Modelele de subiecte pentru Evaluarea Națională la clasa a II-a, publicate pentru 2026, arată doar o schimbare parțială, minoră, față de testele date elevilor în 2025. Deși Ministerul Educației anunța în 24 septembrie 2025 o orientare spre competențe și itemi de tip PISA, analiza comparativă făcută de Edupedu.ro pe fiecare tip de item arată că structura evaluării rămâne în mare parte tradițională, cu accent pe exerciții de tip mecanic, doar 3 itemi din cei 15 ai testului fiind ușor modificați.
Ce scria Ministerul Educației în comunicat despre modificările itemilor din Evaluările II, IV, VI:
„Astfel, în anul școlar 2025 – 2026, în cadrul acestor evaluări (EN II – IV – VI), în vederea realizării cerințelor vizând aplicabilitatea în viața de zi cu zi a elevilor, se pilotează itemi care vizează competențe de alfabetizare funcțională cu aplicații practice, inclusiv din alte arii curriculare. În acest mod, evaluările vor reflecta noua abordare curriculară prin care subiectele vizează și aspectele concrete ale aplicării în viața elevilor de zi cu zi a cunoștințelor, deprinderilor, atitudinilor și valorilor construite în procesul de învățare. Extinderea, prin evaluare/testare a competențelor evaluate, în direcția noii logici a învățării, cu focalizare pe aplicare și transfer în contexte noi a cunoștințelor, pe mobilizarea cunoștințelor pentru rezolvare de situații-problemă, pe formulare de opinii și argumentare ca antrenare a gândirii critice aplicate și dincolo de disciplinele școlare, în învățarea pentru viață, va furniza date, informații obiective atât profesorilor de la clasă, cât și unității de învățământ, fundamentând feedbackul personalizat către elev, către părinte și către comunitatea educațională.
Această abordare sistematică, graduală, adaptată nivelului de vârstă al elevilor, țintește nu doar rezultate și o mai bună performanță sistemică la studiile comparative internaționale la care participă România (de ex.: OECD-PISA, IEA-TIMSS, IEA-PIRLS etc.), ci și concentrarea programatică pe responsabilizarea pentru propria învățare, pe conștientizarea punctelor tari și a celor ce necesită efort pentru propria dezvoltare, pentru atingerea propriului potențial, pe internalizarea principiului învățării pe tot parcursul vieții, pe orientarea către o carieră și o viață împlinite”.
Ce modificări au subiectele pentru Evaluarea Națională de clasa a II-a 2026 față de 2025:
Am analizat prin compararea directă, item cu item, modelul de test pentru Evaluarea Națională la clasa a II-a 2026 cu testul efectiv susținut de elevi în 2025, pe aceeași probă de citit. Au fost urmărite tipurile de cerințe, structura itemilor, modul de formulare a răspunsurilor (alegere multiplă, completare, răspuns deschis), precum și nivelul de competență solicitat – de la identificarea informației la interpretare și argumentare. De asemenea, au fost identificate elementele noi, asociate evaluărilor de tip PISA, dacă a fost cazul, precum cerințele de opinie, justificare sau raportare la experiența personală, și am analizat în ce măsură acestea modifică, în mod real, structura și dificultatea testului.
Pagina 1. În varianta din 2025, primul item era unul clasic, de tip grilă: elevul trebuia să recunoască titlul textului dintre patru variante. Sarcina este simplă și presupune doar identificarea corectă a informației din text.
În modelul din 2026, aceeași competență este evaluată diferit. Elevul nu mai alege varianta corectă, ci trebuie să completeze singur atât titlul, cât și autorul textului, într-un tabel. Practic, cerința este mai deschisă și cere reproducerea informației, nu recunoașterea ei.
Aici testul trece de la itemi cu alegere multiplă la itemi de completare, ceea ce reduce posibilitatea de ghicire a răspunsului.
A doua diferență apare la următorul item. În 2025, întrebarea „De unde erau luate cuvintele poveștilor?” este tot de tip grilă, cu patru variante de răspuns. În 2026, structura se păstrează, dar formularea întrebării vizează mai clar relația cauză-efect („De ce era trist creionul?”), ceea ce cere o înțelegere puțin mai atentă a textului, chiar dacă răspunsul rămâne unul de recunoaștere.
