ministrului Educației:

Moderator: La nivelul universităților există clasamente interne, internaționale, putem vorbi și la școli, la liceul din astfel de clasament. Sigur, omul nu poate să opteze, nu are o libertate să facă naveta până la… sau să stea la cămin la școala generală, dar la licee există o clasificare?

Sorin Cîmpeanu: N-aș face, n-aș face. Și vă spun și de ce n-aș face. Deja există, cu sau fără voia noastră, o clasificare mult prea apăsătoare între colegiile centenare, care sunt considerate top of the top, cu motive, și școli din mediul rural. Între acele licee în care rata de promovare la Bacalaureat tinde spre 100% și licee în care rata de promovare la Bacalaureat tinde spre zero. Deci deja exista această clasificare. Din păcate, există o diferențiere între liceele tehnologice și liceele teoretice. Este încetățenită ideea că doar cei slabi merg la unele și cei buni merg la altele. Deci clasificarea este mult prea apăsătoare ca să vorbim și despre o altă clasificare.

Moderator: Aici are și familia un rol dacă vede că tânărul nu ajunge matematician și primarul Bucureștiului, poate îl lasă să ajungă un bun mecanic auto, un zugrav…

Sorin Cîmpeanu: Să știți că, în sistemul austriac spre exemplu, la finalul clasei a VIII-a există o testare a competențelor și aptitudinilor fiecărui absolvent. Testarea este obligatorie. Are componentă de orientare școlară și componentă psihopedagogică. Se face serios. Testarea este obligatorie, rezultatele nu sunt obligatorii. Părinții iau la cunoștință despre rezultatul acestor evaluări, dar nu au niciun fel de obligație să respecte…

Moderator: Dacă el vrea pianist fără ureche muzicală, se duce la „Dinu Lipatti”…

Sorin Cîmpeanu: Exact, dar am înțeles că într-o proporție de peste 90% părinții, deși nu sunt obligați, respectă aceste recomandări.

Moderator: E clar că e spre binele copilului…

Sorin Cîmpeanu: Da, nu este nici în Austria generalizat, dar funcționează în foarte multe locuri. Deci cred că asta ar fi abordarea corectă.

Moderator: Rămân mulți în urmă, nu finalizează studiile, ajung la Bacalaureat târâș-grăpiș, nu iau Bacul, nu știu nicio meserie, nu au învățat o meserie. Se plânge industria că nu are personal cu pregătire…

Sorin Cîmpeanu: Din mai multe perspective încurajăm rutele deschise și diversificate în învățământul profesional, în forma lui cea mai bună de organizare – învățământul dual sau învățământul în alternanță. Ce înseamnă rute deschise: înseamnă că trebuie să-i asigurăm pe aceia care optează pentru învățământul profesional că vor putea să continue această formă de învățământ, că nu va fi un drum înfundat care nu le va permite niciodată să fie absolvenți de facultate. Pentru că, vedem foarte bine, viața evoluează într-o manieră mai puțin previzibilă.

Moderator: Drumul, acum, este blocat pentru că se gândește că…

Sorin Cîmpeanu: E închis, da…

Moderator: …nu pot să dau la facultate. Poate îl apucă studiul după 16 ani…

Sorin Cîmpeanu: Dar se poate, se poate, să știți. Să știți că am discutat cu conducătorii mai multor firme germane, nu le dau acum numele, dar credeți-mă că sunt foarte cunoscute, care au început prin învățământ profesional. Au fost la acest nivel, după care pe parcursul carierei, în evoluția lor, la un moment dat, unii dintre ei, nu toți, au ajuns să aibă și studii superioare. Și mă refer la industria automobilelor, discuții personale, și nu se simțeau cu nimic mai prejos și nici n-aveau de ce.

Moderator: Deci el făcuse un liceu, o școală profesională, cum se spune, și ulterior au dat la facultate și au ajuns lideri în industriile respective…

Sorin Cîmpeanu: O școală profesională, da. Iar noi trebuie să avem rute deschise, asta încercam să vă explic, și aceste rute deschise vor fi incluse în noua legea educației prin care să aibă garanția că își pot continua studiile în cazul în care vor dori dacă pe parcursul carierei va fi o oportunitate, vor putea să continue la nivel universitar și chiar în această formă, de învățământ profesional organizat într-o formă duală, alternantă între stagiile practice și teorie, prin parteneriat între școală și agenți economici, acesta este definiția învățământului dual.

Moderator: În momentul de față, care este ponderea acestui învățământ dual, a școlilor profesionale, pentru că e o criză în construcții?

Sorin Cîmpeanu: Avem, grosso modo aproape 100 de mii de elevi din cei aproape 3 milioane de tineri care se află în curs de școlarizare.

Moderator: Adică jumătate dintr-o generație, ca să…

Sorin Cîmpeanu: Da, dar nu sunt într-o singură generație, sunt împărțiți pe mai multe generații. Da, aproape pentru că nu mai avem generații de 200 de mii, sunt generații de 160, 170 de mii, deci asta este cohorta… Trendul demografic. Dar noi încurajăm”.


28 comments
  1. Este regretabil ca de aproape 33 de ani nu se face o reforma in invatamant. Inainte de revolutie era mult mai calitativ si competitiv invatamantul. De ce s-a ajuns la acest dezastru ? Simplu- pt interese financiare in detrimentul copilului. Pur si simplu suntem cu totii hartuiti de meditatii , de profesori , de examene de un sistem bolnav … iar dupa 12 ani de chin , intra oricine la facultate fara examen pe baza unor rezultate nerelevante. In final oricine termina o scoala e din ce in ce mai nepregatit pentru a intra in piata muncii . 21 materii la o scoala de arte in gimnaziu ? Este doar un exemplu … examenul de capacitate este cu aceleasi subiecte pt toti indiferent de profil si bacalaureatul la fel. La fiecare materie cat mai mult si cat mai complicat. Numai teorie de parca urmeaza sa scoatem savanti poli si multi calificati… desi copilul este la un profil anume … tot trebuie sa fie casapit. In final au de castigat si psihologii din afacerea cu invatamantul – pt ca ne-au inebunit si pe noi si pe copiii nostri.

  2. Meserii in Romania sa și bata joc patronii de ei,ce salariu oferă,ce comportament au față de angajați ,vor să învețe tinerii meserii să ajungă bătaia de joc a unor oameni care se cred superiori fata de alții,soluția plecarea din România.

  3. Învățământul nostru este muuult prea teoretic: contează doar sa aibă note bune la romană și matematica, ca sa intre la un liceu bun. Cât mai de timpuriu este folositor pentru copii să realizeze activități practice. Acestea ii ajuta in organizarea timpului, ii echilibrează, ii liniștesc. Acum, majoritatea stau cu telefonul digital (virtualul) in mână tot timpul liber: sunt agitati și nu își găsesc aptitudinile, chemarea in viață. Pe la 25-30 de ani ajung să considere că trăiesc degeaba.
    Sunt profesor și scriu aceste lucruri cu multă durere.

  4. Ceea ce spune domnul ministru: ai la baza școala profesionala și pe urma ți se permite sa urmezi o facultate, ocolind liceul?? Pentru ca iti poți continua și acum studiile, dând diferențe pentru a trece la clasele de liceu. Inteleg ca aceasta e ruta deschisa, altfel care ar fi noutatea? Se canta prohodul învățământului romanesc, cu alte cuvinte…..

  5. Buna ziua. Va rog sa mi se raspunda la întrebarea: dacă fiica mea dorește sa urmeze un liceu filiera filologica,de ce este obligată sa dea un examen in care este prevăzută matematica? Aprob modelul austriac pe baza competentelor!!!

      1. De ce, mă rog? Dacă fata ajunge, de exemplu, lingvist sau profesor de limba română, de ce ar trebui să dea un examen de geometrie și algebră complexă? Nu cred că în viața de zi cu zi îi va trebui prea mult să rezolve probleme de geometrie sau expresii algebrice.

        1. Numerele complexe sunt intr-a 10-a. Geometria e elementara, cea ce a mai ramas in clasele 1-8.
          Si daca nu stiati gramatica (aia pe care doreste fiica dumneavoastra s-o aprofundeze) este inrudita cu matematica abstracta.
          Matematica te ajuta sa gandesti, inclusiv abstract, sa gandesti si sa-ti folosesti creierul ca altfel anchilozeaza.
          Parca e o rusine sa inveti si sa pricepi ceva? De ce va e frica ca fiica sa invete ceva ?