O schimbare mai vizibilă apare la itemul următor. În 2025, elevul oferă un singur răspuns scris la întrebarea „Ce cuvinte au fost găsite în cărți?”, formulând liber răspunsul. În modelul din 2026, aceeași idee este fragmentată: elevul trebuie să scrie separat, în mai multe casete, culorile creioanelor din text. Aici, în locul unui răspuns mai amplu, cerința este împărțită în mai multe răspunsuri scurte, fiecare punctat separat. Astfel se explică și creșterea numărului total de itemi – 12 în 2025, față de 15 în 2026.
Pe paginile următoare, diferențele dintre modelul din 2026 și testul din 2025 confirmă aceeași tendință: schimbări de formă și structură, fără o transformare profundă a tipului de gândire cerut.
În zona itemilor 4–6, structura este aproape identică între cele două variante. Întrebările rămân de tip grilă și verifică în continuare înțelegerea directă a textului: identificarea unui cuvânt („Ce cuvânt dispăruse din cărți?”), a unei acțiuni („Ce o ruga mama pe fetiță să facă?”) sau a unui personaj („Cine venea de la piață?”). În modelul din 2026, aceste cerințe sunt păstrate aproape neschimbate ca tip, doar adaptate la noul text, dar competențele testate sunt tot cele de recunoaștere a informației.
O diferență mai interesantă apare la itemii de completare. În 2025, aceștia sunt relativ simpli și cer completarea unui enunț scurt cu informații din text. În 2026, același tip de cerință este păstrat, dar apare mai des și este ușor extins. De exemplu, elevul trebuie să completeze două informații într-o propoziție („Creionul albastru se lăuda cu… și cu…”), ceea ce introduce un pas în plus, dar fără a schimba nivelul de dificultate.
În zona itemilor 7–9 se vede mai clar diferența de structură. În 2025, elevii alternau între grile și un set de întrebări de tip „adevărat/fals”. În 2026, aceste tipuri de exerciții sunt păstrate, dar apar mai multe cerințe deschise scurte. De exemplu, elevul trebuie să formuleze singur un răspuns („Cu ce se lăuda creionul verde?”), fără variante de alegere.
Tot aici apare o fragmentare mai clară a sarcinilor. Itemul în care elevul trebuie să răspundă cu „Da” sau „Nu” la mai multe afirmații exista și în 2025, dar în 2026 este integrat într-o structură mai amplă de exerciții, fiind urmat de cerințe separate care cer extragerea de informații punctuale din text.
O altă diferență importantă este la itemul în care elevii trebuie să identifice două elemente din text. În 2025, răspunsul era cerut într-o formă mai liberă sau într-un singur enunț. În 2026, cerința este explicit împărțită în două răspunsuri distincte (A și B), fiecare completat separat. Este o „descompunere” a sarcinii, care contribuie la creșterea numărului total de itemi.
Pe ultimele pagini apare și diferența cea mai relevantă din perspectiva noii abordări anunțate de Minister. În 2025, singurul item cu adevărat deschis a fost cel final, în care elevul trebuia să spună dacă personajul a procedat bine și să explice de ce. Este un exercițiu de opinie și argumentare, dar izolat.
În modelul din 2026, astfel de cerințe apar mai des și sunt mai variate. Elevul este întrebat, de exemplu, ce culoare crede că avea creionul trist și de ce, de ce era emoționat personajul la final sau este invitat să facă legătura cu propria experiență („Care este culoarea ta preferată? Ce poți desena cu ea?”). Acestea sunt tipuri de itemi care nu mai au un singur răspuns corect și care solicită interpretare, justificare și raportare la experiența personală.
Acesta poate fi considerat un item apropiat de logica PISA, unde nu mai este suficientă identificarea informației, ci este necesară înțelegerea sensului și formularea unui răspuns propriu. În plus, elevul este scos din text și este invitat să răspundă la întrebări personale, legate de propria experiență, un element central în evaluările de tip PISA.
Cu toate acestea, astfel de cerințe rămân limitate ca pondere în test. Ele apar mai ales spre final și nu schimbă structura generală a evaluării, dominată în continuare de itemi de tip grilă, completare și identificare directă a informației.
Elevii de clasa a II-a susțin testările de Evaluare Națională în perioada 12-15 mai, conform calendarului publicat de Ministerul Educației.
Redacția
Ștefan Lefter
Ș.L.
Ruxandra Matei