        1. Pt ca cei ce dam note reale suntem înjurați, reclamați, amenințați, ni se cere sa ne afsptam la UE, adică sa dam note pe nu ii asa ca, de la 8 în sus ca sa nu mai cream probleme, sa mințim părinții sa doarmă linustita ca su copii de 8 în loc sa ii punem sa muncească ca is de 5. Majoritatea celor ce nu au constiinta și fac asta doar ca meserie su cedat presiunilor și încep baremul la lucrări de la 5 sau 6, și pana la 8 pun itemi de recunoaștere răspuns nu de memorie, analiza, procesare, aplicare cunoștințe. Examenele nu is de performanta. Notele de 8 de la clasa sunt false, la presiunea părinților și acceptul celor ce nu vor reclamații!!!!!!!

    1. Pentru ca sistemul acesta a fost gandit de prosti pentru a produce si mai multi prosti; acesta este raspunsul pe care il cautati.
      Daca un elev doreste sa scape de matematica, trebuie sa ia o nota mai mare in examenul de matematica decat, in mod ironic, elevul care doreste sa intre la mate-info.
      Foarte logic.

  6. Scoala profesionala in Germania nu se compara cu cea de la noi. Acele persoane care au facut mai tarziu studii superioare, desi urmase scoala profesionala are o baza bine pusa la punct, ceea ce in Romania nu se intampla. In plus, in Germania orientarea se face mult mai devreme, respectiv dupa clasa a IV-a. Adica, ce fac austriecii la clasa a VIII-a, fac germanii la clasa a IV-a. Dupa aceea, foarte important este urmatorul aspect: la orice scoala gimnaziala exista nivel de baza, mediu si superior. Nu se face diferenta intre elevi de catre profesor, ci prin testari in timpul anului elevii se incadreaza la unul din cele trei nivele. Deci toti au posibilitatea sa invete, dar se vor incadra la cat invata fiecare. Mai mult, ceea ce se preda se explica pe intelesul tuturor, materia se face cu seriozitate, temele sunt controlate, elevii se pot autoevalua, pentru ca sunt educati in scoli in acest mod.
    Este foarte mult de lucru cu mentalitatile in tara noastra si trebuiesc foarte multe parghii de implementare a unor legi, insa cu vointa si pricepere se pot rezolva multe.

    1. La noi au nenorocit învățământul bagandu-i pe toți la liceu chiar și cu note de 2,3,4 și ei nu aveau ce cauta acolo și prin desființarea școlilor de corecție.Sunt foarte mulți la liceu și ei nu sunt de liceu,sunt de profesională. Sunt mulți la liceu cu tot felul de deviații comportamentale care ar trebui sa fie la școală de corecție. Știți cât de epuizant este sa lucrezi pe programa normala cu copii care nu au nici noțiunile de bază, nici nu vor/pot sa le asimileze?Oricât ai adapta ,orice ai face.

    2. Austriecii fac in clasa a V- a, germanii fac in clasa a Vl- a.
      De la ” real- schule” mai poti trece la gimnaziu cu ” Abi” doar cu note f bune ( 1si 2 de 2) si repetarea clasei a 10- a. Altfel, de la ” real” poti sa faci, pe urma, doar scoli pana la nivel de ” posti- liceala/ colegiu/ sub-ingineri”.

  7. Gata? A terminat cu modelu’ finlandez si modelu’ francez. A ajuns la cel austriac?
    Mai ramane mult acest incompetent ministru al educatiei? Schimbati-l pana nu e prea tarziu.

  8. Asta înțelege Cârpeanu prin dezbatere?

    Sa lanseze o idee ce ii vine lui noaptea?

    Fara ghid, metodologie, proiect, un grafic simplu, orice…

    Pare că nu e profesor la bază ci un fel de conțopist pus ministru la un domeniu din care nu înțelege absolut nimic.

    Nu pricepe că afirmațiile sale, chiar si elucubrante, au impact masiv in societate, zecii de mii de elevi părinți si profesori fiind afectați de această ,, părerologie” permanentă care nu are ce căuta în sistemul de educație.

    PS
    Ideea unui examen mai complex care să includă și alte noțiuni de la alte discipline nu e rea dar nu așa se fac anunțurile privind schimbarea unei Evaluări Naționale cu impact major în admiterea la liceu.

    PPS
    Chiar și așa el ar trebui sa fie valabil strict după 4 ani, nu asa de azi pe mâine.

  9. Pana acum facea referire la invatamantul francez, acum vad ca se orienteaza spre cel austriac, evaluarea nationala se masoara in medie cu care ajungi la liceu, evaluarea asta a competentelor cu ce se masoara ? Mai bine masura incompetenta lui, ca ministru, trebuia de mult dat afara din postul ala. E ca un politist pus la intersectie, nu face decat sa incurce circulatia. Ar trebui inlocuita evaluarea cu testare gen pisa din toate ariile curriculare, asa s-ar mai starpi meditatiile la romana si matematica, vesnicele materii “importante”

    1. Și singurii care muncesc la clasa. La toate materiile au 10 , deci sunt asi, pe când la matematica și romana , fiind materii de examen au notele pe care le merita. Să se de-a examen de admitere la liceu. Dar sa se de-a examen la materiile din profilul respectiv. Și atunci sa vedem cum e cu restul de profesori care stau la discuții cu elevii în clase, și dau note mari.

  10. Dar întotdeauna a existat posibilitatea ca elevii de la profesionala sa treaca la zi in cadrul aceluiasi liceu tehnologic, dand diferente.
    Numai ca aceste cazuri sunt foarte putine.
    Cand am predat la liceu tehnologic, am avut un singur elev de acest fel.
    Era un elev bun, in jur de 8,50.
    Ii murise mama in timpul examenului si marcat de durere in timpul probei a doua de examen, ajunsese la profesionala (nu pentru ca si-a dorit).
    A avut taria si înțelepciunea de a termina totusi scoala profesionala, iar printr-un sistem de diferențe, a trecut apoi in clasa a zecea.

  11. Alte teste fara finalizare.
    Puneti testare aceasta la finalul clasei I si inca una la finalul claselor primare, sa afle parintii “unde” au ajuns copiii lor. Sa mai aiba timp sa faca ceva, nu cand nu se mai poate face nimic, nimic.
    Ce folos ar avea asa ceva la noi ?
    Poate in Austria merge, acolo nu ies absolventi analfabeti dupa clasele primare.
    Acolo nu trage nimeni de parinti sa-si duca copiii la scoala, sunt amendati daca nu. Noi ii “premiem” sa-i aduca… le dam bani de bautura si tigari pentru parinti.
    Nu mai trageti cu ochiul la chestiuni care nu se potrivesc aici, gasiti solutii reale care sa rezolve problemele noastre.
    De ce nu aplicati legi similare celor din tarile nordice ? “Nu ai grija de copil ti-l crestem noi.” Rezultatele nu s-ar lasa mult asteptate.

    1. Ei nu sunt in stare sa ii crească nici pe cei abandonați de părinți ,dar minte să mai ia alții. La gimnaziu sunt discipline fara rost(Ed. Tehnologica e pur teoretică din care elevul nu înțelege nimic) . Mai bine ar introduce ateliere de așa zis lucru manual, cu oameni care știu practica, că de teorie sunt sătui copiii. Macar așa învăța ceva mai practic. Liceele tehnologice degeaba au practica că nu o fac că nu au unde. Fac totul teoretic nimic practic. Sunt numai ingineri care nu au lucrat o zi în producție , cum să știe practic. Și nici nu au ateliere școală. Nu sunt laboratoare și nici material didactic pentru exemplificare. Asta e învățământul românesc. Și asta vorbește de modele străine, când noi in învățământ nu avem nimic.

  12. Analiza,raspunsuri corecte moderatorului,nu am nimic de primit ,de undeva:
    Ministrul actual ,raspunsuri bine informate despre invatamantul preuniversitar,un tip competent,respect….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Salvați Copiii: Evaluarea Națională 2022 scoate în evidență “educația nedreaptă” – Disparități mari între județe și între rural-urban, peste 10% dintre elevii de a VIII-a nu s-au înscris la examene

Rezultatele Evaluării Naționale – clasa a VIII-a de anul aceasta “scot în evidență severa inegalitate de șanse în domeniul educației la care sunt expuși elevii din medii socio-economice vulnerabile”, apreciază…
Vezi articolul

EXCLUSIV Mircea Miclea: Rezultatele de la Evaluarea Națională reflectă o funcționare cosmetizată a sistemului, oglindesc efortul părinților de a asigura meditații și ocolesc deficitele din ultimii 2 ani. Ce nu au putut cosmetiza este diferența mult prea mare dintre mediul rural și mediul urban. Copiii din rural au obținut de 3 ori mai multe medii sub 5 decât cei din urban

Rezultatele obținute de elevi la Evaluarea Națională 2022, cu un procent al mediilor peste 5 care a ajuns pentru prima dată peste nivelul dinaintea introducerii camerelor de luat vederi în…
Vezi articolul